Добірка наукової літератури з теми "Intervento antropico"

Оформте джерело за APA, MLA, Chicago, Harvard та іншими стилями

Оберіть тип джерела:

Ознайомтеся зі списками актуальних статей, книг, дисертацій, тез та інших наукових джерел на тему "Intervento antropico".

Біля кожної праці в переліку літератури доступна кнопка «Додати до бібліографії». Скористайтеся нею – і ми автоматично оформимо бібліографічне посилання на обрану працю в потрібному вам стилі цитування: APA, MLA, «Гарвард», «Чикаго», «Ванкувер» тощо.

Також ви можете завантажити повний текст наукової публікації у форматі «.pdf» та прочитати онлайн анотацію до роботи, якщо відповідні параметри наявні в метаданих.

Статті в журналах з теми "Intervento antropico"

1

Zullo, Francesco, and Luca Blasioli. "Analisi dell'interferenza antropica nei Parchi Nazionali italiani." TERRITORIO, no. 91 (June 2020): 164–73. http://dx.doi.org/10.3280/tr2019-091016.

Повний текст джерела
Анотація:
La questione delle aree protette rappresenta un tema attuale nel dibattito nazionale ed internazionale, sempre più attento alla conciliazione delle esigenze antropiche di sviluppo con la salvaguardia dei valori ambientali. Tali considerazioni sono più significative all'interno dei confini italiani, la cui peculiare conformazione geomorfologica e paesaggistica ha determinato in tempi storici lo sviluppo di gran parte degli insediamenti in contesti ad elevata naturalità. Il presente lavoro analizza le dinamiche demografiche, socio-economiche ed urbane che hanno interessato le aree protette a partire dal 1991, delineando possibili strategie di intervento e politiche di gestione volte a mitigare gli effetti delle trasformazioni antropiche e al miglioramento delle condizioni ambientali compatibilmente con i margini di recupero e conservazione emersi dalla classificazione tipologica.
Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.
2

Magro, Giuseppe, Giovanni Urbani, and Stefania Pellegrini. "Esperienza innovativa di Valutazione Ambientale Strategica. Il caso di un piano forestale provinciale." RIV Rassegna Italiana di Valutazione, no. 49 (May 2012): 77–91. http://dx.doi.org/10.3280/riv2011-049006.

Повний текст джерела
Анотація:
Il tema della valutazione ambientale strategica (VAS) č di grande attualitŕ nell'ambito del dibattito politico e tra gli specialisti del settore, sia a livello nazionale sia a livello europeo e internazionale: siamo di fronte a un concetto multidimensionale, che spesso viene considerato erroneamente un adempimento amministrativo. L'articolo presenta gli esiti ottenuti dall'applicazione di un sistema innovativo nell'ambito della procedura di VAS per la stima dei potenziali impatti di un Piano di Indirizzo Forestale di una provincia del nord. Il sistema proposto prevede la caratterizzazione delle componenti emissive associate agli elementi di stressor e l'analisi previsionale degli impatti specifici e cumulativi derivanti dall'azione simultanea degli elementi di pressione antropica, associati alla specificitŕ degli interventi costitutivi del Piano, sul territorio e sulle componenti di vulnerabilitŕ ambientale. In tale modo la procedura di VAS diventa processo, per l'attuazione di politiche razionali del territorio.
Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.
3

Ciornei, Laurențiu. "Ion Barbu: ”Pădurile noastre au fost gestionate de așa manieră încât diversitatea biologică s-a menținut la cote maxime. În Carpați se află poate singurele păduri din Europa în care piramida trofică și prezența tuturor formelor de viață a rămas nederanjat”." Bucovina Forestiera 21, no. 1 (June 30, 2021): 93–104. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2021.008.

