Gotowe bibliografie tematyczne / Justiţie

Gotowa bibliografia na temat „Justiţie”

Autor: Grafiati
Data publikacji: 25 lipca 2024
Data aktualizacji: 26 lipca 2024

Utwórz poprawne odniesienie w stylach APA, MLA, Chicago, Harvard i wielu innych

Wybierz rodzaj źródła:

Spis treści

Zobacz listy aktualnych artykułów, książek, rozpraw, streszczeń i innych źródeł naukowych na temat „Justiţie”.

Przycisk „Dodaj do bibliografii” jest dostępny obok każdej pracy w bibliografii. Użyj go – a my automatycznie utworzymy odniesienie bibliograficzne do wybranej pracy w stylu cytowania, którego potrzebujesz: APA, MLA, Harvard, Chicago, Vancouver itp.

Możesz również pobrać pełny tekst publikacji naukowej w formacie „.pdf” i przeczytać adnotację do pracy online, jeśli odpowiednie parametry są dostępne w metadanych.

Artykuły w czasopismach na temat "Justiţie"

1

Mastacan, Simina, i Marta Sobieszewska. "Quelques remarques sur la langue et la forme des arrêts de la Cour de Cassation / Înalta Curte de Casație și Justiție. Regards croisés franco-roumains". Studia Romanica Posnaniensia 47, nr 3 (15.10.2020): 5–19. http://dx.doi.org/10.14746/strop.2020.473.001.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
In view of the difficulties encountered by certain European attempts to guarantee the quality of the public service of justice in the different European States, the question of the language in which law is expressed naturally arises. This contribution is part of the jurilinguistic studies and aims to demonstrate the linguistic peculiarities of the judgments of the French Cour de Cassation [Court of Cassation] and the Romanian Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie [High Court of Cassation and Justice]. As a first step, particular attention should be paid to the form of the judgments which leads to the more general reflection: would harmonization of the drafting techniques of legal texts have the virtue of removing the obstacles preventing legal communication within of the European Union? In a second step, it will be a question of showing the main linguistic characteristics of the judgments made. The studied corpus contains judgments from the Cour de Cassation and the Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
2

Calița, Alexandru. "Consideraţii privind infracţiunea de inducere în eroare a organelor judiciare". Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), nr 4 (6.04.2022): 87–144. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2021.4.6.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
Prezenta lucrare are în vedere infracţiunea de inducere în eroare a organelor judiciare, prevăzută şi sancţionată de art. 268 din Codul penal. Dacă, în mod cu totul informal, s-ar putea reorganiza textele de incriminare în funcţie de popularitatea acestora, inducerea în eroare a organelor judiciare s-ar poziţiona, cel mai probabil, în rândul celor mai puţin cunoscute, atât în ceea ce îi priveşte pe profesioniştii dreptului, cât şi în cazul profanilor. Nu reaua credinţă este responsabilă pentru această situaţie, ci, mult mai probabil, incidenţa relativ slabă a infracţiunii, dar şi timiditatea cu care, atât aceasta, cât şi celelalte infracţiuni îndreptate împotriva justiţiei, sunt aplicate în practică. Cu toate acestea, infracţiunea de faţă are o importanţă greu de neglijat la nivelul întregului sistem de drept, pornind de la un concept de securizare a aparatului de justiţie ale cărui rădăcini istorice se întind până la începutul civilizaţiei, însoţind, astfel, cele mai rudimentare forme de justiţie. Chiar dacă, în esenţă, conceptul de acuzaţie falsă rămâne la fel, perspectivele asupra acestuia alternează în decursul timpului, fapt care generează un bogat repertoriu juridic şi doctrinar care gravitează în jurul său. Dacă la început predomina latura personală a incriminării, fiind înţeleasă ca o veritabilă faptă îndreptată împotriva persoanei, astăzi apare, tot mai frecvent, ca o faptă obiectivă, fiind tot mai vizibilă aptitudinea ei de a proteja, prin excelenţă, activitatea aparatului de justiţie penală. Noul Cod penal surprinde cel mai bine această tranziţie a normei de incriminare spre obiectivizare, reuşind o distanţare vizibilă faţă de vechile forme ale infracţiunii. Pe fondul acestei schimbări de optică apare nevoia de a dezbate şi de a înţelege mai clar mecanismul specific infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, de a şti care sunt elementele de continuitate, aspectele de noutate ale textului, dar şi limitele sale, în lumina statutului său sine qua non pentru tot ceea ce înseamnă justiţie penală. Fiat lux!
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
3

