Artykuły w czasopismach na temat „Justiţie”
Kliknij ten link, aby zobaczyć inne rodzaje publikacji na ten temat: Justiţie.
Utwórz poprawne odniesienie w stylach APA, MLA, Chicago, Harvard i wielu innych
Sprawdź 50 najlepszych artykułów w czasopismach naukowych na temat „Justiţie”.
Przycisk „Dodaj do bibliografii” jest dostępny obok każdej pracy w bibliografii. Użyj go – a my automatycznie utworzymy odniesienie bibliograficzne do wybranej pracy w stylu cytowania, którego potrzebujesz: APA, MLA, Harvard, Chicago, Vancouver itp.
Możesz również pobrać pełny tekst publikacji naukowej w formacie „.pdf” i przeczytać adnotację do pracy online, jeśli odpowiednie parametry są dostępne w metadanych.
Przeglądaj artykuły w czasopismach z różnych dziedzin i twórz odpowiednie bibliografie.
1
Mastacan, Simina, i Marta Sobieszewska. "Quelques remarques sur la langue et la forme des arrêts de la Cour de Cassation / Înalta Curte de Casație și Justiție. Regards croisés franco-roumains". Studia Romanica Posnaniensia 47, nr 3 (15.10.2020): 5–19. http://dx.doi.org/10.14746/strop.2020.473.001.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
In view of the difficulties encountered by certain European attempts to guarantee the quality of the public service of justice in the different European States, the question of the language in which law is expressed naturally arises. This contribution is part of the jurilinguistic studies and aims to demonstrate the linguistic peculiarities of the judgments of the French Cour de Cassation [Court of Cassation] and the Romanian Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie [High Court of Cassation and Justice]. As a first step, particular attention should be paid to the form of the judgments which leads to the more general reflection: would harmonization of the drafting techniques of legal texts have the virtue of removing the obstacles preventing legal communication within of the European Union? In a second step, it will be a question of showing the main linguistic characteristics of the judgments made. The studied corpus contains judgments from the Cour de Cassation and the Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
2
Calița, Alexandru. "Consideraţii privind infracţiunea de inducere în eroare a organelor judiciare". Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), nr 4 (6.04.2022): 87–144. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2021.4.6.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Prezenta lucrare are în vedere infracţiunea de inducere în eroare a organelor judiciare, prevăzută şi sancţionată de art. 268 din Codul penal. Dacă, în mod cu totul informal, s-ar putea reorganiza textele de incriminare în funcţie de popularitatea acestora, inducerea în eroare a organelor judiciare s-ar poziţiona, cel mai probabil, în rândul celor mai puţin cunoscute, atât în ceea ce îi priveşte pe profesioniştii dreptului, cât şi în cazul profanilor. Nu reaua credinţă este responsabilă pentru această situaţie, ci, mult mai probabil, incidenţa relativ slabă a infracţiunii, dar şi timiditatea cu care, atât aceasta, cât şi celelalte infracţiuni îndreptate împotriva justiţiei, sunt aplicate în practică. Cu toate acestea, infracţiunea de faţă are o importanţă greu de neglijat la nivelul întregului sistem de drept, pornind de la un concept de securizare a aparatului de justiţie ale cărui rădăcini istorice se întind până la începutul civilizaţiei, însoţind, astfel, cele mai rudimentare forme de justiţie. Chiar dacă, în esenţă, conceptul de acuzaţie falsă rămâne la fel, perspectivele asupra acestuia alternează în decursul timpului, fapt care generează un bogat repertoriu juridic şi doctrinar care gravitează în jurul său. Dacă la început predomina latura personală a incriminării, fiind înţeleasă ca o veritabilă faptă îndreptată împotriva persoanei, astăzi apare, tot mai frecvent, ca o faptă obiectivă, fiind tot mai vizibilă aptitudinea ei de a proteja, prin excelenţă, activitatea aparatului de justiţie penală. Noul Cod penal surprinde cel mai bine această tranziţie a normei de incriminare spre obiectivizare, reuşind o distanţare vizibilă faţă de vechile forme ale infracţiunii. Pe fondul acestei schimbări de optică apare nevoia de a dezbate şi de a înţelege mai clar mecanismul specific infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, de a şti care sunt elementele de continuitate, aspectele de noutate ale textului, dar şi limitele sale, în lumina statutului său sine qua non pentru tot ceea ce înseamnă justiţie penală. Fiat lux!
3
Resmeriță, Clement Mihai. "Sistemul de justiţie penală în Bulgaria – Încercări de drept comparat –". Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), nr 4 (12.04.2023): 24–57. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2022.4.2.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Lucrarea conține o descriere a sistemului de justiție penală din Bulgaria, începând cu istoria reglementărilor penale moderne, reglementările actuale, precum și organizarea instituțiilor judiciare. Totodată, autorul analizează comparativ mai multe instituții de drept penal și de procedură penală din sistemele bulgăresc și românesc.
Instituțiile analizate au în vedere organizarea judiciară din cele două țări, urmărirea penală, ședințele preliminare judecății, regimul probelor, dar și infracțiunile de corupție și de serviciu.
Pentru analiza comparativă a celor două sisteme de justiție penală s-au avut în vedere și constatări ale Comisiei de la Veneția, ale Curții de Justiției a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și cele ale Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de verificare și control.
În textul lucrării se regăsește și punctul de vedere al autorului vis a vis de unele reglementări din cele două țări, cu referire la eficiența normelor necesare combaterii fenomenului infracțional, în special al infracțiunilor de corupție.
Nu în ultimul rând, în lucrare este abordată problema comparării instituțiilor de drept din țări diferite, cu aducerea unor argumente în favoarea acestui demers dificil.
4
Ghiban, Paul. "Parcurgerea formală a procedurii abreviate. Condiţii. Consecinţe. Remedii". Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), nr 4 (3.05.2021): 107–17. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2020.4.5.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Prezentul articol îşi propune să evidenţieze importanţa respectării condiţiilor prealabile impuse de lege în vederea soluţionării cererii de judecată în procedura simplificată, consecinţele nerespectării acestor condiţii, pârghiile procesuale pe care instanţele le au la dispoziţie pentru a remedia încălcările specifice procedurii simplificate, dar şi propuneri de lege ferenda venite în sprijinul eficientizării mecanismului de justiţie negociată derulat în faza de judecată.
Analiza poartă inclusiv asupra deciziilor recente ale completurilor specializate din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi urmăreşte clarificarea aspectelor legate de natura juridică a cererii de judecare în procedura simplificată, revocabilitatea condiţionată a consimţământului, limitele probatorii ale cercetării judecătoreşti abreviate, precum şi diligenţa de care instanţa de fond trebuie să dea dovadă în parcurgerea condiţiilor prealabile, privită prin prisma jurisprudenţei recent cristalizate la nivelul curţilor de apel.
5
Iacub, Irina. "Evaluarea carenţelor actului de justiţie: studiu de caz". FOSIDHUS 68, Special issue 2 (2022): 79–100. http://dx.doi.org/10.47743/jss-2022-68-4-6.
Pełny tekst źródła
6
Sas, Georgiana. "Consecinţele problematice ale aplicării încrederii şi recunoaşterii reciproce în contextul mandatului european de arestare". Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), nr 1 (1.06.2020): 69–93. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2020.1.4.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Încrederea şi recunoaşterea reciprocă sunt două principii care stau la baza implementării şi realizării spaţiului unic de libertate, securitate şi justiţie. Succesul rezonant al utilizării mandatului european de arestare se datorează premisei că, în aplicarea acestor principii, statele membre oferă standarde similare în materia cooperării judiciare datorită respectării unui set de valori comune. În ciuda acestui fapt, diferenţele culturale şi juridice dintre ţări, precum şi profundele transformări politice survenite în unele state au generat probleme practice care pun la îndoială actualitatea şi pragmatismul acestor deziderate.
Această lucrare tratează două deficienţe importante rezultate din aplicarea principiilor încrederii şi recunoaşterii reciproce – utilizarea mandatului european de arestare pentru infracţiuni de gravitate redusă şi imposibilitatea analizei cauzelor pe fond în cadrul acestei proceduri –, precum şi modul în care politica unor ţări precum Polonia şi Ungaria ameninţă coerenţa şi uniformitatea necesare pentru utilizarea operativă a mecanismelor de cooperare judiciară în materie penală. După o scurtă trecere în revistă a modului în care instituţiile unionale şi statele membre au încercat să remedieze aceste neajunsuri, partea secundă a lucrării încearcă identificarea unei soluţii durabile, pornind de la jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
7
Pelea, Sanda Ileana. "Ne bis in idem – cumulul unor proceduri penale şi fiscale sau administrative. Cazul Italiei". Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), nr 2 (2.11.2020): 42–56. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2020.2.3.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului penal european, principiul ne bis in idem este inerent noţiunii de stat de drept şi răspunde unei duble cerinţe, de echitate şi de securitate juridică.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a recunoscut valoarea absolută a acestui principiu prin hotărârea pronunţată în cauza Hans Åkerberg Fransson, C-617/10, în care a stabilit că aplicarea unei sancţiuni fiscale unei persoane, sancţiune care, prin natura şi efectele sale, are un caracter punitiv, împiedică tragerea la răspundere penală a acelui individ pentru aceleaşi fapte de evaziune fiscală.
Cauzele italiene Luca Menci, C‑524/15, şi Garlsson Real Estate S.A. şi alţii, C‑537/16, au oferit ocazia unei reorientări în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, fiind adusă în discuţie, pentru prima dată în faţa acestei instanţe, condiţiile în care principiul ne bis in idem ar putea fi restrâns prin intermediul unui cumul de proceduri, fiscale şi penale, în domeniul TVA şi în cel al manipulărilor pieţei. Hotărârile din cauzele italiene au fost pronunţate în contextul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a restrâns, în cauza A şi B contra Norvegiei, nivelul de protecţie oferit de principiul ne bis in idem în temeiul art. 4 din Protocolul nr. 7 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Prezentul articol îşi propune să analizeze în mod comparativ considerentele hotărârilor pronunţate de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele italiene şi să evidenţieze motivele pentru care instanţa europeană a ajuns la concluzii diferite pe baza unor stări de fapt similare.