Повний текст джерела
Анотація:
Ion Barbu s-a născut, acum 69 de ani, în inima Deltei Dunării, în satul Sarinasuf, absolvind, ca șef de promoție, Facultatea de Silvicultură din Brașov, în 1971. De atunci, cu mici excepții, a lucrat în cercetarea științifică, la Stațiunea Experimentală de Cultură a Molidului din Câmpulung Moldovenesc. A publicat mai bine de 100 de articole științifice, cărți și monografii în reviste și publicații de prestigiu internațional. Cadru didactic universitar cu personalitate, Ion Barbu a condus și coordonat numeroase proiecte de cerectare internaționale. Doctor în silvicultură, din 1982, cunoaște engleză, germană și franceză. Ion Barbu ar trebui considerat drept cercetătorul științific care are voință de adevăr, putând fi lesne perceput ca un chirurg al silviculturii românești. Critic, exigent, deosebit de realist, profesorul nu se sfiește să arate tumoarea și să insiste pentru îndepărtarea acesteia. Prezintă și soluții, fapt remarcabil, în zilele noastre, chiar și pentru specialiștii silvici care încă mai caută vinovați decât rezolvări. Potrivit opiniei domniei sale, pădurea românească, prin marea sa diversitate și prin gradul ridicat de naturalitate - comparativ cu pădurile din alte țări europene - are un mare potențial și o valoare genetică deosebită. Amenințarea cea mai mare o constituie goana după materia primă principală pe care o produce pădurea, lemnul, singurul sortiment solicitat de firmele străine fiind lemnul de calitate superioară, lemnul de cherestea, toate celelalte produse ale pădurii nemaiavând cerere, din cauza distrugerii industriei autohtone a lemnului care, altădată, valorifica și sortimentele inferioare. Acest fapt a determinat nu numai o reducere drastică a locurilor de muncă, dar și o rentabilitate redusă a economiei forestiere pe ansamblu, ponderea în PIB a economiei forestiere scăzând de circa cinci ori în ultimii 30 de ani. De altfel, nici serviciile ecosistemice generate de pădure nu sunt valorificate la întregul lor potențial, fiind departe vremea când acestea vor fi plătite în vreun fel. Spre exemplificare, nimeni nu a plătit încă vreu cent pentru serviciul hidrologic major pe care pădurile îl exercită în beneficiul celor care au devenit stăpânii producției de energie electrică, în țara noastră. Mai mult, nici proprietarii de păduri, ale căror suprafețe cad în zonele strict protejate ale parcurilor naționale și parcurilor naturale din țara noastră, nu au fost compensați în vreun fel. Din păcate, în ultimii ani a intervenit și degradarea tehnicității și tehnologiilor utilizate în exploatarea pădurilor, în locul instalațiilor pe cablu fiind folosite preponderent tractoarele, cu impact distructiv asupra solului, a puieților și asupra arborilor rămași. Nu în ultimul rând, astăzi, o mare parte a mass-media și anumite organizații neguvernamentale și-au făcut un țel din denigrarea slujitorilor pădurii. Dar, dacă ar fi ascultați și silvicultorii, probabil că adevărul s-ar afla mai lesne. Faptul că România are încă o rezervă importantă de păduri primare, neafectate de factorul antropic, se datorează grijii generațiilor de silvicultori. În majoritatea țărilor europene, astfel de păduri lipsesc, iar testele internaționale de proveniență cu specii evidențiază că ecotipurile din țara noastră pot fi utilizate cu succes în reconstrucția ecologică a unor întinse zone forestiere din Europa centrală și de vest. Exportul de material genetic din țara noastră poate demonstra Europei superioritatea soluțiilor de management forestier românesc, susține Ion Barbu. Fascinat de pădurile-galerii de sălcii și plopi ale copilăriei, dorind să cunoască și alte păduri, Iona Barbu a ajuns să descopere diversitatea pădurilor, suficient cât să-i transforme întreaga existență. Curios și, deopotrivă, înțelept, Ion Barbu excelează în a vedea pădurea dincolo de bine și de rău, rămânând mereu în avanposturile cunoașterii, dar și un împătimit al diseminării acesteia. Potrivit opiniei domniei sale, viitorul silviculturii românești înseamnă: Competență. Fermitate. Eficiență.
Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.
4

Argentieri, Alessio, Giovanni Rotella, Lorenzo Grassi, and Gianluca Ferri. "Il lago ottocentesco di Villa Savoia (Roma)." Acque Sotterranee - Italian Journal of Groundwater, March 30, 2020. http://dx.doi.org/10.7343/as-2020-454.