Resmeriță, Clement Mihai. "Sistemul de justiţie penală în Bulgaria – Încercări de drept comparat –". Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), nr 4 (12.04.2023): 24–57. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2022.4.2.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
Lucrarea conține o descriere a sistemului de justiție penală din Bulgaria, începând cu istoria reglementărilor penale moderne, reglementările actuale, precum și organizarea instituțiilor judiciare. Totodată, autorul analizează comparativ mai multe instituții de drept penal și de procedură penală din sistemele bulgăresc și românesc. Instituțiile analizate au în vedere organizarea judiciară din cele două țări, urmărirea penală, ședințele preliminare judecății, regimul probelor, dar și infracțiunile de corupție și de serviciu. Pentru analiza comparativă a celor două sisteme de justiție penală s-au avut în vedere și constatări ale Comisiei de la Veneția, ale Curții de Justiției a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și cele ale Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de verificare și control. În textul lucrării se regăsește și punctul de vedere al autorului vis a vis de unele reglementări din cele două țări, cu referire la eficiența normelor necesare combaterii fenomenului infracțional, în special al infracțiunilor de corupție. Nu în ultimul rând, în lucrare este abordată problema comparării instituțiilor de drept din țări diferite, cu aducerea unor argumente în favoarea acestui demers dificil.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
4

Ghiban, Paul. "Parcurgerea formală a procedurii abreviate. Condiţii. Consecinţe. Remedii". Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), nr 4 (3.05.2021): 107–17. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2020.4.5.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
Prezentul articol îşi propune să evidenţieze importanţa respectării condiţiilor prealabile impuse de lege în vederea soluţionării cererii de judecată în procedura simplificată, consecinţele nerespectării acestor condiţii, pârghiile procesuale pe care instanţele le au la dispoziţie pentru a remedia încălcările specifice procedurii simplificate, dar şi propuneri de lege ferenda venite în sprijinul eficientizării mecanismului de justiţie negociată derulat în faza de judecată. Analiza poartă inclusiv asupra deciziilor recente ale completurilor specializate din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi urmăreşte clarificarea aspectelor legate de natura juridică a cererii de judecare în procedura simplificată, revocabilitatea condiţionată a consimţământului, limitele probatorii ale cercetării judecătoreşti abreviate, precum şi diligenţa de care instanţa de fond trebuie să dea dovadă în parcurgerea condiţiilor prealabile, privită prin prisma jurisprudenţei recent cristalizate la nivelul curţilor de apel.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
5

Iacub, Irina. "Evaluarea carenţelor actului de justiţie: studiu de caz". FOSIDHUS 68, Special issue 2 (2022): 79–100. http://dx.doi.org/10.47743/jss-2022-68-4-6.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
6

Sas, Georgiana. "Consecinţele problematice ale aplicării încrederii şi recunoaşterii reciproce în contextul mandatului european de arestare". Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), nr 1 (1.06.2020): 69–93. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2020.1.4.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
Încrederea şi recunoaşterea reciprocă sunt două principii care stau la baza implementării şi realizării spaţiului unic de libertate, securitate şi justiţie. Succesul rezonant al utilizării mandatului european de arestare se datorează premisei că, în aplicarea acestor principii, statele membre oferă standarde similare în materia cooperării judiciare datorită respectării unui set de valori comune. În ciuda acestui fapt, diferenţele culturale şi juridice dintre ţări, precum şi profundele transformări politice survenite în unele state au generat probleme practice care pun la îndoială actualitatea şi pragmatismul acestor deziderate. Această lucrare tratează două deficienţe importante rezultate din aplicarea principiilor încrederii şi recunoaşterii reciproce – utilizarea mandatului european de arestare pentru infracţiuni de gravitate redusă şi imposibilitatea analizei cauzelor pe fond în cadrul acestei proceduri –, precum şi modul în care politica unor ţări precum Polonia şi Ungaria ameninţă coerenţa şi uniformitatea necesare pentru utilizarea operativă a mecanismelor de cooperare judiciară în materie penală. După o scurtă trecere în revistă a modului în care instituţiile unionale şi statele membre au încercat să remedieze aceste neajunsuri, partea secundă a lucrării încearcă identificarea unei soluţii durabile, pornind de la jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
7

