Увійти

Готові списки джерел за темами / Plantelogy

Добірка наукової літератури з теми "Plantelogy"

Автор: Grafiati

Опубліковано: 8 червня 2024

Оформте джерело за APA, MLA, Chicago, Harvard та іншими стилями

Оберіть тип джерела:

Ознайомтеся зі списками актуальних статей, книг, дисертацій, тез та інших наукових джерел на тему "Plantelogy".

Біля кожної праці в переліку літератури доступна кнопка «Додати до бібліографії». Скористайтеся нею – і ми автоматично оформимо бібліографічне посилання на обрану працю в потрібному вам стилі цитування: APA, MLA, «Гарвард», «Чикаго», «Ванкувер» тощо.

Також ви можете завантажити повний текст наукової публікації у форматі «.pdf» та прочитати онлайн анотацію до роботи, якщо відповідні параметри наявні в метаданих.

Зміст

Статті в журналах
Дисертації
Книги
Частини книг
Тези доповідей конференцій

Статті в журналах з теми "Plantelogy":

1

Clinovschi, Florin. "Profesorul CLIMENT HOREANU – în căutarea plantelor din lumea celor drepți." Bucovina Forestiera 20, no. 2 (December 31, 2020): 189–92. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2020.023.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

Анотація:

Acest articol își propune să ofere o scurtă imagine de ansamblu asupra itinerariului profesional și vieții științifice a celui care a fost Profesorul Climent Horeanu, reputat botanist și om de știință care și-a dedicat mare parte din viață cercetării de elită și îndrumării studenților și discipolilor care îi deplâng trecerea la cele veșnice. Personalitate puternică și cercetător redutabil, Profesorul Climent Horeanu reprezintă un punct de reper pentru toate generațiile de studenți și cercetători care iubesc natura și care sunt preocupați de bunul ei mers pentru viitorul nostru, al tuturor.

2

Caterenciuc, Cristina. "Influenţa factorilor climatici asupra fenofazelor de dezvoltare a plantelor de mur." Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia, no. 2(86) (November 2021): 4–7. http://dx.doi.org/10.53082/1857-3142.21.86.01.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

Анотація:

Lucrarea reprezintă o analiză a cercetărilor științifice efectuate în perioada anilor 2018 –2020 la cultura murului, orientată spre studierea adaptabilității soiurilor de mur în condiţiile climei schimbătoare. În lucrare sunt prezentate rezultatele cercetărilor şi observărilor efectuate asupra parcurgerii fazelor fenologice şi durata acestora, care este în corelaţie directă cu evoluţia şi intensitatea factorilor ecologici. În urma cercetărilor efectuate privind desfăşurarea fenofazelor pe parcursul perioadei de studiu a soiurilor de mur Darrow, Arapaho, Thornfree și Smoothstem, s-a stabilit că: desfacerea mugurilor s-a desfășurat între 27.03 și 20.04, cu durata de 26-58 de zile. Începutul înfloririi a avut loc în perioada 08.05–09.06, cu durata de 15-21 de zile. Maturarea fructelor s-a început în perioada 16.06– 23.07, cu durata de 33-47 de zile. La soiurile de mur studiate perioada de la începutul vegetaţiei până la maturarea fructelor variază între 86 și 100 de zile.

3

Cenușă, Radu-Leontie, and Marian Drăgoi. "O nouă alianță între regnuri?" Bucovina Forestiera 19, no. 1 (July 31, 2019): 3–5. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2019.001.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

Анотація:

Furtuna produsă de „Viața secretă a copacilor”, o carte provocatoare scrisă de Peter Wohlleben, nu s-a oprit și continuă să alimenteze dispute dure între cercetarea tradițională a fiziologiei plantelor, bioinformatică și știința cunoașterii. Aparent, această nouă filozofie a științelor naturale se bazează pe o nouă paradigmă a neurologiei, promovată de neurologul român Dumitru Constantin Dulcan, care presupune că celulele trebuie să aibă propriul sistem nervos rudimental. Admitând această ipoteză, trebuie să luăm în considerare un alt orizont în interpretarea lumii vii.