Cumulul unei proceduri penale cu una administrativă sau fiscală, însă de natură penală, constituie, în viziunea Curţii, o limitare a principiului ne bis in idem, astfel cum acesta este consacrat de art. 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, iar această ingerinţă este justificată numai în condiţiile în care normele de drept intern ale statelor ce permit o asemenea dublare a procedurilor sunt apte să asigure proporţionalitatea restrângerii cu scopul legitim vizat prin reglementarea ei.
8
MARIN, Paula Maria. "Evaluarea calităţii reprezentării prin prisma dreptului la un proces echitabil". ANALELE ȘTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI (SERIE NOUĂ). ȘTIINŢE JURIDICE 70, nr 1 (2024): 245–52. http://dx.doi.org/10.47743/jss-2024-70-1-16.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Reprezentantul, legal sau convenţional, numit din oficiu sau ales de către parte, are o misiune extrem de importantă în conturarea unui proces, din momentul sesizării autorităţii judiciare şi până la formularea şi susţinerea căilor de atac. Astfel, în cazul în care reprezentarea nu este efectivă, se pune problema încălcării dreptului fundamental la un proces echitabil. Cu toate acestea, adevărata provocare este aceea de a stabili modalitatea prin care poate fi evaluată calitatea reprezentării, entitatea ce poate statua cu privire la aceasta, precum şi remediile existente şi cele dezirabile pentru evitarea încălcării dreptului la un proces echitabil, atât prin prisma dreptului de acces la justiţie, în materie civilă, cât şi prin raportare la dreptul de a se apăra prin intermediul unui avocat, în materie penală.
9
ANTOHIE, Răzvan. "Provocările notarului şi ale actului notarial din perspectiva Dreptului Internaţional Privat". ANALELE ȘTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI (SERIE NOUĂ). ȘTIINŢE JURIDICE 70, nr 1 (2024): 131–40. http://dx.doi.org/10.47743/jss-2024-70-1-8.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Termenul de „globalizare” este de multe ori tratat ca un sinonim al termenului „digitalizare”, fără însă a lua în calcul şi latura umană a acestui fenomen. Globalizarea nu înseamnă numai tehnologia informaţiei şi timp cât mai scurt de soluţionare a situaţiilor juridice ivite ci, în domeniul notarial, înseamnă şi o serie de noi provocări. Prezentul articol îşi propune să „treacă în revistă” cum pot fi soluţionate problemele notariale, atunci când discutăm de acte cu elemente de extraneitate, astfel încât notarul să poată oferi un serviciu de calitate clientului său, dar în egală măsură să şi respecte legislaţia unui alt stat membru al Uniunii Europene, atunci când situaţia o impune. În partea a doua, vom analiza care este forţa juridică a unui act notarial atunci când este folosit pe teritoriul altui stat comunitar, studiind şi elemente de jurisprudenţă ale Curţii Europene de Justiţie (CJUE).
10
Ioan, George Cristian. "Sancţiunea nulităţii şi excluderea probelor în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene". Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), nr 2 (2.11.2020): 57–101. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2020.2.4.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Anularea actelor de procedură şi excluderea probelor sunt cele mai dure sancţiuni din dreptul procesual autohton. Acestea sunt, prin natura lor, instituţiile de procedură care pot afecta în cea mai semnificativă măsură rezultatul unui proces penal. Deşi atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, tind să se ferească de a stabili reguli clare în materia sancţiunilor procedurale, preferând abordarea globală privind procesul penal, se pot extrage reguli din jurisprudenţa celor două instanţe, care să ghideze în interpretarea dreptului naţional. Prezentul studiu pledează pentru integrarea concepţiei europene în dreptul naţional prin revizuirea abordării conceptuale din spatele nulităţii şi excluderii. Astfel, se propune o variantă alternativă de analizare a ideii de vătămare, centrată pe verificarea în trei etape a încălcării drepturilor apărării. În acest context, sunt tratate câteva teorii moderne din materia drepturilor omului, arătându-se beneficiile integrării acestora în practica autorităţilor naţionale.
11
Bugnar, Oana. "Ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile". Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), nr 1 (1.06.2020): 26–48. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2020.1.2.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
În contextul în care o importantă sursă de finanţare a statului este reprezentată de taxele şi impozitele stabilite în sarcina contribuabililor şi în contextul în care evaziunea fiscală este un fenomen în continuă dezvoltare, tentaţia de a aplica normele care incriminează evaziunea fiscală în cât mai multe situaţii este mare. Astfel, s-a ajuns să se pună problema în ce măsură s-ar putea reţine infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a din Legea nr. 241/2005 în cazul în care bunul sau sursa impozabilă sau taxabilă provine din săvârşirea unor infracţiuni. Doctrina şi jurisprudenţa dovedesc că răspunsul nu este neapărat unul evident. În aceste condiţii, prezentul material se doreşte a fi o sinteză a acestor soluţii, urmată de trimiteri la jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care au relevanţă în acest context. Finalmente sunt formulate propuneri de rezolvare a situaţiilor care aduc în discuţie posibilitatea impozitării sau taxării unor astfel de bunuri şi intervenţia dreptului penal.
12
Roşu, Claudia Antoanela. "Decizia nr. 79/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept – interpretare sau legiferare?" ANALELE ȘTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI (SERIE NOUĂ). ȘTIINŢE JURIDICE 69, nr 2 (2023): 5–24. http://dx.doi.org/10.47743/jss-2023-69-2-1.
Pełny tekst źródła
13
ROȘU, Claudia, i Alin SPERIUSI-VLAD. "Consideraţii critice referitoare la Decizia nr. 12/2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii". Analele Universitării din București Drept 2020, nr 2020 (13.01.2020): 38–53. http://dx.doi.org/10.31178/aubd.2020.03.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
"The authors analyzed the decision of the Supreme Court by an appeal in the interest of the law, regarding the possibility of the party fined according to art. 187 parag. (1) pt. 1 let. a) Code of Civil Procedure, for the introduction, in bad faith, of a civil action, accessory, additional or incidental requests, as well as for the exercise of some appeals, obviously unfounded, by the same decision by which these requests were solved, to submit in the appeal filed to the superior court, criticisms concerning the judicial fine. In the opinion of the authors, the correct interpretation is that these criticisms can be formulated in the appeal filed to the superior court, together with all the other criticisms regarding the solution of the lower court, when the fine was applied by the same decision by which those requests were solved."
14
Afif Mahfud, Muh, Erlyn Indarti i Sukirno Sukirno. "Agrarian Justice and Contextuality in Maxim Fiat Justitia Ruat Caelum and Fiat Justitia Ne Pereat Mundus". Kanun Jurnal Ilmu Hukum 23, nr 1 (30.04.2021): 65–79. http://dx.doi.org/10.24815/kanun.v23i1.20178.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Maxim is a short sentence with deep meaning related to value and purpose of law include agrarian law. This article analyse the meaning of fiat justitia ruat caelum and fiat justitia ne pereat mundus as well as its relation to agrarian justice and its contextuality. Both of those maxim are paradigmatically analysed. This is a normative juridical research, use conceptual and historical approach with secondary data then qualitatively analysed. Concluded that fiat justitia ruat caelum and fiat justitia pereat mundus is part of legal formalism. The agrarian justice is achieved when the law is enforced as the text and its acontextual. In contrast, fiat justitia ne pereat mundus consider law is valid when it is according to the purpose and agrarian justice exist when it bring out prosperity for all people. Paradigmatically, fiat justicia ruat caelum and fiat justitia pereat mundus fall in positivism paradigm, consider rule is perfect, no interpretation, separation of law and morality, impossibility of interdisciplinary approach. In another hand, fiat justitia ne pereat mundus falls in post positivism paradigm which consider law is imperfect, interpretation is possible, no separation of law and morality and interdisciplinary approch is opened. The law is acontextual.
15
EMBID IRUJO, Antonio. "El acceso a la justicia en materia ambiental en la jurisprudencia del Tribunal de Justicia de la Unión Europea". RVAP 99-100, nr 99-100 (30.12.2014): 1245–67. http://dx.doi.org/10.47623/ivap-rvap.99.100.2014.050.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
LABURPENA: Justizia eskuratzeko aukera ingurumenerako eskubidearen funtsezko alderdia da, eta, oro har, ingurumen-babesarena. Europar Batasuneko Justizia Auzitegiak paper oso garrantzitsua du ingurumenaren zaintzan, eta berdin gertatzen da justizia eskuratzeko aukeraren gaineko jurisprudentziarekin ere. Bereziki, legitimazioa zabaltzeko lan egiten du, hori Europako araudiarentzat eta Europak ere berretsi duen Aarhus Hitzarmenarentzat mesedegarri den moduan interpretatuz. Era berean, prozedura administratiboek eta judizialek gehiegizko gasturik ez eragiteko erabaki garrantzitsuak ere badaude. RESUMEN: El acceso a la justicia es parte esencial del derecho al medio ambiente y, en general, de la protección ambiental. El Tribunal de Justicia de la Unión Europea juega un papel relevante en la protección ambiental y lo mismo sucede en la jurisprudencia sobre el acceso a la justicia. En particular su labor se desarrolla para ampliar la legitimación, interpretando de forma favorable a la misma normativa europea y el Convenio de Aarhus también ratificado por Europa. Igualmente existen decisiones relevantes para impedir un coste excesivo de los procedimientos administrativos y judiciales. ABSTRACT: Access to justice is a key element of the right to environment and in general of the enviromental protection. The European Court of Justice of the European Union plays a relevant role in the enviromental protection and the same applies to its case law regarding access to justice. Particularly, its work is carried out in order to broaden the locus standi by interpreting the same European normative and the Aahrus convention also ratified by Europe more favaourably. Likewise, there exist relevant rulings to prevent an excesive cost of administrative and judicial procedures.