Pelea, Sanda Ileana. "Ne bis in idem – cumulul unor proceduri penale şi fiscale sau administrative. Cazul Italiei". Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), nr 2 (2.11.2020): 42–56. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2020.2.3.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului penal european, principiul ne bis in idem este inerent noţiunii de stat de drept şi răspunde unei duble cerinţe, de echitate şi de securitate juridică. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a recunoscut valoarea absolută a acestui principiu prin hotărârea pronunţată în cauza Hans Åkerberg Fransson, C-617/10, în care a stabilit că aplicarea unei sancţiuni fiscale unei persoane, sancţiune care, prin natura şi efectele sale, are un caracter punitiv, împiedică tragerea la răspundere penală a acelui individ pentru aceleaşi fapte de evaziune fiscală. Cauzele italiene Luca Menci, C‑524/15, şi Garlsson Real Estate S.A. şi alţii, C‑537/16, au oferit ocazia unei reorientări în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, fiind adusă în discuţie, pentru prima dată în faţa acestei instanţe, condiţiile în care principiul ne bis in idem ar putea fi restrâns prin intermediul unui cumul de proceduri, fiscale şi penale, în domeniul TVA şi în cel al manipulărilor pieţei. Hotărârile din cauzele italiene au fost pronunţate în contextul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a restrâns, în cauza A şi B contra Norvegiei, nivelul de protecţie oferit de principiul ne bis in idem în temeiul art. 4 din Protocolul nr. 7 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Prezentul articol îşi propune să analizeze în mod comparativ considerentele hotărârilor pronunţate de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele italiene şi să evidenţieze motivele pentru care instanţa europeană a ajuns la concluzii diferite pe baza unor stări de fapt similare. Cumulul unei proceduri penale cu una administrativă sau fiscală, însă de natură penală, constituie, în viziunea Curţii, o limitare a principiului ne bis in idem, astfel cum acesta este consacrat de art. 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, iar această ingerinţă este justificată numai în condiţiile în care normele de drept intern ale statelor ce permit o asemenea dublare a procedurilor sunt apte să asigure proporţionalitatea restrângerii cu scopul legitim vizat prin reglementarea ei.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
8

MARIN, Paula Maria. "Evaluarea calităţii reprezentării prin prisma dreptului la un proces echitabil". ANALELE ȘTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI (SERIE NOUĂ). ȘTIINŢE JURIDICE 70, nr 1 (2024): 245–52. http://dx.doi.org/10.47743/jss-2024-70-1-16.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
Reprezentantul, legal sau convenţional, numit din oficiu sau ales de către parte, are o misiune extrem de importantă în conturarea unui proces, din momentul sesizării autorităţii judiciare şi până la formularea şi susţinerea căilor de atac. Astfel, în cazul în care reprezentarea nu este efectivă, se pune problema încălcării dreptului fundamental la un proces echitabil. Cu toate acestea, adevărata provocare este aceea de a stabili modalitatea prin care poate fi evaluată calitatea reprezentării, entitatea ce poate statua cu privire la aceasta, precum şi remediile existente şi cele dezirabile pentru evitarea încălcării dreptului la un proces echitabil, atât prin prisma dreptului de acces la justiţie, în materie civilă, cât şi prin raportare la dreptul de a se apăra prin intermediul unui avocat, în materie penală.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
9