4

CATERENCIUC, CRISTINA, and PARASCOVIA SAVA. "PHENOLOGICAL RESEARCH IN THE DEVELOPMENT OF BLUEBERRY PLANTS IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA." FRUIT GROWING RESEARCH 34, no. 34 (December 17, 2018): 14–17. http://dx.doi.org/10.33045/fgr.v34.2018.02.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

5

PLĂMĂDEALĂ, Vasile, Ludmila BULAT, and Natalia BÎSTROVA. "BILANȚUL ELEMENTELOR NUTRITIVE LA APLICAREA DEȘEURILOR LOCALE ORGANOGENE PE CERNOZIOM LEVIGAT." Știința Agricolă, no. 1 (August 2022): 20–26. http://dx.doi.org/10.55505/sa.2022.1.03.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

Анотація:

În articol este prezentat bilanțul azotului, al fosforului și al potasiului la aplicarea diferitor tipuri de gunoi de grajd și nămol orășenesc, în doze diferite, pe cernoziom levigat pentru cinci culturi (grâu și orz de toamnă, porumb boabe, floarea-soarelui, mazăre boabe). Calcularea bilanţului elementelor nutritive s-a efectuat în baza cercetărilor efectuate în perioada 2011–2020 în cadrul Laboratorului Agrochimia Solului și Nutriția Plantelor (Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Soluluii “Nicolae Dimo“. În varianta martor (nefertilizată) s-a constatat un bilanț negativ al elementelor biofile indiferent de cultura cultivată. În variantele fertilizate, bilanțul azotului a fost pozitiv în cazul mazării și al florii-soarelui și deficitar în cazul spicoaselor și al porumbului. Bilanțul fosforului a fost pozitiv pentru toate culturile la dublarea dozei de deșeu, iar bilanțul potasiului a înregistrat valori pozitive la toate culturile, cu excepția porumbului. La nivel de câmp experimental s-a stabilit un bilanț deficitar de azot și bilanț pozitiv de fosfor și potasiu.

6

Sava, Parascovia, and Elena Gherasimova. "Influenţa condiţiilor climatice asupra dezvoltării unor soiuri de măceș în Republica Moldova." Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia, no. 2(86) (November 2021): 8–10. http://dx.doi.org/10.53082/1857-3142.21.86.02.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

Анотація:

În lucrare sunt prezentate rezultatele cercetărilor efectuate referitor la fazele fenologice de dezvoltare a plantelor de măceș la soiurile: Vitaminnîi VNIVI, Voronțovschi în perioada anilor 2016–2018. În urma cercetărilor s-a stabilit că desfacerea mugurilor s-a produs între 01.04 și 10.04, înflorirea – între 05.05 și 15.05, maturarea fructelor – între 10.07 și 18.07. Durata medie dintre fazele de dezmugurire şi înflorire a atins 36-37 de zile, iar dintre fazele de înflorire şi maturare a fructelor aceasta a variat între 61 și 64 de zile. Recolta maximă de 7,5 t/ha a fost obţinută în anul 2016 la soiul Vitaminnîi VNIVI, iar la soiul Voronțovschi II recolta maximă de 7,0 t/ha a fost obţinută în anul 2018. Masa medie a fructului de măceş la soiurile studiate a variat între 0,9 și 1,1 g. Recolta medie a fructelor de măceş la soiurile studiate a variat între 5,7 t/ha (soiul Voronțovschi II) şi 6,2 t/ha (soiul Vitaminnîi).