16
SIMÓN CASTELLANO, Pere. "La modernización tecnológica de la Administración de Justicia". RVAP 92, nr 92 (30.04.2012): 295–317. http://dx.doi.org/10.47623/ivap-rvap.92.2012.08.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
LABURPENA: Espainiako Justizia Administrazioa pausoz pauso egokitzen joan da informazio eta komunikazio teknologia berrien garapenak (IKT) eskatzen duen aldaketa girora. Teknologiak aurrera egin ahala, zabalagoak dira eskura ditugun aukerak. Epaitegien eremuari gagozkiola, teknologien erabilerak gure justiziak pairatzen dituen gaitzetako batzuk konpontzen lagundu dezakete. Lan honetan, Espainian justizia modernizatzeko bidean egon den lege-oinarriaren eta borondate politikoaren bilakaera aztertuko dugu, eta oraindik orain indarrean jarri den 18/2011 Legearen indarguneei erreparatuko diegu —besteak beste, herritarrek Justizia Administrazioarekin harremanak elektronikoki izateko duten eskubidea—, bai eta konpontzeke dauden arazoak ere. Azkenik, Cyberjustice Laboratory zentroak eskaintzen dituen irakasbide nagusien laburpena egingo dugu, zentro hori aitzindaria baita egoitza judizialeko IKTen ikerketan. RESUMEN: La Administración de Justicia española se ha ido adaptando paulatinamente al cambio exigido por el desarrollo de las nuevas tecnologías de la información y de la comunicación (TIC). A mayor avance tecnológico mayores son las posibilidades que estas nos ofrecen; en el ámbito estrictamente judicial, su empleo puede ayudar a paliar algunos de los males endémicos de nuestra justicia. En este trabajo observaremos la evolución del sustrato legal y de la voluntad política por modernizar la justicia en España, apuntando los puntos fuertes de la reciente Ley 18/2011, entre los que sin duda se encuentra el reconocimiento del derecho del ciudadano a relacionarse electrónicamente con la Administración de Justicia, y la cuestiones pendientes. Finalmente, mostraremos un extracto de las principales lecciones a las que ha llegado el Cyberjustice Laboratory, centro pionero en el estudio de las TIC en sede judicial. ABSTRACT: Spanish Justice Administration has been gradually adapting to the change demanded by the development of new Information and Communication Technologies (ICTs). The more technological advance, the more chance these offer us. The use of ICTs in judicial context can help us to fix up some of the endemic problems of our justice. In this paper we observe the evolution of the legal substrate and the political decisions to modernize the justice in Spain, pointing out the strengths of the recent Law 18/2011 —the recognition of the right of citizens to interact electronically with the Administration of Justice— and the outstanding issues. Finally, we will show an extract of the main lessons that we could drawn from Cyberjustice Laboratory, pioneer in the study of ICT in Court.
17
Pelican, George. "Aspecte controversate privind aparenta încălcare a principiului ne bis in idem". Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), nr 3 (1.02.2021): 76–101. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2020.3.4.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Fiind fundamentată pe o sistematizare a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi pe o analiză cuprinzătoare a lucrărilor de specialitate publicate la nivel naţional şi european, lucrarea de faţă a plecat de la premisa necesităţii asigurării unui just echilibru între interesul societăţii de a reprima în mod efectiv o conduită antisocială şi interesul individual de a nu fi tras la răspundere ori sancţionat în mod repetat pentru aceeaşi faptă antijuridică, demers ce poate părea extrem de dificil de pus în aplicare, în special prin prisma reconfigurării recente a principiului ne bis in idem.
Urmare a unei legislaţii supranaţionale cu deficienţe vădite, aspect ce a generat o practică extrem de fluctuantă a instanţelor europene, principiul ne bis in idem a avut parte, de-a lungul timpului, de o evoluţie remarcabilă, evoluţie aşteptată a se extinde din ce în ce mai mult în viitorul apropiat. Chiar dacă în prezent pare a se fi atins, în linii mari, dezideratul existenţei unor criterii de referinţă în scopul interpretării şi aplicării uniforme a acestei garanţii procesuale fundamentale, atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar au fost generate o serie considerabilă de semne de întrebare relative la anumite ipoteze de încălcare aparentă a principiului ne bis in idem, care cu siguranţă vor mai subzista până la noi intervenţii lămuritoare ale forurilor europene.
Astfel, prezentul studiu a fost realizat cu scopul de a releva principalele aspecte controversate şi incertitudini existente la momentul actual în doctrină şi în practică în legătură cu sensul şi domeniul de aplicare a principiului ne bis in idem, propunându-şi, în acelaşi timp, să furnizeze clarificări necesare, precum şi să ofere eventuale soluţii adecvate prin raportare la legislaţia penală şi procesual penală de la nivel naţional.
18
CARRETERO GONZÁLEZ, CRISTINA. "LA ADMINISTRACIÓN DE JUSTICIA Y SUS PROPUESTAS DE RENOVACIÓN". RVAP 87-88, nr 87-88 (1.08.2010): 253–83. http://dx.doi.org/10.47623/ivap-rvap.87.88.2010.08.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Dado que la Administración de Justicia no ha gozado tradicionalmente
de una imagen inmejorable, los distintos gobiernos que se vienen sucediendo
desde hace años han tratado de superar sus diversas carencias. En estas
páginas repasamos algunas de las iniciativas previas que han ido preparando el
camino para lo que desde el Ministerio de Justicia en 2009 se ha propuesto como
instrumento para mejorar su Administración. El Ministerio ha fijado varios bloques
de actuaciones referidos a la modernización de la Justicia: en la búsqueda de
una mejora en la calidad de prestación de este servicio público; en su realización
de una manera más profesionalizada y cualificada; con la utilización de las tecnologías
acordes al momento histórico; intentando que el ciudadano sea el protagonista
de la Justicia; y que al tiempo se propicie el fortalecimiento de la dimensión
internacional de la misma. Analizamos estas cuestiones y nos cuestionamos a su
vez las posibilidades de su realización. Justizia Administrazioak ez duenez betitik ospe paregabea
izan, urteak joan eta urteak etorri gobernuek beti egin izan dute ahalegina arlo
horri falta zaiona osatzen. Orri hauetan, Administrazioa hobetzeko Justizia Ministerioak
2009. urtean proposatu duten erreminta sortu aurretik, sortzeko, egin izan
diren ekimen eta ahaleginak errepasatuko ditugu. Ministerioak hainbat ekintzabloke
finkatu ditu, Justizia modernizatu nahian: zerbitzu publiko hori ematean kalitatea
hobetzeko lanak; zerbitzua modu profesional eta kualifikatuagoan ematea;
unean-unean egunean dauden teknologiak erabiltzea; herritarra jartzea Justiziako
kontuetan protagonista; eta, aldi berean, justiziaren alde internazionala sendotzea.
Kontu horiek aztertuko ditugu, eta benetan gauzatzeko aukerarik benetan ba
ote dagoen galdetuko diogu gure buruari. Since the Administration of Justice has not traditionally enjoyed an
excellent image, the different succesive cabinets have tried to overcome its various
deficiencies. In these pages, we review some of the previous initiatives which
paved the way to what the Ministry of Justice proposed in 2009 as the instrument
for improving its Administration. The Ministry has established several areas of
action refered to the modernization of justice: the search for an improvement in
the quality of this public service; a more professional and qualified performance;
using technologies appropriate to the historic moment; trying to make citizens the
major figures for the Justice; and at the same time that the strenghtening of the
international dimension is gained. We analyze those questions and we ask ourselves
at the same time the possibilities for its realization.
19
URRUTIA LIBARONA, IÑIGO. "PERFILES LINGÜÍSTICOS EN LA NUEVA OFICINA JUDICIAL: PLANIFICACIÓN LINGÜÍSTICA EN LA ADMINISTRACIÓN DE LA ADMINISTRACIÓN DE JUSTICIA". RVAP 87-88, nr 87-88 (1.12.2010): 961–1004. http://dx.doi.org/10.47623/ivap-rvap.87.88.2010.31.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
La adaptación de la Administración de Justicia al estatus de doble
oficialidad lingüística exige la adopción de importantes medidas estructurales y
organizativas que, hasta la fecha, no han resultado suficientemente efectivas. Este
trabajo profundiza en los retos que en materia de lenguas se plantean a la Administración
de Justicia, sobre la base del hilo conductor del sistema de planificación
lingüística diseñado por la CAPV y su análisis desde la perspectiva de la jurisprudencia
más reciente. Hizkuntzen ofizialtasun bikoitzaren estatusak Justizia Administrazioan
eragin juridikoak sortarazten ditu, baina orain artekoan egokitzapen horri
heltzeko antolaketa neurri eraginkorrik ez da abian jarri. Lan honek hizkuntza arloan
Justizia Administrazioak dituen erronkak aztertzen ditu; bide horretan, EAEn
diseinatutako hizkuntza plangintza aztertzen da jurisprudentziarik berriena kontutan
izanik. The adaptation to the official status of languages by the Justice
Administration demands important structural and organizational measures. Up to
now that sort of measures have not been considered satisfactorily to the detriment
of language rights. This work analyze the challenges of the Justice face to the
double officiality of languages. In that way we will consider the language planning
scheme that has been designed by the BAC and the recent case-law on it.