ANTOHIE, Răzvan. "Provocările notarului şi ale actului notarial din perspectiva Dreptului Internaţional Privat". ANALELE ȘTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI (SERIE NOUĂ). ȘTIINŢE JURIDICE 70, nr 1 (2024): 131–40. http://dx.doi.org/10.47743/jss-2024-70-1-8.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
Termenul de „globalizare” este de multe ori tratat ca un sinonim al termenului „digitalizare”, fără însă a lua în calcul şi latura umană a acestui fenomen. Globalizarea nu înseamnă numai tehnologia informaţiei şi timp cât mai scurt de soluţionare a situaţiilor juridice ivite ci, în domeniul notarial, înseamnă şi o serie de noi provocări. Prezentul articol îşi propune să „treacă în revistă” cum pot fi soluţionate problemele notariale, atunci când discutăm de acte cu elemente de extraneitate, astfel încât notarul să poată oferi un serviciu de calitate clientului său, dar în egală măsură să şi respecte legislaţia unui alt stat membru al Uniunii Europene, atunci când situaţia o impune. În partea a doua, vom analiza care este forţa juridică a unui act notarial atunci când este folosit pe teritoriul altui stat comunitar, studiind şi elemente de jurisprudenţă ale Curţii Europene de Justiţie (CJUE).
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
10

Ioan, George Cristian. "Sancţiunea nulităţii şi excluderea probelor în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene". Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), nr 2 (2.11.2020): 57–101. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2020.2.4.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
Anularea actelor de procedură şi excluderea probelor sunt cele mai dure sancţiuni din dreptul procesual autohton. Acestea sunt, prin natura lor, instituţiile de procedură care pot afecta în cea mai semnificativă măsură rezultatul unui proces penal. Deşi atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, tind să se ferească de a stabili reguli clare în materia sancţiunilor procedurale, preferând abordarea globală privind procesul penal, se pot extrage reguli din jurisprudenţa celor două instanţe, care să ghideze în interpretarea dreptului naţional. Prezentul studiu pledează pentru integrarea concepţiei europene în dreptul naţional prin revizuirea abordării conceptuale din spatele nulităţii şi excluderii. Astfel, se propune o variantă alternativă de analizare a ideii de vătămare, centrată pe verificarea în trei etape a încălcării drepturilor apărării. În acest context, sunt tratate câteva teorii moderne din materia drepturilor omului, arătându-se beneficiile integrării acestora în practica autorităţilor naţionale.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
Więcej źródeł

Rozprawy doktorskie na temat "Justiţie"

1

Peña, Jumpa Antonio. "Una aproximación al concepto de justicia: el sentido grupal de "lo justo"". Foro Jurídico, 2017. http://repositorio.pucp.edu.pe/index/handle/123456789/119948.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
This paper deals with the concept of juslice considering its approaching from the abstraction or appreciation and the perception or action of coming to fruition in each social group. The concept of social group is emphasized, and, within this, the process how the justice is constructed.
El presente artículo trata de aproximarse al concepto de justicia desde la abstracción o valorización y la percepción o materialización que hace cada grupo social. Se resalta el concepto de grupo social y dentro de éste el proceso de construcción de la justicia.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
2

Gamarra, Herrera Ronald Alex, i Acevedo Juan Pablo Pérez-León. "Serious Human Right violation victims/ International crimes and transitional justice mechanisms". Derecho & Sociedad, 2017. http://repositorio.pucp.edu.pe/index/handle/123456789/118748.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
This article discusses, in a general manner, the most important transitional justice mechanisms at which victims of serious human rights violations, constitutive of international crimes such as crimes against humanity, can participate. The analysis is mainly conducted in the light of international law areas such as international human rights law and international criminal law. Transitional justice mechanisms are examined under two categories: transitional justice mechanisms that are mainly of a retributive nature and those that are mainly of a restorative kind. In each category, possibilities, advantages, challenges and limitations faced by the victims of serious human rights violations/international crimes are examined. Some concluding remarks are provided.
El presente artículo presenta de manera general los más importantes mecanismos de justicia transicional, a través de los cuales pueden participar las víctimas de serias violaciones de derechos humanos que pueden constituir crímenes internacionales, tales como crímenes de lesa humanidad. El análisis se desarrolla, principalmente, desde la óptica de áreas del derecho internacional, tales como el derecho internacional de los derechos humanos y el derecho penal internacional. Los mecanismos de justicia transicional son considerados en dos categorías: mecanismos de justicia transicional de tipo, principalmente, retributivo y aquellos que son de tipo, principalmente, restaurativo. En cada una de las dos categorías, se examinan las posibilidades, ventajas, desafíos y limitaciones que las víctimas de serias violaciones de derechos humanos/crímenes internacionales pueden encontrar. El artículo concluye con reflexiones finales.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
3