Повний текст джерела
Анотація:
Nel settore nordorientale dell’area urbana di Roma si trova il parco di Villa Ada, intensamente frequentato dalla cittadinanza per le sue bellezze naturalistiche ed architettoniche. La sovrapposizione di interventi antropici nel corso della storia antica e recente della Città Eterna ha determinato, in un peculiare contesto geologico e geomorfologico, una complessa evoluzione del territorio; allo stato attuale l’area verde richiede attenzione sia per la protezione e conservazione dei beni ambientali e culturali, sia per il monitoraggio dei fenomeni di dissesto e la tutela della pubblica incolumità. Il principale fattore di rischio è rappresentato infatti dalla elevata probabilità di formazione di sinkholes antropogenici, connessi allo sviluppo di cavità nel sottosuolo; rispetto a ciò vari Enti pubblici e privati hanno da tempo avviato ricerche, a partire dal censimento e mappatura della rete caveale ipogea e delle voragini conclamate o incipienti che sono largamente diffuse all’interno del comprensorio [...].
Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

Дисертації з теми "Intervento antropico"

1

Fini, Elisa. "Effetti degli interventi antropici di difesa costiera sulle comunità bentoniche delle spiagge del Nord Adriatico." Master's thesis, Alma Mater Studiorum - Università di Bologna, 2011. http://amslaurea.unibo.it/2625/.

Повний текст джерела
Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.
2

Cirelli, Gianluca. "Impatto degli interventi antropici di difesa costiera sulla struttura e distribuzione della popolazione di Lentidium mediterraneum (Mollusca bivalvia)." Master's thesis, Alma Mater Studiorum - Università di Bologna, 2012. http://amslaurea.unibo.it/3218/.

Повний текст джерела
Анотація:
Il presente elaborato si inserisce all’interno del progetto THESEUS (Innovative Technologies for safer European coasts in a changing climate), nella sezione denominata “work package 3”. I principali obiettivi di questo studio sono: 1) valutare l’impatto delle differenti strategie di difesa di zone intertidale dell’ecosistema spiaggia lungo il litorale dell’Emilia-Romagna; 2) analizzare nel dettaglio la struttura e la distribuzione del microbivalve Lentidium mediterraneum, tipico do questa zona, per valutarne un eventuale utilizzo nei progetti di monitoraggio e analisi degli impatti antropici legati alle variazioni morfodinamiche. Sono state scelte tre spiagge: Cesenatico, in cui da molti anni sono presenti strutture di difesa rigide della spiaggia, e dove ogni anno, al termine della stagione estiva, vengono costruite delle dune artificiali, rimosse a fine primavera, per proteggere gli stabilimenti balneari dalle mareggiate invernali; Cervia, in cui sono presenti solo le dune artificiali stagionali; Lido di Dante, considerato naturale per l’assenza di strutture di protezione. Il campionamento è stato effettuato in 3 tempi per ciascun sito. 2 tempi senza le dune artificiali, e uno con. Per ciascun sito e ciascun tempo sono stati replicati 3 transetti, random, per ogni livello di marea. Sono stati prelevati campioni per un totale di 14879 individui e identificati 40 taxa. Da questi sono stati estratti gli esemplari di Lentidium mediterraneum da analizzare. Le analisi uni e multivariate effettuate sull’intera comunità hanno messo in evidenza differenze fra le spiagge, fra i tempi di campionamento e i livelli di marea. Si è, inoltre evidenziato come tali differenze fossero in parte dovute alle densità di Lentidium mediterraneum. Oltre alle analisi classiche nel presente lavoro di tesi è stato proposto un modello concettuale di trasporto del Lentidium mediterraneum che se validato confermerebbe la possibilità di utilizzare il microbivalve come “proxy biologico”.
Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.
3

Weissheimer, Cristine. "A Degradação ambiental no Arroio Grande, Nova Hartz, RS." reponame:Biblioteca Digital de Teses e Dissertações da UFRGS, 2007. http://hdl.handle.net/10183/13695.