20
PÉREZ ESTRADA, M. Josune. "La importancia de las medidas cautelares en el proceso contencioso-administrativo. Su eficacia en el proceso". RVAP 99-100, nr 99-100 (30.12.2014): 2397–419. http://dx.doi.org/10.47623/ivap-rvap.99.100.2014.102.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
LABURPENA: Administrazioarekiko auzien prozesuko kautelazko justizia aztertzen da. Azken urteotan izan duen hazkundea eta haren oinarri konstituzionala azaltzen dira. Kautelazko tutoretzak jurisdikzio honetan duen tratamendu berezia aztertzen da, administrazioaren auto-tutoretza exekutiboaren pribilegioaren muga gisa erabiltzen baita. Gure tresna prozesalak hobetzea eta herritarrei benetako justizia bat eskaintza da xedea, tutoretza judizial eraginkorrerako oinarrizko eskubidetik hurbilago. RESUMEN: Se analiza la justicia cautelar en el proceso contencioso-administrativo. Se explica su crecimiento en los últimos años y su fundamento constitucional. Se aborda el tratamiento especial que tiene la tutela cautelar en esta jurisdicción como límite del privilegio de la autotutela ejecutiva de la administración. Se trata de ayudar a mejorar nuestros instrumentos procesales y acercar al ciudadano a una justicia real, más cerca del derecho fundamental a la tutela judicial efectiva. ABSTRACT: Precautionary justice within the administrative contentious procedure is analyzed. Its last years’ development and it constitutional foundations are explained. It deals with the special approach given to precautionary protection within this jurisdiction as a limit to the privilege of executive self-protection owned by the Administration. It purports to promote our procedural tools and to make real justice closer to the citizen, closer to the fundamental right to effective judicial protection.
21
Duff, Antony. "Retributive Punishment — Ideals and Actualities". Israel Law Review 25, nr 3-4 (1991): 422–51. http://dx.doi.org/10.1017/s0021223700010529.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
A consequentialist holds that systems of criminal punishment must be justified, if they can be justified at all, by their consequential benefits. It is a contingent fact, if it is a fact at all, that these benefits are most efficiently attained by a system of punishment, and by punishments which ordinary moralists would regard as just; and a thorough-going consequentialist must be ready in principle to justify punishments which many would condemn as unjust. A retributivist, on the other hand, insists that the justice of a system or instance of punishment is essential to its justification; and that the demands of justice cannot be reduced to those of consequential utility.Retributivist accounts of punishment come in a variety of forms: we must distinguish those who insist only that guilt is a necessary, not a sufficient, condition of justified punishment from those who insist that punishment must be fully justified by reference to a past offence; and amongst the latter we find various accounts of how it is that an offence justifies or requires punishment. But essential to any retributivist account is the claim that an adequate justification of punishment must cite not, or not only, its consequential benefits, but its relationship to a past offence: it is a non-consequentialist requirement of justice that punishment must be of an offender, for an offence; that only the guilty may be punished, and that the severity of their punishments should be limited, if not completely determined, by the seriousness of the offences for which they are punished.
22
Aguiar González, Fernando. "Justicia distributiva : Distributive Justice". EUNOMÍA. Revista en Cultura de la Legalidad, nr 17 (27.09.2019): 207. http://dx.doi.org/10.20318/eunomia.2019.5025.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Resumen: En este artículo se realiza un breve recorrido por las teorías de la justicia distributiva más influyentes, partiendo de John Rawls y terminando con los principios propuestos por Martha Nussbaum para el desarrollo de una justicia global. En ese recorrido veremos cómo responden esas teorías a tres preguntas: qué se distribuye, cómo se distribuye y entre quiénes se distribuye. Esto nos permitirá comparar sus fundamentos y sus principios de distribución justa, así como comprender mejor sus límites. Palabras clave: bienes primarios, capacidades, comunidad, igualdad, justicia global, principio de diferencia, renta básica, suerte, utilitarismo. Abstract: This article offers a brief overview of the most influential theories of distributive justice, starting with John Rawls and ending up with Martha Nussbaum´s principles for a global justice. Along this way we will see how they answer these three questions: what to distribute, how it is distributed and among whom it is distributed. This will allow us to compare its foundations and principles of fair distribution, as well as to better understand its limits. Keywords: basic income, capabilities, community, difference principle, equality, global justice, luck, primary goods, utilitarianism.
23
Montalván Zambrano, Digno José. "Justicia ecológica = Ecological justice". EUNOMÍA. Revista en Cultura de la Legalidad, nr 18 (1.04.2020): 179. http://dx.doi.org/10.20318/eunomia.2020.5272.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Resumen: El presente artículo desarrolla el concepto de justicia ecológica dando cuenta de sus características y diferencias respecto de los modelos de justicia ambiental y justicia con los animales. Con dicho objetivo, delimita el contenido de cada uno de estos modelos de justicia a partir su puesta en relación con los enfoques antropocéntrico, biocéntrico y ecocéntrico. Con ello, se busca presentar una clasificación de las principales propuestas que se han elaborado desde la filosofía política sobre la relación del ser humano con la naturaleza, que, a su vez, precise y explique sus traducciones en el mundo del derecho. Finalmente, desde el estudio comparado, el artículo defiende la hipótesis de que la justicia ecológica se constituye como complementaria y necesaria en la urgente labor de la preservación de la Naturaleza.Palabras clave :Justicia ambiental, justicia para los animales, justicia ecológica, antropocentrismo, biocentrismo; ecocentrismo, derecho a un medio ambiente sano, derechos de los animales, derechos de la Naturaleza.Abstract: This article develops the concept of ecological justice explaining its characteristics and main differences from the environmental justice and justice with animals. With this aim, the paper delimits the scope and content of each model of justice taking as reference their relations with the anthropocentric, biocentric and ecocentric approaches. From this, the work seeks to present a classification of the main proposals that the political philosophy has elaborated on the relationship of the human being and nature, including its translations in the world of law. Finally, from the comparative study, the article defends the hypothesis that ecological justice needs to be articulated, alongside the environmental justice, as a necessary complement in the urgent work of Nature preservation. Keywords :Environmental justice, justice for animals, ecological justice, anthropocentrism, biocentrism, ecocentrism, right to a healthy environment, animal rights, rights of nature
24
Vale da Silva, Maria Domingas. "UMA ANÁLISE DA TEORIA DA JUSTIÇA EM ARISTÓTELES PRESENTE NA ÉTICA A NICÔMACO (LIVRO V)". InterEspaço: Revista de Geografia e Interdisciplinaridade 3, nr 9 (10.10.2017): 141. http://dx.doi.org/10.18764/2446-6549.v3n9p141-157.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
AN ANALYSIS OF THE THEORY OF JUSTICE IN ARISTÓTELES PRESENT IN THE NICOMACHEAN ETHICS (BOOK V)EL ANÁLISIS DE LA TEORÍA DE LA JUSTICIA EN ARISTÓTELES PRESENTE EN LA ÉTICA LA NICÓMACO (LIBRO V)O presente artigo faz uma análise do tema da justiça presente no Livro V da obra “Ética a Nicômaco” do filósofo grego Aristóteles. Nesta, leva em conta os diversos temas atinentes ao termo conforme apresenta o próprio filósofo. Por conta disso, inicia alocando a justiça enquanto virtude por excelência. Posteriormente, passa a analisar a significação e posterior distinção entre justiça total e justiça particular (nesta última, distingue justiça distributiva de justiça corretiva), justiça política e justiça doméstica, justiça natural e justiça legal, a designação de justiça como equidade, a relação entre amizade e justiça e, por fim, a consideração do juiz como justiça animada.Palavras-chave: Aristóteles; Justiça; Virtude.ABSTRACTThis article is a justice theme this analysis in Book V of the “Nicomachean Ethics” work of the Greek philosopher Aristotle. This takes into account the various issues pertaining to the term as presents the philosopher himself. Because of this, start by allocating justice as a virtue par excellence. Later proceeds to analyze the meaning and later distinction between full justice and particular justice (the latter distinguishes distributive justice corrective justice), political justice and domestic justice, natural justice and legal justice, the designation of justice as fairness, the relationship between friendship and justice and, finally, a judge as lively justice.Keywords: Aristotle; Justice; Virtue.RESUMENEste artículo es un tema de justicia este análisis en el Libro V de la obra “Ética a Nicómaco” del filósofo griego Aristóteles. Esto toma en cuenta las diversas cuestiones relacionadas con el término como se presenta el propio filósofo. Debido a esto, comenzar mediante la asignación de la justicia como una virtud por excelencia. Posteriormente se procede a analizar el significado y más tarde completa distinción entre la justicia y la justicia particular (este último distingue la justicia distributiva justicia correctiva), la justicia política y la justicia doméstica, la justicia natural y la justicia legal, la designación de la justicia como equidad, la relación entre la amistad y la justicia y, por último, una justicia tan viva la justicia.Palabras clave: Aristóteles; Justicia; Virtud.
25
URRUTIA LIBARONA, IÑIGO. "DEFENSA Y PROMOCIÓN DE LAS LENGUAS OFICIALES COMO RAZÓN IMPERIOSA DE INTERÉS GENERAL DE LA UNIÓN EUROPEA A LA LUZ DE LA JURISPRUDENCIA DEL TJCE". RVAP 83, nr 83 (1.04.2009): 227–64. http://dx.doi.org/10.47623/ivap-rvap.83.2009.08.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
El nivel de acomodación de las justifi caciones lingüísticas
como valores que pueden justifi car restricciones a las libertades comunitarias
y a la libre competencia no ha encontrado una respuesta certera
en el Derecho originario europeo. Ante la ausencia de legislación comunitaria
de carácter horizontal que pudiera aclarar la medida de la intervención
lingüística admisible, el punto de equilibrio lo ha ido fi jando el
Tribunal de Justicia CE. Este trabajo analiza la jurisprudencia del TJCE
en esa labor de delimitación lingüística de las libertades comunitarias,
prestando atención a los pronunciamientos más recientes que han abierto
una vía de enfoque de gran alcance a través de las llamadas «razones
imperativas de interés general de la Unión». La cuestión básica a analizar
es si la política de normalización lingüística puede considerarse una
razón imperativa de interés general de la Unión sobre la base de la cual
pueda justificarse un cierto grado de distorsión de las libertades de circulación
y en qué medida. Justifi kazio linguistikoak komunitateen askatasunari nahiz
norberaren ahalmenei murrizketak egitea justifi katzen duten baloretzat
jotzeak ez du oraindik erantzun zehatzik jaso Europako jatorrizko zuzenbidean.