Chen, X. "Can Sen's and Nussbaum's capabilities approach be justified as an approach to social justice?" Thesis, University of Cambridge, 2011. http://ethos.bl.uk/OrderDetails.do?uin=uk.bl.ethos.597514.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
My thesis offers an internal critique of Sen’s and Nussbaum’s versions of the capabilities approach (CA hereafter) as an approach to social justice. First, I examine the justifications that Sen and Nussbaum provide for their approaches to justice. I argue that neither Sen nor Nussbaum succeeds in providing a successful justification. Their approaches fail to make a good case for certain departures from or kinship with Rawls’ theory. Their justificatory strategies rely on some deficient conception of public reason (or lack thereof). Second, I try to defend a conception of public reason that can provide reasoned justification, which does not assume unjustified boundaries. I examine two dominant models of public reason (i.e., the political liberal model and deliberative model) in contemporary political philosophy and argue that neither can provide reasoned justification for CA. They either assume a very restricted conception of public or fail to give any account of reason-giving. Instead, I argue that a version of Kant’s conception of public reason – which requires that principles that cannot be universalised must be rejected – has the potential to reach the public in the world at large and sets requirements on what counts as reasoned. As such, it may be suitable to provide a reasoned justification for CA that aspires to a cosmopolitan scope. Third, I argue that although Kant’s conception of public reason has only thin modal requirement, it can have substantive implications for social justice. The modal requirement states that a justifiable approach to justice must reject principles that can destroy normative agency – understood as the capacity to choose and pursue a conception of worthwhile life – because they cannot be principles for all. Then, I sketch a vulnerability approach to social justice, which is anchored in protection of normative agency. Finally, I argue that a focus on vulnerabilities tells us more sharply about what social justice requires than Sen’s and Nussbaum’s versions of CA do. The latter suffer from fatal problems and are not adequate approaches to social justice. By contrast, my vulnerabilities approach under the constraints of Kant’s conception of public reason can avoid these problems. It also retains the most important insight of CA (i.e. its focus on the real possibilities for human action) and redirects CA’s philosophical focus on issues of basic justice that Sen vigorously argues for from the very beginning. I conclude that Sen’s and Nussbaum’s versions of CA contain unjustifiable claims of social justice and that my vulnerability approach is a more defensible version of CA.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
4

Nash, Rojas Claudio. "Chilean transition and transitional justice: Critical analysis". Derecho & Sociedad, 2017. http://repositorio.pucp.edu.pe/index/handle/123456789/118498.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
This paper aims to review the model of transitional justice applied in Chile as part of a growing critical assessment has been formulating the Inter-American Court of Human Rights in its jurisprudence about the way that the states resolve the issues of truth, justice, reparation of victims and institutional design in processes of democratic transition and democratic consolidation. We will try to show that the conflict is a consequence of the characteristics of gross and systematic violations and political limits imposed transitional processes characteristics. The way this tension is resolved is what sets a model of transitional justice that fulfill or not the international standards on human rights.
Este estudio busca revisar el modelo de justicia transicional aplicado en Chile en el marco de una creciente evaluación crítica que ha ido formulando la Corte Interamericana de Derechos Humanos, en su jurisprudencia, contenciosa de la forma en que los Estados resuelven los temas de verdad, justicia, reparación de las víctimas y cambios al diseño institucional en procesos de transición democrática o consolidación democrática. Se intentará demostrar que la tensión se produce a partir de las características propias de las violaciones graves y sistemáticas y los límites políticos que imponen los procesos transicionales. La forma en que se resuelve esta tensión es lo que configura un modelo de justicia transicional acorde o no a los estándares internacionales en materia de derechos humanos.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
5