7

VECESLAV, MANDRA, GHENADIE CUCU, VALERIU COJUHARENCO, VIOLETA RUSU, SERGIU PANFILOV, and MARIANA CLIPA CUCU. "IMPEDANCE OF THE PRE-CAMBIAL TISSUES AS AN INDICATOR OF ADAPTABILITY AND AFFINITY OF PLANTS IN THE FRUIT NURSERY." FRUIT GROWING RESEARCH 34, no. 34 (December 17, 2018): 137–40. http://dx.doi.org/10.33045/fgr.v34.2018.25.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

8

Bularda, M., I. Vişinescu, A. Ghiorghe, V. Vlăduţ, and D. Cujbescu. "THE EFFECT OF CONSERVATIVE AGRICULTURAL WORKS ON SOIL AND FIELD PLANTS AND OPTIMIZED MECHANIZATION TECHNOLOGIES." INMATEH Vol.61 61, no. 2 (August 31, 2020): 323–38. http://dx.doi.org/10.35633/inmateh-61-35.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

Анотація:

In this paper was performed a thorough analysis of the effects of the conservative system of mechanized works, minimum-till (hard disc and scarifier) and no till (direct sowing), compared to the classic system (ploughing), highlighting the influences on soil and plants, the ways to reduce the technological costs, the improvement of soil quality indices, by accumulating organic matter and increasing humus supply, the need to reduce the traffic of mechanical equipment and opportunities to reduce fuel consumption, the improvement of conditions for retaining and capitalizing water reserves in the soil, the reduction of working hours and labour requirements.

9

Cuza, Petru, Gheorghe Florență, and Alexandru Dascaliuc. "Aprecierea toleranței la șocul termic a frunzelor speciilor spontane de stejar din diferite zone a Republicii Moldova cu ajutorul metodei de fluorescență a clorofilei." Bucovina Forestiera 21, no. 1 (May 17, 2021): 9–17. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2021.002.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

Анотація:

În condiţiile actuale de încălzire a climei rolul cercetărilor care se referă la aprecierea acţiunii factorilor de stres termic asupra posibilelor schimbării în răspândirea speciilor de stejar va spori în viitor. Răspunsul plantelor la acţiunea şocului termic include evitarea factorilor de stres şi mecanismele fiziologice şi biochimice de recuperare a leziunilor pricinuite ţesuturilor frunzelor. Recuperarea stării funcționale a fotosistemului II în frunzele speciilor de stejar expuse șocului termic s-a manifestat la nivel maxim atunci când probele au fost incubate în condiții optime de păstrare. Speciile de stejar au elaborat posibilităţi diferite de adaptare la acţiunea temperaturilor ridicate. Dintre cvercinee, stejarul pufos este cea mai termotolerantă specie spontană răspândită în Republica Moldova. După excluderea influenței mecanismelor care determină evitarea / diminuarea acţiunii temperaturilor ridicate, frunzele stejarului pufos au arătat o sensibilitate mai sporită la șocul termic decât cele ale stejarului pedunculat și gorunului. În funcție de aclimarea frunzelor la temperaturi ridicate, speciile de stejar au arătat o adaptare avansată, după cum urmează: stejarul pedunculat în zona de nord, gorunul – în zona de centru și stejarul pufos – în condițiile ecologice ale zonei de sud a Republicii Moldova.

10

RUSU, Alexandru, Ludmila BULAT, and Olga ARHIP. "ASIMILAREA AZOTULUI ȘI PRODUCTIVITATEA CULTURILOR ÎN DIVERSE PROCEDEE DE FERTILIZARE CU PAIE." Știința Agricolă, no. 1 (August 2022): 12–19. http://dx.doi.org/10.55505/sa.2022.1.02.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

Анотація:

În scopul identificării procedeelor eficiente și raționale de valorificare a surplusurilor de paie ca îngrășământ, s-a studiat influența lor asupra producției vegetale și asigurării plantelor cu azot. Experiența s-a fondat pe cernoziom obișnuit slab erodat luto-argilos din raionul Cahul, Republica Moldova. Schema experienței a inclus variante cu aplicarea paielor care nu au fost completate cu azot și variante cu paie completate cu doze reduse de azot. S-a testat, de asemenea, combinarea paielor cu gunoi de ovine, precum și cu doze mari de îngrășăminte chimice cu azot și fosfor. Paiele și îngrășămintele asociate au fost aplicate o dată la patru ani, în 2009, 2013 și 2017, în luna iulie. Cel mai eficient s-a dovedit a fi procedeul în care 4 t/ha paie tocate au fost repartizate la recoltare în miriște, peste care s-au distribuit îngrășăminte chimice N20P20. Procedeul dat a asigurat un spor mediu anual de 480 kg/ha grâu convențional. În experienţă nu s-a adeverit fenomenul de scădere a producţiei vegetale de la încorporarea paielor aplicate separat, fără azot. Acest fapt se datorează capacității solurilor cernoziomice de a forma, prin mineralizarea humusului, suficient azot necesar prelucrării microbiologice a paielor aplicate din vară. Astfel, în condiţiile pedoclimatice ale Republicii Moldova, surplusurile de paie pot fi încorporate ca îngrăşământ, inclusiv fără a fi completate cu îngrăşăminte ce conţin azot.

Більше джерел

Дисертації з теми "Plantelogy":

1

Baskevitch, Claire-Alexandra. "Modélisation de l'interaction du plasma jovien avec l'environnement d'Europe." Electronic Thesis or Diss., université Paris-Saclay, 2023. http://www.theses.fr/2023UPASP143.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

Анотація:

Europe, l'un des quatre satellites galiléens de Jupiter, fait l'objet d'une attention particulière de la communauté scientifique car il est susceptible d'abriter des conditions d'habitabilité favorables. La présence d'un océan d'eau liquide salée en sous-surface a été mise en évidence par l'analyse des observations de la sonde Galileo, combinée à des simulations numériques. Par ailleurs, des observations du télescope spatial Hubble et la réanalyse de données de la sonde Galileo, comparées à des simulations numériques ont renforcé l'hypothèse de la présence de panaches de vapeur d'eau. Traverser ces dernières pourrait permettre de comprendre la composition de l'océan sous-terrain.L'exploration des lunes galiléennes constitue l'un des principaux objectifs de la mission JUICE (JUpiter ICy moons Explorer) de l'ESA. En préparation des futures observations, un effort de modélisation a été entrepris pour caractériser le système magnétosphère de Jupiter-Europe. Pour caractériser l'interaction entre le plasma jovien, le champ magnétique et l'atmosphère d'Europe, j'ai utilisé le modèle LatHyS (LATMOS Hybrid Simulation). LatHyS est un modèle de simulation hybride 3D, multi-espèces et parallèle qui combine une description cinétique des ions avec une description fluide des électrons. Ce modèle de simulation nous permet de représenter la dynamique et la structure de l'environnement ionisé dans lequel baigne la lune.Mon travail a consisté à développer l'environnement d'Europe au sein de LatHyS. L'atmosphère et l'ionosphère en ont notamment été un aspect central. Les modèles d'interactions Europe-plasma jovien décrivent l'atmosphère de manière empirique et avec un modèle analytique. Cependant, j'ai mis en place une description issue d'un modèle d'exosphère planétaire 3D, appelé EGM, pour caractériser l'atmosphère d'Europe. En couplant EGM avec LatHyS, nous pouvons prendre en compte diverses espèces neutres majoritaires, intégrer des asymétries et obtenir une ionosphère plus proche de la réalité. En parallèle, j'ai développé une méthode d'optimisation qui permet de réduire la taille de l'environnement de la simulation, ce qui permet de réduire le temps d'exécution. Par la suite, j'ai réalisé de multiples simulations comparant diverses conditions neutres et ionosphériques (d'empirique à entièrement modélisées) avec des observations de Galileo afin d'étudier la réponse du système lors de ces variations. Puis j'ai analysé la réponse du plasma à un environnement théorique pendant les deux survols prévus d'Europe par JUICE. Pour finir, j'ai travaillé sur un programme qui calcule la propagation d'une onde radio dans un environnement magnétique. C'est un travail préliminaire qui a pour but d'intégrer l'environnement simulé par le modèle LatHyS dans ce code de tracé de rayon afin d'étudier la propagation des ondes radio émises par Jupiter lors d'une occultation observée par la sonde JUICE
Europe, one of Jupiter's four Galilean moons, is subject of recent interest from the scientific community due to its potential to host favorable habitable conditions. The presence of a subsurface salty liquid water ocean has been confirmed through the analysis of Galileo probe observations, combined with numerical simulations. Additionally, observations from the Hubble Space Telescope and a reanalysis of Galileo probe data, compared to numerical simulations, have strengthened the hypothesis of the existence of water vapor plumes. Passing through these plumes could provide insights into the composition of the underground ocean.Exploring the Galilean moons is one of the primary objectives of the ESA's JUpiter ICy moons Explorer (JUICE) mission. In preparation for future observations, modeling efforts have been undertaken to characterize the system jovian magnetosphere-Europa. To characterize the interaction between the jovian plasma, the magnetic field, and Europa's atmosphere, I used the LatHyS (LATMOS Hybrid Simulation) model. LatHyS is a 3D, multi-species, parallel hybrid simulation model that combines a kinetic description of ions with a fluid description of electrons. This simulation model allows us to represent the dynamics and structure of the ionized environment surrounding the moon.My work focused on developing Europa's environment within LatHyS, with a particular emphasis on the atmosphere and ionosphere. Models of the interaction between Europa and Jupiter's plasma traditionally describe the atmosphere empirically and with an analytical model. However, I implemented a description based on a 3D planetary exosphere model called EGM to characterize Europa's atmosphere. By coupling EGM with LatHyS, we can account for various major neutral species, incorporate asymmetries, and obtain an ionosphere that is closer to reality. In parallel, I developed a simulation optimization method to reduce the size of the simulation environment, which reduces runtime. Subsequently, I conducted multiple simulations comparing various neutral and ionospheric conditions (from empirical to fully modeled) with Galileo observations to study the system's response to these variations. I also analyzed the plasma's response to a theoretical environment during the two planned flybys of Europa by JUICE. Finally, I worked on a program that calculates the propagation of a radio wave in a magnetic environment. This preliminary work aims to integrate the environment simulated by the LatHyS model into this ray tracing code to study the propagation of radio waves emitted by Jupiter during an occultation observed by JUICE