Zenbateko esku-hartze linguistikoa den onartzekoa, horren neurria
emango duen legedia komunitario horizontalik ez dagoenez, EBko Justizia
Epaitegiak jarri izan du horretan oreka. Mugaketa linguistiko hori egiten
Europar Batasuneko Justizia Epaitegiak zer-nolako jurisprudentzia
daukan aztertuko du lan honetan, bereziki erreparatuz azkeneko adierazpenei,
«Europar Batasuneko interes orokorrerako arrazoi inperatibo» direlakoen
bitartez hedapen handiko enfoke berria ekarri baitute. Aztertu
beharreko oinarrizko kontua da hizkuntza normalizatzeko politika Europar
Batasuneko interes orokorreko arrazoi inperatibotzat jo daitekeen, eta
hala balitz, justifikatzekoa ote litzatekeen, eta zein neurri arte, zirkulatzeko
eskubidea apur bat distortsionatzea. The level of accomodation of linguistic justifi cations as values
that might justify restriction to the Community freedoms and free
competition has not found a good answer in European primary law. In
view of the lack of Community horizontal legislation clarifying to what
extent linguistic intervention is to be considered admissible, the breakeven
point has been fi xed by the European Court of Justice of the European
Communities. This work analyzes the ECJ¿s case law on the linguistic
delimitation of the Community freedoms, paying attention to the most recent rulings which have given way to a greater scope approach
by means of the so-called «overriding reasons of general interest for the
Union». The main question to analyze is whether the linguistic normalization
can be considered an overriding reason of general interest for the
Union on the basis of whom a certain degree of distortion to the freedom
of movement might be justifi ed, and to what extent.
26
Guo, Sujian, Xi Lin, Jean-Marc Coicaud, Su Gu, Yanfeng Gu, Qingping Liu, Xuan Qin, Guodong Sun, Zhongyuan Wang i Chunman Zhang. "Conceptualizing and Measuring Global Justice: Theories, Concepts, Principles and Indicators". Fudan Journal of the Humanities and Social Sciences 12, nr 4 (grudzień 2019): 511–46. http://dx.doi.org/10.1007/s40647-019-00267-1.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Abstracts The paper focuses on the conceptualization and measurement of global justice and discusses theories, concepts, evaluative principles, and methodologies related to the study of global justice. In this paper, we seek to clarify how to conceptualize global justice, how conceptual indicators can be selected and justified by theories, and how those indicators can be conceptually consistent with the concept of global justice. Global justice is a broad concept that is composed of multi-level and multidimensional aspects belonging to both normative and empirical realities. A coherent and integrated theoretical framework that covers the normative basis and various empirical dimensions is therefore much needed in order to address some of the basic and important questions under study. The paper seeks to synthesize the multiple theories and conceptions of global justice that exist in the academic discourse and literature into three main theoretical approaches to global justice—rights based, good based, and virtue based. These three approaches are a good sample of and reflect well the strengths of the different theoretical, intellectual and cultural traditions at play in the study of global justice. From this perspective, the synthesis of the three approaches is meant to provide us with a coherent theoretical framework that serves as the normative basis and justifies the selection of indicators for measurement.
27
NOGUERA FERNÁNDEZ, Albert. "El neoconstitucionalismo andino: ¿una superación de la contradicción entre democracia y justicia constitucional?" RVAP 90, nr 90 (30.08.2011): 167–96. http://dx.doi.org/10.47623/ivap-rvap.90.2011.05.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
LABURPENA: Azterlan honek dioenaren arabera, justizia konstituzionalak hasiera-hasieratik gehiengodunen kontrako izaera izan du, demokraziaren nozio teoriko eta idealek bestelakorik pentsaraz badezakete ere. Kontraesan horren arrazoiak adierazi ostean, artikuluak azaltzen du aldaketa politikoen ondorioz azkeneko hamarkadetan Latinoamerikan sortutako konstituzio berriek gizartea eta estatua demokratizatzeko sistema berriak txertatu dituztela, batez ere Andeetako herrialdeetan; esaterako, justizia konstituzionala demokratizatzeko mekanismoak, adierazitako kontraesan hori murrizten hasteko aukera ematen dutenak. RESUMEN: El presente trabajo hace un análisis sobre cómo, ya desde sus orígenes, la justicia constitucional ha presentado siempre un carácter antimayoritario en abierta contradicción con la noción teórico-ideal de democracia. Planteados los motivos de esta contradicción, el artículo hace referencia cómo, durante las últimas décadas, las nuevas constituciones surgidas en América Latina fruto de los procesos de cambio político que se han producido, especialmente en la zona andina del continente, han incorporado novedosos mecanismos de democratización de la sociedad y el Estado, entre ellos, mecanismos de democratización de la justicia constitucional que permiten empezar disminuir la vieja contradicción señalada ABSTRACT: This present work analyzes how from their inception the constitutional justice has always shown a antimajority character in clear opposition to the ideal-theoric notion of democracy. Once explained the reasons for this contradiction, the article mentions how during the last decade, the new constitutions drafted in Latinamerica which were product of the political change process, especially in the Andean area of the continent, did incorporate innovative mechanisms of democratization of the constitutional justice which make possible start to diminish the aforementioned old contradiction.
28
MERINO JARA, Isaac. "Nuevo pronunciamiento del TJUE sobre la consideración como “órgano jurisdiccional” de los Tribunales Económico-Administrativos." rvap 116, nr 116 (30.04.2020): 169–89. http://dx.doi.org/10.47623/ivap-rvap.116.2020.06.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
LABURPENA: Justizia Auzitegiak 2000ko martxoaren 21ean emandako epaian —Gabalfrisa, C-110/98tik C-147/98ra arteko gai metatuak— xedatu zuen auzitegi ekonomiko-administratiboek «jurisdikzio-organotzat» hartuak izateko baldintzak betetzen zituztela, arazo prejudizialak aurkezteko ondoreetarako. Hau da, epai horrek ez zituen bere egin Saggio abokatu nagusiaren ondorioak, zeinen arabera prozedura ez baitzen kontraesanezkoa eta auzitegi ekonomiko-administratiboak ez baitziren independenteak. Ostera, Justizia Auzitegiak (Sala Nagusia) 2020ko urtarrilaren 21ean emandako epaian —Santander Bankua, C-274/14— zera dio: auzitegi ekonomiko-administratiboa ez da jurisdikzio-organotzat hartuko, ez delako independentea. Europar Batasunean eta Espainiako barne-zuzenbidean gertatu diren aldaketek funtsatzen dute norabide berria, bai eta jurisprudentziaren bilakaerak ere —Justizia Auzitegiaren 2018ko otsailaren 27ko epaian laburbildua; Associação Sindical dos Juízes portugueses, C‑64/16—. ABSTRACT: The Judgment of the Court of Justice of March 21, 2000, Gabalfrisa, accumulated cases C-110/98 to C-147/98, considered that Spanish Administrative Tax Courts fulfilled the requirements to be treated as «courts or tribunals» for the purpose of being able to raise questions for a preliminary ruling, ignoring the conclusions of Advocate General Saggio, who denied the contradictory nature of the procedure and, furthermore, their independence. On the other hand, the recent judgment of the Court of Justice (Grand Chamber) of January 21, 2020, Banco de Santander, C-274/14, refuses to consider the Spanish Administrative Tax Courts as a judicial body, since they are not presumed to be independent. The modification of doctrine is explained by the changes produced both at the level of the European Union and at the level of Spanish domestic law, and, specifically, by the jurisprudential evolution produced at the Court of Justice summarized in its judgment of February 27, 2018, Associação Sindical dos Juízes portugueses, C 64/16. RESUMEN: La Sentencia del Tribunal de Justicia de 21 de marzo de 2000, Gabalfrisa, asuntos acumulados C-110/98 a C-147/98, consideró que los Tribunales económico-administrativos cumplen con los requisitos para ser considerados «órganos jurisdiccionales» a los efectos de poder plantear cuestiones prejudiciales, desoyendo las Conclusiones del Abogado General Saggio, quien negaba el carácter contradictorio del procedimiento y, asimismo, su independencia. En cambio, la reciente sentencia del Tribunal de Justicia (Gran Sala) de 21 de enero de 2020, Banco de Santander, C-274/14, rechaza considerar al Tribunal Económico Administrativo de órgano jurisdiccional, dado que no es independiente. La modificación producida se explica por los cambios tanto a nivel de la Unión Europea como a nivel del derecho interno español, y, asimismo, por la evolución jurisprudencial producida, que ha sido resumida por el Tribunal de Justicia en su sentencia de 27 de febrero de 2018, Associação Sindical dos Juízes portugueses, C‑64/16.
29
COBREROS MENDAZONA, Edorta. "Violación del plazo razonable en el Tribunal de Justicia de la Unión Europea: su compensación y dos consecuencias importantes". RVAP 99-100, nr 99-100 (30.12.2014): 959–79. http://dx.doi.org/10.47623/ivap-rvap.99.100.2014.039.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
LABURPENA: Zentzuzko epea funtsezko eskubidea da Europar Batasunaren ordenamenduan. Askotan eztabaidatu da hori urratzeak eragin ahal ditzakeen kalteak ordaintzeko modua, eta Justizia Auzitegiaren interpretazioa eboluzionatuz joan da. Horri buruzko azken jarrerak berriro abiarazi du kalte-ordainei buruzko helegite bat Auzitegi Nagusian, eta horrek bi ondorio izan ditzake, hasieran aurreikusi gabeak, Europar Batasuneko kontratuz kanpoko erantzukizun-sisteman: funtsezko eskubide bat urratzea per se nahikoa karakterizatuta egotea, eta Auzitegi Nagusiak epaitu behar izatea Justizia Auzitegiak zentzuzko epea bete ez izana. RESUMEN: El plazo razonable es en la actualidad un derecho fundamental en el ordenamiento de la Union Europea. La compensacion de los danos que pudiera haber producido su conculcacion ha sido una cuestion debatida y en la que la interpretacion del Tribunal de Justicia ha experimentado una clara evolucion. La ultima postura al respecto, que obliga a iniciar un recurso de indemnizacion ante el Tribunal General puede tener dos consecuencias, no previstas inicialmente, en el sistema de responsabilidad extracontractual de la Union Europea: que la lesion de un derecho fundamental constituya per se una violacion suficientemente caracterizada y que el no respeto del plazo razonable por el Tribunal de Justicia deba enjuiciarse por el Tribunal General. ABSTRACT: The reasonable time limit is currently a fundamental right within the European Union orden. The award of damages by its violation is a debated matter and the interpretation by the Court of Justice has experienced a clear evolution. Last approach in that regard, that obliges to lodge an action for damages befor the General Court can have two not initially foreseen consequences in the non contractual liability system of the European Union: that the impairment of a fundamental right is by itself a serious breach and that the reasonable time limit by the Court of Justice is flouted is tried before the General Court.