Повний текст джерела
Анотація:
Die vorliegende Untersuchung hat in der Nordosten Hoch-ebene Stadt Nova Hartz, spielend in der erzbischöflichen Region Porto Alegre – Hauptstadte des Bundesland Rio Grande do Sul- stattgefunden . Das Ziel wurde die aktuelle Situation der umweltliche Verwitterung des Bach Arroio Grande durch Beschreibung und Übersicht des naturelles Zeiger zu erkennen. Das untersuchte Gelände fasst Teil des Arroio Grande Unterbecken um, das zum Bewässerungsbecken des Rio dos Sinos gehört. Zur physichen Daten nahm man eine Forschung bei ehmaliger Einwohner zu, um die soziale und umweltliche Landschaft von mitte des XX Jahrhundert bis heutzutage zu bilden. Die Wiederaufbau des pflanzliche Decke in dem Hang den Bergen wegen der Verzicht auf landwirtschaftliche Arbeit, als positiv gesehen und die Verwitterung des Wasserstoffreserven, als negative Ansicht, wurden in dieser Forschung festgestellt, beschreibt und analysiert. Wurde nachgeprüft, dass, trotz der menschliche Intervention, die die Änderung in dynamischen Gleichgewicht des ökologisches System verursacht, das Gelände naturelle Faktoren zeigt, die zu seiner Schwäche beitragen, und dass, das Verwitterungen zeugt. Diese Verwitterungen sind durch die menschliche unangemessene Akten über diese schwacheUmwelt schneller und verstärkt. Die Zeigen von naturellen Verwitterungen, so wie Erosion, Auswaschung des Flussufer und Versandung den Wasserlaufen, kommen im ländlichen Gegend am meistens vor. Andere Zeigen Verwitterungen, wie Fehlen von wimperichem Wald und Entleerung häuslichen und industriellen Abfall, kommen stärker im städischen Gegend vor. Einige Vorschläge stehen in dieser Arbeit, in der Absicht neue Handlungen, die der Aufschlag den Zeigen minimizieren, zu ermöglichen, und so, zukunftliche Problemen, die in anderen Städten mit ähnlichen Kennzeichen als Nova Hartz vorkommen, zu verhindern.
O presente estudo foi realizado no município de Nova Hartz, localizado a nordeste da encosta do planalto médio, na região metropolitana de Porto Alegre, capital do Rio Grande do Sul. Objetivou-se diagnosticar a situação atual da degradação ambiental do arroio Grande, através da descrição e mapeamento de indicadores naturais e antrópicos. A área pesquisada abrange parte da sub-bacia do arroio Grande, pertencente à bacia hidrográfica do rio dos Sinos. Acrescentou-se aos levantamentos físicos, uma pesquisa junto aos moradores antigos com o objetivo de reconstruir o cenário sócio-ambiental desde meados do século XX até os dias atuais. A recuperação da cobertura vegetal nas encostas de morros devido ao abandono das atividades agrícolas, como aspecto positivo e a degradação dos recursos hídricos como aspecto negativo, foram constatados, descritos e analisados na presente pesquisa. Constatou-se que, apesar da intervenção humana estar causando alterações no equilíbrio dinâmico dos ecossistemas, a área apresenta fatores naturais que contribuem para sua fragilidade, gerando degradações cujos processos são acelerados e acentuados pelas atividades humanas inadequadas sobre esses ambientes frágeis. Os indicadores de degradação de origem natural, como erosões, solapamento das margens e assoreamento dos cursos de água, estão mais presentes nas áreas rurais. Indicadores de degradação de origem antrópica, como ausência de mata ciliar e despejo de efluentes domésticos e industriais, se fizeram presentes de forma mais acentuada nas áreas urbanizadas. Os resultados das análises de alguns parâmetros indicadores da qualidade das águas do arroio Grande mostraram uma significativa diminuição da qualidade das águas na área urbana e a jusante dela. Algumas sugestões foram somadas ao presente trabalho, no intuito de possibilitar ações que possam minimizar os impactos dos indicadores mapeados e evitar futuros problemas já ocorridos em outras cidades com características semelhantes à Nova Hartz.
The present study was carried out in the county (municipality) of Nova Hartz, localized to the northeast of the slope of the medium highlands, in the metropolitan region of Porto Alegre, capital of Rio Grande do Sul. Our goal was to diagnose the real situation of the environmental degradation of the rivulet Arroio Grande, through the description and the mapping of of natural and antropic indicators. The area under survey includes part of the sub-basin of Arroio Grande, belonging to the hydrographic basin of the river Rio dos Sinos. To the physical data we added a survey with the older dwellers aiming at reconstructing the socioenvironmental scenario since the middle of the 20th century till our days. The recovery of the vegetal cover on the moutain slopes due to the abandonment of agricultural activities, as a positive aspect and the degradation of the hydric resources as a negative aspect, were verified, described and analyzed through the perception of old dwellers of the place. It was verified that, in spite of the human intervention bringing about alterations on the dynamic balance of the ecosystems, the area presents natural factors contributing to its fragility, bringing about degradations whose processes are accelerated and accentuated by inadequate human activities on these fragile environments. These degradation indicators of natural origin, like erosion, underwash of brook banks and the silting up of water courses , are more present in rural areas. Degradation indicators like the absence of ciliary woods and the inflow of domestic and industrial wastewaters are much more accentuated in urbanized areas. Some suggestion were added to the present paper with the intent of allowing actions which might minimize the impact of the mapped indicators and help avoid future problems as have already happened in other towns with characteristics similar to Nova Hartz´s.
Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.
4