Книги з теми "Plantelogy":

1

Zagorni͡an, E. M. "Bėtrynet͡si͡a" plantelor. Kishinėu: "Shtiint͡sa", 1989.

Знайти повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

2

Pârvu, Constantin. Universul plantelor: Mică enciclopedie. [Bucharest]: Editura Enciclopedică, 1991.

Знайти повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

3

Ion, Burzo, ed. Fiziologia plantelor de cultură. Chișinău: S̨tiint̨a, 1999.

Знайти повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

4

Pârvu, Constantin. Universul plantelor: Mică enciclopedie. 3rd ed. București: Editura Enciclopedică, 2000.

Знайти повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

5

Băra, Ion I. Reproducerea, factor al evoluției plantelor. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1989.

Знайти повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

6

Hăbășescu, Ion. Protecția plantelor: Tehnologii și mijloace tehnice. Chișinău: Bons Offices, 2010.

Знайти повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

7

Lazu, M. N. Atlasul bolilor plantelor cultivate în Moldova. Edited by Balashova N. N. Chișinău: Știința", 1992.

Знайти повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

8

Ștefănescu, Paul. Buruiana diavolului: Incursiune în lumea plantelor magice. București: Editura Vestala, 2008.

Знайти повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

9

Ștefănescu, Paul. Buruiana diavolului: Incursiune în lumea plantelor magice. București: Editura Vestala, 2008.

Знайти повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

10

Ciucă, Maria. Flora Munților Ciucaș: Determinator al plantelor vasculare. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1989.