30
Van Parijs, Philippe. "Le revenu de base ne fait pas le bonheur – Mais peu importe !" Tocqueville Review 42, nr 1 (1.06.2021): 107–20. http://dx.doi.org/10.3138/ttr.42.1.107.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Contrairement à ce qui est parfois affirmé pour en promouvoir l’instauration, le revenu de base inconditionnel ne peut pas être justifié comme un instrument au service de la poursuite du bien-être : ni via son impact sur le niveau de revenu, ni via son impact sur la répartition de ce revenu. Mais le revenu de base inconditionnel n’a pas à se justifier en référence à la poursuite du bien-être mais en référence à la poursuite de la justice, entendue comme le souci d’assurer la liberté réelle la plus étendue possible à celles et ceux qui en ont le moins. Et certains arguments invoquant l’impact d’un revenu de base inconditionnel sur le bien-être restent pertinents dans ce cadre.
31
Wantu, Fence M., Jufryanto Puluhulawa, Anis H. Bajrektarevic, Mellisa Towadi i Vifi Swarianata. "Renewal of the Criminal Justice System Through the Constante Justitie Principle That Guarantees Justitiabelen's Satisfaction". Jurnal IUS Kajian Hukum dan Keadilan 10, nr 3 (18.12.2022): 502–10. http://dx.doi.org/10.29303/ius.v10i3.1115.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
The Principle of Constante Justitie, or the principle of a simple, fast, and light trial, is intended so that handling cases can be resolved in a short time. It does not need to take a long time. The problem in this paper is: (1). how is the application of the Constante Justitie principle or the simple, fast, and low-cost principle as expected by justitiabellen? (2). How to renew the criminal justice system through the principle of Constante Justitie, which can guarantee justitiabellen satisfaction. This research is normative juridical research, namely legal research that aims to find methods, norms, or das sollen. The results showed that the application of the principles of justice, speed, and light costs that guarantee justitiabellen satisfaction has not been following the mandate of laws and regulations. The renewal of the criminal justice system, especially the Principle of Constante Justitie, which can guarantee justitiabellen satisfaction, has now been pursued by the Supreme Court by issuing various regulations such as the Supreme Court Rules or PERMA or Supreme Court Circulars or SEMA, but it has not been successful.
32
Mercier, Hugo. "The Cultural Evolution of Oaths, Ordeals, and Lie Detectors". Journal of Cognition and Culture 20, nr 3-4 (26.08.2020): 159–87. http://dx.doi.org/10.1163/15685373-12340080.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Abstract In a great variety of cultures oaths, ordeals, or lie detectors are used to adjudicate in trials, even though they do not reliably discern liars from truth tellers. I suggest that these practices owe their cultural success to the triggering of cognitive mechanisms that make them more culturally attractive. Informal oaths would trigger mechanisms related to commitment in communication. Oaths used in judicial contexts, by invoking supernatural punishments, would trigger intuitions of immanent justice, linking misfortunes following an oath with perjury. These intuitions would justify the infliction of costs on oath takers in a way that appears morally justified. Ordeals reflect the same logic. Intuitions about immanent justice link a worse outcome following the ordeal with a guilty verdict. This link justifies the application of the ordeal, and the fixed costs involved (burning, poisoning). Lie detectors also rely on the creation of a link between a specified outcome and a guilty verdict. However, they do not rely on intuitions about immanent justice, but on a variety of intuitions ranging from the plausibly universal to the culturally idiosyncratic. As a result, lie detectors involve lower fixed costs than ordeals, and are less cross-culturally successful than oaths or ordeals.
33
Martínez Sánchez, María Cristina. "La justicia restaurativa y un modelo integrador de justicia penal = Restorative justice and criminal justice integrative model". Revista de Derecho de la UNED (RDUNED), nr 16 (1.01.2015): 1237. http://dx.doi.org/10.5944/rduned.16.2015.15252.
Pełny tekst źródła
34
Macedo, Aldenora Conceição, i Catia Piccolo Viero Devechi. "Coletividades interseccionais e justiça integradora: interpretando a relação entre justiça social e interseccionalidade". Educação e Filosofia 37, nr 80 (12.12.2023): 1051–74. http://dx.doi.org/10.14393/revedfil.v37n80a2017-66530.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Resumo: O artigo discute a conexão entre a interseccionalidade e a justiça social nas pesquisas educacionais. Parte da apresentação da interseccionalidade como lente analítica multifocal para interpretação social, passa por sua articulação ao pensamento bidimensional de justiça social, como alternativa frente às perspectivas investigativas unidimensionais, para discutir acerca das coletividades interseccionais e de uma justiça integradora. É um estudo hermenêutico de trabalhos de Nancy Fraser e de intelectuais da interseccionalidade – como, Patrícia Hill Collins, Sirma Bilge, Ângela Davis, Kimberlé Crenshaw, Lélia González e Heleieth Saffioti. Conclui que investigações educacionais para a justiça social precisam estar vinculadas aos estudos interseccionais e, a interseccionalidade ao seu compromisso com a justiça social. Palavras-chave: Interseccionalidade; Justiça Social; Interpretação Intersectional collectivities and integrative justice: interpreting the relationship between social justice and intersectionality Abstract: The article discusses the connection between intersectionality and social justice in educational research. It begins with the presentation of intersectionality as a multifocal analytical lens for social interpretation, and goes through its articulation to two-dimensional social justice thinking, as an alternative to one-dimensional investigative perspectives, to discuss intersectional collectivities and integrative justice. It is a hermeneutic study of works by Nancy Fraser and intersectionality intellectuals - such as, Patricia Hill Collins, Sirma Bilge, Angela Davis, Kimberlé Crenshaw, Lélia González, and Heleieth Saffioti. It concludes that educational research for social justice needs to be linked to intersectional studies and, intersectionality to its commitment to social justice. Keywords: Intersectionality; Social Justice; Interpretation Colectividades interseccionales y justicia integradora: interpretando la relación entre justicia social e interseccionalidade Resumen: El artículo analiza la conexión entre la interseccionalidad y la justicia social en la investigación educativa. Comienza presentando la interseccionalidad como una lente analítica multifocal para la interpretación social, y pasa a discutir su articulación con el pensamiento bidimensional de la justicia social como alternativa a las perspectivas de investigación unidimensionales, para discutir las colectividades interseccionales y la justicia integradora. Se trata de un estudio hermenéutico de las obras de Nancy Fraser y de intelectuales interseccionales como Patricia Hill Collins, Sirma Bilge, Angela Davis, Kimberlé Crenshaw, Lélia González y Heleieth Saffioti. Concluye que la investigación educativa para la justicia social debe estar vinculada a los estudios interseccionales, y la interseccionalidad a su compromiso con la justicia social. Palabras clave: Interseccionalidad; Justicia Social; Interpretación Data de registro: 02/08/2022 Data de aceite: 26/04/2023
35
Solas, John. "What kind of social justice does social work seek?" International Social Work 51, nr 6 (listopad 2008): 813–22. http://dx.doi.org/10.1177/0020872808095252.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
English One of social work's most important practice values is social justice, as cited in the IFSW Code of Ethics. This article deconstructs what the term 'social justice' represents, since it is essential for social work - and the IFSW Code - to be clear about the type of social justice it seeks to uphold. French L'une des plus importantes valeurs du travail social est la justice sociale, telle que citée dans le Code d'éthique et de Déontologie de la FITS (2005). Cet article déconstruit ce que le terme de 'justice sociale' représente, puisqu'il est essentiel pour le travail social - et le Code de la FITS - afin d'être clair sur le type de justice sociale qu'il vise à promouvoir. Spanish Uno de los valores de práctica más importantes del trabajo social es la justicia social, como está descrita en el Código de Ética (2005) del IFSW. Este ensayo describe lo que el término 'justicia social' representa, ya que es esencial en el trabajo social - al igual que el Código del IFSW - para clarificar el tipo de justicia social que se busca mantener.
36
Vigneault, Jacques. "Fortifier la justice ou justifier la force ?" Topique 102, nr 1 (2008): 51. http://dx.doi.org/10.3917/top.102.0051.