Hernández, Breña Wilson. "Justicia y Espacio Social: ¿Justicia de Ciudadanos o Justicia de Técnicos?" Derecho & Sociedad, 2015. http://repositorio.pucp.edu.pe/index/handle/123456789/117422.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
Mientras que para los ciudadanos la justicia es percibida como algo lejano y la injusticia como lo próximo que genera incomodidades y molesta, la visión de la justicia de los técnicos realza el sentido de ésta como organización. Estas dos visiones nos remiten a articulaciones diferenciadas de la justicia: la visión de justicia de los ciudadanos apunta a limar las desigualdades percibidas en tanto que la justicia de técnicos, en tanto ideología cercana al concepto tecnocrático de gobernabilidad (eficiencia y eficacia), traza un nexo más exclusivo que se puede llevar hasta la relación entre justicia y crecimiento económico. El problema es que ambas visiones no han convergido en lo esencial. El sistema judicial es aún percibido como injusto y desigual, a la vez que los estándares de eficiencia yeficacia aún no han sido debidamente extendidos.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
6

Oc, Burak. "The dynamic interplay between followers and leaders". Doctoral thesis, Universitat Pompeu Fabra, 2014. http://hdl.handle.net/10803/392601.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
This thesis includes three articles focusing on the dynamic interplay between leaders and followers. The first article revisits traditional areas of the leadership literature and builds on the emerging followership literature to reintroduce followers as part of the social context of leaders. In an attempt to build theoretical rationales for how followers influence leader behavior we draw on the social influence (e.g., Social Impact Theory, Latane, 1981) and the power literature to suggest individual (e.g., strength and immediacy of followers) and group-level (e.g., number of followers and unity of the group) characteristics that influence leader behaviors as a function of a leader’s informational and effect dependence on followers. The second chapter employs a broader power perspective and examines how subordinates (or followers) can actually influence their outcomes, and conceptualize their feedback as an important trigger of powerholders’ (or leaders’) behavioral self-regulation. The third article reverses the lenses to examine the impact leaders have on followers. Specifically, it focuses on how two parameters of leader behaviors (the level of leader allocation behavior and leader’s reaction to follower voice in response to that allocation) influence the emergence of shared follower fairness perceptions (also known as justice climate) over time.
Esta tesis incluye tres artículos que se centran en la interacción dinámica entre líderes y seguidores. El primer artículo reconsidera las áreas tradicionales de la literatura de liderazgo y se basa en la literatura emergente de ‘seguir al líder’ para reintroducir seguidores como parte del contexto social de los líderes. En un intento de construir fundamentos teóricos de cómo los seguidores influyen el comportamiento del líder, nos utilizamos la influencia social (por ejemplo, la Teoría del Impacto Social, Latane , 1981) y la literatura de poder para sugerir las características en la nivel individual (p. ej., la fuerza y la inmediatez de seguidores) y de grupo (p. ej., número de seguidores y unidad del grupo) que influyen los comportamientos del líder como una función de la dependencia informativa y de la dependencia del efecto del líder de sus seguidores. El segundo capítulo emplea una perspectiva más amplia de poder y examina cómo los subordinados (o seguidores) pueden realmente influir sus resultados, y conceptualizar sus comentarios como un desencadenante importante del comportamiento de auto-regulación de los poderosos (o de líderes). El tercer artículo invierte los lentes para examinar el impacto que los líderes tienen sobre los seguidores. En concreto, se centra en cómo los dos parámetros de comportamientos del líder (el nivel del comportamiento del líder en la asignación y la reacción del líder a la voz del seguidor en respuesta a esa asignación) influyen la emergencia de las percepciones de justicia compartidas por los seguidores (también conocida por la climática de justicia) con el tiempo.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
7