Знайти повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

Більше джерел

Частини книг з теми "Plantelogy":

1

Grozdeva, Svetlana. "ORDINUL HEMIPTERA Fauna cicadelor (Hemiptera: Auchenorrhyncha) din Rezervația „Plaiul Fagului”." In Fauna Rezervației „Plaiul Fagului”. Nevertebrate, 66–80. Institute of Zoology, Republic of Moldova, 2022. http://dx.doi.org/10.53937/9789975347792.04.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

Анотація:

Cicadele (Hemiptera: Auchenorrhyncha) reprezintă o componentă importantă a ecosistemelor având un rol semnificativ în menţinerea echilibrului ecologic pe Terra. După clasificarea trofică, cicadele sunt insecte fitofage care populează asociaţiile vegetale în special cele ierbacee. Majoritatea speciilor de cicade provoacă daune semnificative culturilor agricole, pomilor fructiferi, plantelor decorative şi spontane, prin consumul sevei și transmiterea virusurilor și micoplasmelor către plantele gazdă, fiind vectori ai diferitor maladii. Rolul pozitiv al cicadelor în ecosistemele naturale se manifestă prin asigurarea circuitului de substanţe şi a energiei, fiind sursă de hrană pentru alte animalele, în special pentru păsări insectivore. Primele studii referitoare la diversitatea speciilor de cicade au fost efectuate la mijlocul sec. XX, fiind publicate lucrări dedicate unor specii întâlnite în diferite zone ale Republicii Moldova. În volumul Natura Rezervației Plaiul Fagului (2005) au fost menționate două specii de cicade Tibicina haematodes Scopoli, 1763 și Ceresa bubalus Fabricius, 1794 (sin. Stictocephala bisonia Kopp & Yonke, 1977), înscrise greșit în familia Cicadellidae. Cercetări faunistice și ecologice asupra cicadelor din Rezervația Plaiul Fagului au fost întreprinse și în 2003 și 2021. Cicadele au fost colectate din diverse tipuri de habitate: margine de drum, malul lacului, poiană din pădure și lucernă. Majoritatea speciilor identificate au fost colectate prin cosire cu fileul, iar pentru colectarea unor specii de cicade crepusculare s-a utilizat capcana cu lumină albă. La capcană au fost prinse 6 specii de cicade din familia Cicadellidae. Pentru identificarea speciilor au fost utilizate chei de determinare clasice (Emeljanov, 1964), precum și publicațiile moderne şi lucrări taxonomice separate (Biedermann, Niedringhaus, 2009; Kunz ș.a., 2011; Stockmann ș.a., 2013). În cazul unor specii, identificarea a necesitat studiul armăturii genitale a masculilor la microscop (MBS-9). Cercetările asupra cicadofaunei Rezervației Plaiul Fagului evidențiază 47 de specii, care se încadrează în 2 infraordine: 8 familii din infraordinul Cicadomorpha: Aphrophoridae (4), Cercopidae (1), Cicadellidae (32), Membracidae (2), Tibicinadae (1) și 3 familii din infraordinul Fulgoromorpha: Caliscelidae (1), Cixiidae (1) și Delphacidae (5). Dintre speciile incluse în această lucrare - 45 de specii sunt menționate în premieră pentru fauna Rezervației Plaiul Fagului, iar din fam. Cicadellidae sunt identificate 2 specii noi pentru fauna Republicii Moldova: Japananus hyalinus (Osborn, 1900) și Metalimnus steini (Fieber, 1869). Pentru specii identificate în rezervație sunt încluse date referitoare la ecologie, preferințe față de habitat, distribuția în țară pe baza surselor bibliografice și a observațiilor proprii. Rezervația Plaiul Fagului este o arie naturală atractivă din punct de vedere al complexului faunistic, servind ca adăpost și sursă de hrană pentru cicade.

Тези доповідей конференцій з теми "Plantelogy":

1

Volosciuc, Leonid, Veronica Josu, and Eugen Volosciuc. "Omenirea îngrijorată de starea sănătății plantelor." In International Scientific Symposium "Plant Protection – Achievements and Prospects". Institute of Genetics, Physiology and Plant Protection, Republic of Moldova, 2020. http://dx.doi.org/10.53040/9789975347204.51.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

Анотація:

The United Nations has declared 2020 the International Year of Plant Health (IYPH), through Resolution 73/252, adopted on December 20, 2018 by the General Assembly. This is a unique opportunity to raise global awareness of how protecting plant health can help stop hunger, reduce poverty, protect the environment and stimulate economic development. The article explains the contradiction between humanity's view of the role of plants in the biosphere and their protection functions, when it becomes increasingly clear the need to change the paradigm of plant protection, which as a widely accepted mental construction, would provide the human community for a long time a consistent basis. for the substantiation of the new paradigm "Plant Health".