SPAZZINI, Nicola. "Uomini, terra e acque: il monastero di San Benedetto Polirone in età moderna." Doctoral thesis, 2010. http://hdl.handle.net/11562/343733.

Повний текст джерела
Анотація:
L’oggetto di studio della ricerca è il monastero benedettino di Polirone in età moderna; fondato nell’anno 1007 da Tedaldo di Canossa sull’isola di San Benedetto non lontano dalla città di Mantova, il cenobio accolse monaci benedettini sino alla soppressione, avvenuta nel 1797 in seguito alla conquista della città da parte di Napoleone Bonaparte. In particolare, la tesi indaga le strategie attuate dai monaci per il controllo delle acque, finalizzate a difendere il cenobio dalle piene dei fiumi Po e Secchia e a regolarizzare e normalizzare la rete idrografica minore per migliorare la resa dei terreni. Nella trattazione si analizzano criticamente ii documenti che testimoniano l'aggregazione di Polirone alla Congregazione di Santa Giustina di Padova (poi divenuta Cassinese), così come il rapporto che il monastero sviluppò nei secoli con il medesimo ente. Ampio spazio è dedicato allo studio della 'crisi del Seicento' nei territori dell'abbazia, e alle manovre belliche che coinvolsero Polirone anche nelle guerre di successione del XVIII secolo. I documenti reperiti e analizzati confermano l'esigenza di considerare il triplice rapporto uomini-terra-acque in un'ottica di complessità e reciprocità, che diviene indispensabile per delineare la storia di Polirone in età moderna. La ricerca è completata da tre appendici: il catalogo delle mappe per la cartografia storica di San Benedetto Po, il computo delle terre del monastero concesse ai “terzaroli” (1657) e la tabulazione delle proprietà intestate al monastero nel catasto (1784).
The object of the research is the Benedictine monastery of Polirone in the modern age; this monastery, which was founded in 1007 by Tedaldo Canossa in the area on San Benedetto, not far from Mantua, received the monks until its abolition, occurred in 1797 following the capture of the city by Napoleon Bonaparte. In particular, this thesis investigates the strategies implemented by the monks for the control of water, aimed at defending the monastery from the floods of the rivers Po and Secchia, and at regularizing the minor hydrographic network to improve the yield of the land. The discussion analyses critically the documents showing the aggregation of Polirone to the Congregation of St. Justina of Padua (later Cassinese), as well as the relationship developed over the centuries between the monastery and the same institution. Considerable space is devoted to the study of the “crisis of the seventeenth century” in the territories of the abbey, and to military maneuvers that involved Polirone even in the wars of succession of the eighteenth century. The documents found and analyzed confirm the need to consider the triple relationship human beings-ground-water in a perspective of complexity and reciprocity, that becomes essential to trace the history of Polirone in modern times. The research is supplemented by three appendices: a catalog of historical maps of San Benedetto Po, the statement of the monastery lands granted to the "terzaroli" (1657) and the tabulation of properties headed to the monastery (1784).
Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

Книги з теми "Intervento antropico"

1

Pellegrinotti, Dino. Monte Dolada e montagna del vescovo: Gli interventi antropici nel XX secolo in territorio di Pieve d'Alpago. Belluno: Istituto bellunese di ricerche sociali e culturali, 2018.