Pełny tekst źródła
37
Pathak, Bishnu. "Critiques on the Tribunals and The Hague Court". Advances in Social Sciences Research Journal 7, nr 7 (26.07.2020): 445–91. http://dx.doi.org/10.14738/assrj.77.8636.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
This critique is a review of heinous crimes. It assesses to connect with perpetrators, victims, people and institutions and change professed through the works of the Tribunals and The Hague Court and share the feeling with the concerned ones. The objectives of the paper are three-fold: (1) to study the situations of the investigation, prosecution and punishment on accountability; (2) to analyze the preference for justice: victors’ justice or victims’ justice; and (3) to access the critiques on violations of human rights and humanitarian law beyond the borders. Experiences on Transitional Justice, Human Security, and Human Rights among others feel touched, inspired and motivated to the author for this pioneer paper. This state-of-the-art paper is examined based on archival research, exchanging and sharing way forward with over 100 international publications and lessons-learned centric theoretical approach comprising snow-ball techniques. The study theorizes: (1) Retributive Justice Theory: Punishment is justified as perpetrator deserves for penalty, equivalent vengeance; (2) Utilitarian Justice Theory: Punishment is justified to mid-and-junior level perpetrators scooting-free to the top-most policymakers including Emperor Hirohito. Allied powers believed that Hirohito can only fight against the communism; (3) Denunciation Justice Theory: Punishment is justified by pressure of society that sends a clear message: offence is a heinous crime and sentencing a perpetrator is logically just; (4) Restorative Justice Theory: Punishment is justified as crimes of perpetrators hurt everyone and justice repairs the damage satisfying through accountability, reparation, rehabilitation and reconciliation; and (5) Transnational Justice Theory: Punishment is justified to operate outside a nation territory that penalizes the perpetrators as a crime of international concern. The Nuremberg and Tokyo Tribunals had virtually been victor’s justice with self-righteous fraud and lynching bodies. The Tokyo Tribunal never talks about bombings at Chinese cities. The U.S. and its axis powers discourage future aggressions accepting victor’s justice. The UN failed to restore peace and security. Cronyism was/is widespread. All Tribunals seemed pseudo justice bodies. People criticize these for being one-sided, inefficient, ineffectiveness, politicized, lengthy, very costly and unfair bodies. The U.S. and its satellite nations control both Tribunals and The Hague Court providing funds, instruments and staff. The Hague Court is a highly debated body with many flaws, targeting mostly poor and opponent African countries. Most grave crimes committed go unpunished. Thus, justice delivery appears as a sword in a judge's toupee. If The Hague Court is continuously influenced by powerful non-signatories of Statute, the relevance of its functions are hopeless. Justice becomes elusive for the innocent, weak and poor ones.
38
Restrepo Rodríguez, Rubén Darío, i Alex Rodrigo Coll. "Justicia asertiva y empatía institucional". Revista Lumen Gentium 4, nr 2 (14.04.2021): 47–61. http://dx.doi.org/10.52525/lg.v4n2a4.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
El presente propone un camino diferente a la noción de justicia que agrega el concepto de asertividad en la praxis de la justicia institucional con el objetivo de que en la decisión judicial se produzcan el entendimiento y reconocimiento entre la institucionalidad judicial y los usuarios o coasociados del pacto social de Colombia, ausente o tenue hasta ahora. Para ello, se recurrió a la empatía como herramienta de sensibilización entre la decisión judicial y la demanda de justicia, sin dejar de lado los puntos de encuentro que anteceden la determinación deóntica de la justicia.
Abstract
This paper proposes a different path to the notion of justice, adding the concept o assertiveness in the praxis of institutional justice with the objective that in judicial decision understanding and recognition between the judicial institution and the users or co-associated with the social pact of Colombia –absent or tenuous until now– produces itself. To do this, empathy was used as a tool to raise awareness between the judicial decision and the demand for justice, without neglecting the meeting points that preceded the deontic determination of justice.
39
Ruiz Miguel, Alfonso. "Gracia y justicia: el lugar de la utilidad pública (justicia transicional y situaciones de necesidad) = Grace and justice: the place of public utility (transitional justice and situations of necessity)". EUNOMÍA. Revista en Cultura de la Legalidad, nr 15 (1.10.2018): 26. http://dx.doi.org/10.20318/eunomia.2018.4340.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Resumen: Este texto, que forma parte de un estudio más amplio sobre el indulto, analiza la relación entre el derecho de gracia y la utilidad pública. Tras diferenciar entre razones de clemencia o compasión, de justicia y de utilidad, se examinan separadamente, en primer lugar, los dos criterios básicos que pueden justificar el derecho de gracia: las circunstancias de justicia restaurativa y las situaciones de necesidad; y, en segundo lugar, los procedimientos y órganos apropiados para su aprobación (amnistías e indultos, sea generales o particulares).Palabras clave: Gracia, clemencia, justicia, utilidad pública, justicia transicional y restaurativa, situaciones de necesidad, amnistía, indultos generales y particulares.Abstract: This text, which is part of a wider study about grace, analyses the relationship between legal mercy and public utility. After distinguishing between reasons of clemency or compassion, justice and utility, the essay examines separately, firstly, the two basic criteria that are able to justify legal mercy: circumstances of restorative justice and situations of necessity; and, secondly, the proceedings and authorities suitable for that mercy (amnesties and either general or particular pardons).Keywords: Grace (Mercy), clemency, justice, public utility, transitional and restorative justice, situations of necessity, amnesties, general and particular pardons.
40
Song, Sarah. "Political Theories of Migration". Annual Review of Political Science 21, nr 1 (11.05.2018): 385–402. http://dx.doi.org/10.1146/annurev-polisci-082317-093019.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
The topic of migration raises important and challenging normative questions about the legitimacy of state power, the boundaries of political membership, and justice within and across state borders. States exercise power over borders, but what, if anything, justifies this power? Is it morally permissible for liberal democratic states to prevent their citizens from exiting the country and exclude prospective migrants from entering? If liberal democratic states are justified in excluding some and accepting others, how should they decide whom to admit? This review examines how contemporary political theorists and philosophers have answered these questions. First, I examine the conventional view that says states have the right to control immigration; second, I discuss arguments for open borders. The third section examines critique of open borders, and the fourth section considers more recent arguments that have been advanced in favor of the conventional view. I conclude with some suggestions for future research.
41
Cowen, Nick. "NEOLIBERAL SOCIAL JUSTICE AND TAXATION". Social Philosophy and Policy 39, nr 1 (2022): 68–89. http://dx.doi.org/10.1017/s0265052523000055.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
AbstractLiberal egalitarians argue that the state is justified in taxing members of a political community to achieve distributive justice and ensure political equality and regime stability. This involves an uneasy compromise between equality and efficiency, a compromise that many argue has recently been undermined by the growth of unchecked wealth and income inequality. This essay argues that there is also a trade-off between selecting fair processes for taxation and aiming for particular distributive outcomes. The way people accumulate wealth, and the way states tax often matters more than distributive outcomes. Policymakers must allow for the fair assessment of tax liabilities, avoid excessive enforcement costs and prevent political actors from using tax systems to achieve their partial ends. Recognizing these considerations justifies a systematic scheme of taxation while constraining the mechanisms for collecting revenue. I justify this position using comparative analysis, which I contrast with the conceptual intuitionistic approach associated with egalitarianism.
42
Britto Ruiz, Diana. "Justicia restaurativa: una mirada desde la perspectiva de género". La Manzana de la Discordia 1, nr 1 (8.03.2016): 91. http://dx.doi.org/10.25100/lamanzanadeladiscordia.v1i1.1440.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Resumen: La justicia restaurativa se ha planteado como alternativaen contextos como el colombiano, para lograr la consolidacióndemocrática. Por ser de arraigo comunitario, puede ser unaexcelente estrategia de fortalecimiento del tejido social y delempoderamiento político. Con el uso de la perspectiva degénero, las organizaciones de mujeres se convierten enescenarios de privilegio para aplicar este modelo de justiciaen pro de una sociedad más justa y equitativa. Este artículopresenta los primeros resultados de un proceso investigativoen un contexto urbano marginal d e la ciudad de Cali acercade una experiencia de desarrollo de un modelo para aplicar lajusticia restaurativa.Palabras clave: Justicia comunitaria, justicia alternativa, justiciarestaurativa, género.Abstract: Restorative justice has been presented as an alternative incontexts such as Colombia, in order to achieve the consolidationof democracy. Since it has a profound rooting in communities,it can serve as a strategy to strengthen the social tissue. With agender perspective, women’s organizations become privilegedsettings for its application in favor of a more equitable and fairsociety. This article presents the first results of a research projectin a marginal urban context in Cali in developing a model forthe application of restorative justice.Key words: Community justice, alternative justice, restorative justice,gender
43
Kulakov, Vladimir V., i Andrey A. Aryamov. "Digital Justice: Possibilities and Limits". Rossijskoe pravosudie, nr 5 (25.04.2024): 18–25. http://dx.doi.org/10.37399/issn2072-909x.2024.5.18-25.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
This article, using the experience of the recent judicial reform of the People’s Republic of China, demonstrates the possibilities for the development of digital justice (as a techno-socio-legal phenomenon) and their limits. Received a legal assessment of actualization, taking into account the current state of affairs of the legal heritage of the Soviet period. The main directions of the development of digital justice have been differentiated and the need to establish the limits for the implementation of this process has been justified. The benefits of traditional justice versus simulated digital justice have been demonstrated. The thesis is justified that the process of digitalization, as an objective phenomenon, does not imply an artificial external setting of the limits of development; at the same time, in relation to specific types of social activities, it is not only permissible, but also advisable to level the directions of implementation of digitalization elements. In this connection, the installation on the formation of non-digital justice is quite reasonable.
44
DE BRES, HELENA. "What's Special about the State?" Utilitas 23, nr 2 (23.05.2011): 140–60. http://dx.doi.org/10.1017/s0953820811000033.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Many of us think that we have duties of distributive justice towards our fellow citizens that we do not have towards foreigners. Is that thought justified? This article considers the nature of the state's relationship to distributive justice from the perspective of utilitarianism, a theory that is barely represented in contemporary philosophical debates on this question. My strategy is to mount a utilitarian case for state-specific duties of distributive justice that is similar in its basic structure to the one that is standardly mounted for special duties towards the near and dear. I begin with a discussion of whether or not the co-citizen relationship can be justified in terms of its welfare consequences. I then consider what the answer to that first question implies concerning the duties of distributive justice that arise within that relationship.