2

Volosciuc, Leonid. "Sănătatea plantelor – platformă de fortificare a acivităților în domeniul fitosaniar." In Scientific International Symposium "Plant Protection – Achievements and Perspectives". Institute of Genetics, Physiology and Plant Protection, Republic of Moldova, 2023. http://dx.doi.org/10.53040/ppap2023.78.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

Анотація:

Starting from increasing the impact of phytosanitary agents and deepening the ecological problems caused by their combat, it becomes rational to change the paradigm of the protection of plants with their health. As effective measures in promoting plant health, it is proposed to apply the link between soil, plant and human health, the role and place of GMOs in solving phytosanitary problems, the perspectives of genome editing, the expansion of the implementation of regenerative agriculture. In order to overcome this problem, the paper contains information on the possibilities of application of synergic phenomena in plant protection, the interaction between which provides a significant increase in performance indicators and stability of the system state.

3

Andronic, Larisa, Svetlana Smerea, Victoria Schin, Liliana Marii, and Vadim Racu. "Distinctivitatea plantelor dublu-haploide de orz de primăvară față de forma inițială." In International Scientific Symposium "Advanced Biotechnologies - Achievements and Prospects". Institute of Genetics, Physiology and Plant Protection, Republic of Moldova, 2020. http://dx.doi.org/10.53040/9789975566957.17.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

4

Rotaru, Vladimir. "Evaluarea impactului tratamentelor ecologice de protecție a plantelor asupra productivității fructelor de tomate." In Scientific International Symposium "Plant Protection – Achievements and Perspectives". Institute of Genetics, Physiology and Plant Protection, Republic of Moldova, 2023. http://dx.doi.org/10.53040/ppap2023.72.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

Анотація:

Organic agriculture is gaining importance and the market for organic products has been increasing significantly nowadays. A greenhouse experiment was carried out to evaluate the influence of treatmnets with the biorational protection product Carbecol and humic substances Ecolit on fruits productivity of tomato plants. Tomato plants during vegetation period were treated four times with Carbecol in dose 6 kg/ha alone as well as in combination with application of biofertilizer Ecolit in doze 3 l/ha. Experimental results revealed that the application of Carbecol alone or in combination with treatmnets of Ecolit increased the yield of tomato. Therefore, the integrated application had a better effect and the yield increased by 15,7% compared to untreated plants.

5

Volosciuc, Leonid, Pantelimon Zavtoni, Aurelia Stingaci, Maria Magher, Galina Busmachiu, Victoria Nistreanu, Alexandr Pascari, Vladislav Caldari, and Eugen Volosciuc. "Abordări biogeocenotice pentru promovarea protecției biologice a plantelor in cercetările lui Mircea Ciuhrii." In International Symposium "Actual problems of zoology and parasitology: achievements and prospects". Institute of Zoology, 2017. http://dx.doi.org/10.53937/9789975665902.09.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

Анотація:

The article contains information about ecologic problems in agriculture and relationships between harmful and useful organisms in agro ecosystems. For the purpose of developing biological plant protection measures, relationships between crop plants and insect pests are investigated. It examines the role of Dr. Mircea Ciuhrii in defining the mechanisms of interaction of crop plants with harmful organisms on the one hand and their use with useful organisms. Establishing relationships between harmful and useful organisms have been the basis for the development of biological methods of plant protection, especially the application of useful microorganisms in the formulation of biological preparations. This allowed the development of technological processes for the production and application of entomophages, sex pheromones and other environmentally friendly means of plant protection. The main achievements of Dr. M.Ciuhrii are set. This demonstrates the amazing capacities and virtues of the scientist in promoting the biological protection of plants.