Знайти повний текст джерела
Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.
2

Novaro, Piergiorgio. Profili giuridici dei residui delle attività antropiche urbane. Bononia University Press, 2021. http://dx.doi.org/10.30682/sg297.

Повний текст джерела
Анотація:
L’opera si prefigge l’obiettivo di delineare i confini giuridici del concetto di rifiuto urbano, tanto nella prospettiva europea quanto in quella nazionale, al fine di enucleare per differenziazione un concetto giuridico nuovo: il residuo delle attività antropiche urbane o, più semplicemente, residuo urbano. Per fare ciò, presupposti essenziali divengono due distinte analisi. La prima riguarda la molteplice stratificazione giuridica realizzatasi attorno al concetto di rifiuto di derivazione europea, cui si oppone, per evidente contrasto, la assai minore attenzione riservata alla nozione di rifiuto urbano, espressamente prevista dal diritto europeo solo nel 2018. La seconda analisi concerne invece quel complesso di norme, disorganico e non privo di qualche antinomia, che il diritto nazionale ha riservato in più interventi successivi alla gestione integrata dei rifiuti urbani e al servizio pubblico ad essa preposto. Conoscere quali siano le caratteristiche giuridiche del servizio pubblico, associate alle caratteristiche delle singole attività in esso ricomprese, risulta fondamentale per determinare il ruolo centrale che l’utente – soggetto proprietario del bene assolve per l’esatta determinazione del momento in cui esso diviene rifiuto urbano. Da qui, la possibilità di spingere oltre la ricerca sul duplice presupposto dell’animus del soggetto e del rapporto giuridico che intercorre tra questo ed il bene, per giungere così alla definizione del nuovo concetto di residuo urbano.
Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.

Тези доповідей конференцій з теми "Intervento antropico"

1

Middea, Alexandra. "Identita', cultura, paesaggio: costruzione di una responsabilità condivisa." In International Conference Virtual City and Territory. Roma: Centre de Política de Sòl i Valoracions, 2014. http://dx.doi.org/10.5821/ctv.7970.

Повний текст джерела
Анотація:
L'aumento delle temperature, lo scioglimento dei ghiacciai, la maggiore frequenza degli episodi di siccità e di alluvioni sono tutti sintomi della dissonanza tra attività antropiche e fenomeni naturali, dei cambiamenti climatici in atto. I rischi per il pianeta e per le generazioni future saranno incalcolabili se non s’interverrà con urgenza a partire proprio dalle nuove generazioni. Per questo, quando si parla di politiche urbane, è indispensabile che si tenga presente che esistono cittadini, che la loro partecipazione, il loro coinvolgimento nella cura del territorio rappresenta la strategia migliore per guidare le trasformazioni urbane; garantirsi una migliore qualità della vita e garantirla ai luoghi. Produrre inclusione sociale significa assicurare la realizzazione degli interventi. La memoria del passato, la condivisione, la trasparenza nell’informazione, la consapevolezza di far parte di una collettività attiva permette di salvaguardare l’identità storica di un luogo e di una popolazione. Rising temperatures, melting glaciers, the increased frequency of droughts and floods are all symptoms of dissonance between human activities and natural phenomena, of climate changes. The risks for the planet and for future generations will be incalculable if we not intervene urgently, starting from the new generations. For this reason, when it comes to urban policies, it is imperative that you understand that there are citizens, their participation, their involvement in the care of the land is the best strategy to guide urban transformations; ensure a better quality of life and ensure it to places. Produce social inclusion means ensuring the implementation of the interventions. The memory of the past, sharing, transparency of information, awareness of being part of a community active allows to preserve the historical identity of a place and of a population
Стилі APA, Harvard, Vancouver, ISO та ін.
Ми пропонуємо знижки на всі преміум-плани для авторів, чиї праці увійшли до тематичних добірок літератури. Зв'яжіться з нами, щоб отримати унікальний промокод!

До бібліографії