45
Hoondert, Martin J. M., i Gema Varona Martínez. "Introduction. Practices of Memorialization and the Process of Social Reconstruction". Oñati Socio-legal Series 10, nr 3 (1.06.2020): 535–43. http://dx.doi.org/10.35295/osls.iisl/0000-0000-0000-1121.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Over the last century, Europe and the world have witnessed two world wars, civil wars, terrorist attacks, and abuse of power both by dictatorial regimes and in various institutional settings, all leading to serious violations of human rights. Today we continue to see the effects of such violations affecting large numbers of people. This special issue of Oñati Socio-Legal Series is about commemorative practices and their role in post-conflict societies regarding processes of social reconstruction and transitional justice. It also considers current alternatives and complementary systems of justice, like restorative justice and transformative justice to face mass-victimisation. Through practices of memorialization victimhood is defined, constructed, acknowledged or neglected. Their materialisation is often a result of negotiated outcomes involving a number of actors, legislation and institutions. By presenting case studies, the authors hope to enhance practices of memorialization and to critically contribute to the transitional or transformative justice agenda. Durante el siglo pasado, Europa y el mundo entero han sido testigos de dos guerras mundiales, así como guerras civiles, ataques terroristas y abusos de poder por parte de regímenes dictatoriales y varias instancias institucionales, todo lo cual ha conducido a graves violaciones de derechos humanos. Hoy día, aún vemos los efectos de dichas violaciones que afectan a un gran número de personas. Este número especial de Oñati Socio-Legal Series trata sobre prácticas de conmemoración y el papel que desempeñan en sociedades posconflicto en relación con procesos de reconstrucción social y justicia transicional. También toma en consideración alternativas actuales y sistemas complementarios de justicia, como la justicia restaurativa y la justicia transformativa, para enfrentarse a la victimización masiva. A través de prácticas de memorialización, se define, construye, reconoce u obvia la condición de víctima. Su materialización es a menudo consecuencia de resultados negociados que implican a una serie de actores, legislaciones e instituciones. A través de estudios de caso, los y las autores/as esperamos realzar las prácticas de memorialización y contribuir de forma crítica a los planes de justicia transicional o transformativa.
46
Bengoetxea, Joxerramon. "The unique Basque peace process: Linking Basque and European generations for global transitional justice". Oñati Socio-legal Series 10, nr 3 (1.06.2020): 584–615. http://dx.doi.org/10.35295/osls.iisl/0000-0000-0000-1123.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
This paper considers the recent and unique case of transitional justice in the Basque Country. Its uniqueness, from a comparative perspective, lies in its unilateral character. It is mostly because of the pressure of Basque Society, together with the tough stance of the criminal justice system of Spain, that ETA dissolved. The analysis of this process discusses some issues of transitional justice, in tension with formal or traditional justice, and the relevance of this new field in Europe, Spain and the Basque Country. The paper spells out the most significant initiatives in the field of transitional justice adopted in the Basque case, stressing the importance of civil society, and the range of issues arising in a post-conflict situation where different agents have significantly different agendas. The paper concludes by suggesting steps towards an inclusive agenda on memory and narratives of the conflict capable of delivering truth and reconciliation. El artículo aborda el reciente proceso de justicia transicional en el País Vasco como un caso único. Su singularidad, desde una perspectiva comparada, reside en su naturaleza unilateral. ETA se ha disuelto sobre todo por la presión de la sociedad civil vasca, junto con la dureza en la aplicación del sistema español de justicia penal. El análisis de este proceso estudia temas propios de la justicia transicional que entran en tensión con la justicia tradicional o formal. Se analiza especialmente la relevancia de este novedoso campo en Europa, en España y en el País Vasco, apuntando las iniciativas más importantes en el campo de la justicia transicional adoptadas en el caso vasco, haciendo hincapié en la contribución de la sociedad civil y reseñando la gama de cuestiones que surgen en un contexto post-conflicto donde distintos agentes tienen agendas significativamente divergentes. En la conclusión se sugieren ideas para trabajar en una agenda convergente e inclusive sobre memoria y relatos del conflicto capaces de aportar verdad y reconciliación.
47
Herbas, Graciela Noelia. "La sensibilidad humana en el profesional del derecho como instrumento esencial para una efectiva justicia / Human sensitivity in legal professionnals as an essential instrument for an effective justice". Revista Derecho y Salud | Universidad Blas Pascal, nr 2 (15.11.2018): 98–110. http://dx.doi.org/10.37767/2591-3476(2018)08.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Basta observar las normas jurídicas vigentes para advertir que todas realzan la Dignidad Humana para la realización de la justicia. Pese a esto, el contenido de las normas no se refleja en la realidad. Entonces ¿cuál es el rol del profesional del derecho? ¿Basta conocer y comprender el valor de los derechos humanos?El abogado no puede preocuparse solo por la aplicación correcta de las normas, sino que requiere que se cultive el sentido de justicia como virtud del ser humano. Solo con calidad humana y sensibilidad, podrá alcanzar una justicia eficaz y verdaderamente cercana.No debe olvidar la empatía para percibir con certeza, las necesidades de quien requiere justicia. Los Derechos Humanos demandan del abogado la necesidad de vivirlos y transmitirlos en la cotidianeidad. No es posible ser buen operador del derecho y defensor de la justicia, si no se es antes un buen vecino. Esto exige que nos ocupemos y preocupemos por reflexionar sobre nuestra praxis.
Just by observing the legal norms in force, it is noticed that they all enhance human dignity for the realizationb of justice. In spite of this, the content of the norms is not reflected in reality. Thus, which role do legal professionals have? Is it enough to know and understand the value of human rights? The lawyer cannot be concerned only with the correct application of the norms; a sense of justice should be cultivated as a virtue of the human being. Only through human quality and sensitivity, an effective justice can be achieved and brought truly close to citizens.Empathy to perceive with certainty the need of those who require justice must not be forgotten. Human Rights demand that the lawyer leads a life in accordance with them and that these rights can be transmitted on a daily basis. It is not possible to be a good legal professional and defender of justice if you are not a good neighbor first. This requires that we must be occupied and preoccupied pondering about our praxis.
48
Storgaard, Asbjørn, Susanna Johansson i Karsten Åström. "Introduction. Access to justice from a multi-disciplinary and socio-legal perspective: Barriers and facilitators". Oñati Socio-Legal Series 13, nr 4 (28.07.2023): 1198–208. http://dx.doi.org/10.35295/osls.iisl/0000-0000-0000-1351.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Since access to justice scholarship has gradually become a more multifaceted, international and empirical endeavour, this special issue illustrates a broader scope of contemporary access to justice research from a multi-disciplinary and socio-legal perspective. The issue gathers contributions from European and US scholars, representing different disciplinary backgrounds, such as law, sociology of law, political science, philosophy, social work, and criminology, yet with a common interest in access to justice. This includes the study of various contexts (apart from the courts) and actors (apart from lawyers) who make unilateral legally based decisions that have direct consequences for individuals, or in other ways facilitates or hinders access to justice in a (broader) democratic sense. Through its contributions, this special issue identifies and discusses a variety of barriers and facilitators in areas where access to justice is deemed problematic and therefor highly important for policy and practice development. Dado que los estudios sobre el acceso a la justicia se han convertido gradualmente en una tarea más polifacética, internacional y empírica, este número especial ilustra un ámbito más amplio de la investigación contemporánea sobre el acceso a la justicia desde una perspectiva multidisciplinar y socio-jurídica. El número reúne contribuciones de especialistas europeos y estadounidenses, que representan distintos ámbitos disciplinarios, como el derecho, la sociología del derecho, las ciencias políticas, la filosofía, el trabajo social y la criminología, pero con un interés común por el acceso a la justicia. Esto incluye el estudio de diversos contextos (aparte de los tribunales) y actores (aparte de los abogados) que toman decisiones unilaterales basadas en la ley que tienen consecuencias directas para los individuos, o que de otro modo facilitan o dificultan el acceso a la justicia en un sentido democrático (más amplio). A través de sus contribuciones, este número especial identifica y analiza diversos obstáculos y facilitadores en ámbitos en los que el acceso a la justicia se considera problemático y, por tanto, de gran importancia para el desarrollo de políticas y prácticas. Available from: https://doi.org/10.35295/osls.iisl/0000-0000-0000-1351
49
CHAIKLIN, HARRIS. "POLIER, JUSTINE WISE. Juvenile Justice in Double Jeopardy". Journal of Nervous and Mental Disease 179, nr 8 (sierpień 1991): 514. http://dx.doi.org/10.1097/00005053-199108000-00025.
Pełny tekst źródła
50
Palacio, Marta. "La vulnerabilidad fundando la ética de la solidaridad y la justicia". Análisis. Revista de investigación filosófica 2, nr 1 (3.07.2015): 29. http://dx.doi.org/10.26754/ojs_arif/a.rif.20151984.
Pełny tekst źródłaStreszczenie:
Resumen Palabras clave: - Vulnerabilidad – Subjetividad ética - Levinas – Solidaridad – Justicia El texto reconstruye hermenéuticamente el concepto de vulnerabilidad de la filosofía de Emmanuel Levinas tal como aparece en su obra madura. Analiza el giro radical que la filosofía levinasiana comporta para la tradición ética y política al establecer como fundamento de la justicia y la solidaridad a la vulnerabilidad del sujeto. Finalmente, el artículo valora el aporte levinasiano ante la demanda contemporánea de fundamentos del obrar humano para establecer argumentativamente lógicas de justicia y solidaridad frente a la creciente vulnerabilidad urbana. Abstract Key Words: - Vulnerability - Ethical Subjectivity - Levinas - Solidarity - Justice The text make a hermeneutical reconstruction of the concept of vulnerability in the philosophy of Emmanuel Levinas as displayed in his mature work. Analyzes the radical shift that Levinas's philosophy entails for ethical and political tradition as the basis for establishing justice and solidarity to the vulnerability of the subject. Finally, the paper assesses the contribution to the contemporary Levinas demand fundamentals of human action to establish argumentatively logic of justice and solidarity in the growing urban vulnerability.