6

Mereniuc, Lilia, Nicolae Balaur, and Veaceslav Vorontov. "Particularităţile modificărilor structurale ale frunzei plantelor de grâu (C3 plante) sub acţiunea acidului abscizic." In International Scientific Symposium "Advanced Biotechnologies - Achievements and Prospects". Institute of Genetics, Physiology and Plant Protection, Republic of Moldova, 2020. http://dx.doi.org/10.53040/9789975566957.11.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

7

Voloşciuc, Leonid, Boris Pînzaru, Tatiana Scerbacova, Aurelia Stingaci, Pantelimon Zavtoni, Andrei Lungu, and Stefan Crucean. "Extinderea gamei de preparate biologice de protecție a plantelor pentru agricultura convențională și ecologică." In VIIth International Scientific Conference “Genetics, Physiology and Plant Breeding”. Institute of Genetics, Physiology and Plant Protection, Republic of Moldova, 2021. http://dx.doi.org/10.53040/gppb7.2021.95.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

Анотація:

The global population is projected to increase by 30 % to 9,2 billion by 2050 and this increased population density is estimated to increase demand for food production by 70 %. One of the principal di-rections of biological plant protection is elaboration of technologies for production and application of bio-logical preparations for combat not only of the noxious insects but also of pathogen agents which cannot be efficiently combated by other means of biological control. This report presents the results of state reg-istration of 5 baculoviral, 1 bacterial and 3 fungal preparations for combating pest insects, phytopathogen agents and nematodes.

8

Vasilachi, Ionela Catalina, Dana Mihaela Asiminicesei, Mariana Minut, Petronela Cozma, Elena-Diana Comanita, Raluca Maria Hlihor, and Maria Gavrilescu. "Abordări biotehnologice pentru protecția mediului: utilizarea plantelor autohtone pentru bioremedierea solurilor poluate cu metale grele." In National Scientific Symposium With International Participation: Modern Biotechnologies – Solutions to the Challenges of the Contemporary World. Institute of Microbiology and Biotechnology, Republic of Moldova, 2021. http://dx.doi.org/10.52757/imb21.062.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

9

Todiraș, Vladimir, Angela Lungu, Maria Melnic, Stefan Rusu, Dumitru Erhan, and Leonid Onofras. "Influența TRIFLURALINEI asupra dezvoltării plantelor de soia și impactul bacteriilor simbiotrofe asupra unor nematode din genul Ditylenchus." In International symposium ”Functional ecology of animals” dedicated to the 70th anniversary from the birth of academician Ion Toderas. Institute of Zoology, Republic of Moldova, 2019. http://dx.doi.org/10.53937/9789975315975.63.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

10

Volosciuc, Leonid, Tatiana Scerbacova, Boris Pinzaru, Aurelia Stingaci, Pantelimon Zavtoni, Alina Lungu, and Stefan Crucean. "Reomologarea preparatelor biologice - cale sigură de soluționare a problemelor de protecție a plantelor pentru agricultura convențională și ecologică." In Scientific International Symposium "Plant Protection – Achievements and Perspectives". Institute of Genetics, Physiology and Plant Protection, Republic of Moldova, 2023. http://dx.doi.org/10.53040/ppap2023.34.

Повний текст джерела

Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

Анотація:

Large scale implementation of microbiological preparations ensures combat not only of the noxious insects but also of pathogen agents which cannot be efficiently combated by other means of biological control. The high efficiency of viral, bacterial and mycotic preparations for combating harmful insects was demonstrated in the main groups of agricultural crops which, being applied in optimal conditions against the corresponding phases. In the report the last performances in elaboration of the biotechnologies for production of the microbiological preparations, and improvement of their application technologies in the system for integrated plant protection of different groups of crops and determination of their place in these systems are much discussed. This report presents the results of state registration of 4 preparations (1 viral, 1 bacterial and 2 fungal) for combating of pest insects and phytopathogen agents.