Sandel, Michael. "Justicia. ¿Hacemos lo que debemos? El lado moral del asesinato y El caso del canibalismo. Episodio 1". Harvard University, 2019. http://hdl.handle.net/10757/625702.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
Justicia. ¿Hacemos lo que debemos? Un curso de la Universidad de Harvard, subtitulado por el Centro de Servicios de Traducción de la Universidad Peruana de Ciencias Aplicadas.
Cada uno de los episodios contiene dos sesiones dialogadas por el profesor Michael J. Sandel y sus estudiantes.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
8

Gutfreund, Shawna. "Doing justice justice : distinguishing social justice from distributive justice and the implications for bioethics". Thesis, McGill University, 2006. http://digitool.Library.McGill.CA:80/R/?func=dbin-jump-full&object_id=98926.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
Justice is a key guiding ethical principle in bioethics. When justice is addressed in bioethics the focus is primarily on the fair distribution of resources, that is, distributive justice. In this thesis, I argue that a distributive conception of justice is unable to adequately address many of the relevant issues of justice within bioethics. These issues are better understood and addressed using a social conception of justice. Social justice is concerned with ensuring that the norms and rules of social structures are fair and equitable. I argue that social and distributive justice are not only compatible, but also complementary. As a result, both conceptions of justice need to be applied to bioethical issues if we are to achieve a truly just outcome. As a case study, I apply this analysis to the controversial issue of the inclusion of pregnant women in clinical research trial.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
9

Bernardinis, Christophe de. "Justice administrative, justice répressive par". Metz, 2002. http://www.theses.fr/2002METZ001D.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
La mission voire la nature de la justice administrative connaît, dans le cadre général de l'évolution contemporaine du droit administratif à travers l'ensemble du droit interne français et du droit européen, une mutation essentielle. L'avénement du pluralisme juridique et l'émergence de plusieurs types de concurrence ont laissé entrevoir, sur le fondement d'une mission de répression, un repositionnement avantageux de la justice administrative prise dans toutes. Au-delà de la mission traditionnelle du juge administratif qui vise soit à réparer l'atteinte à la règle de droit (juge de légalité) soit à rétablir la sécurité des situations ou des droits méconnus (juge de la responsabilité), la justice administrative devient aussi une justice répressive.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
10

Bernardinis, Christophe de Cattoir-Jonville Vincent. "Justice administrative, justice répressive par". [S.l.] : [s.n.], 2002. ftp://ftp.scd.univ-metz.fr/pub/Theses/2002/DeBernardinis.Christophe.DMZ0201.pdf.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
Więcej źródeł

Książki na temat "Justiţie"

1

Svetlana, Rîjicova. Ghid pentru specialiştii din domeniul justiţiei juvenile. Ch.: UNICEF, 2004.

Znajdź pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
2

Romania. Înalta Curte de Casație și Justiție. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: La 150 de ani recursuri în interesul legii 2010-2011. București: Editura C.H. Beck, 2012.

Znajdź pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
3

Octavian, Pop. Examinarea cauzelor penale cu privire la minori în instanţa de judecată. Chişinău: Ruxanda, 2009.

Znajdź pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
4

1972-, Tuesta Sonaly, red. Buscando justicia =: Search for justice. Lima: Movimiento Manuela Ramos, 2000.

Znajdź pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
5

Predoiu, Cătălin. Puterea justiţiei şi justiţia puterii: Discursuri, interviuri, analize, pamflete. Bucureşti: Tritonic, 2018.

Znajdź pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
6

(Organization), Interfaith Worker Justice, red. Worker justice illustrated: Justicia al trabajador illustratadas. Chicago, IL: Interfaith Worker Justice, 2014.

Znajdź pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
7

Vida, Ioan. Curtea Constituțională a României: Justiția politicului sau politica justiției? București: Monitorul Oficial, 2011.

Znajdź pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
8

Harriet, Rudolph, i Schnabel-Schüle Helga, red. Justiz=Justice=Justicia?: Rahmenbedingungen von Strafjustiz im frühneuzeitlichen Europa. Trier: Kliomedia, 2003.

Znajdź pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
9

E, Spijkerman P., i Gerdes Ludger, red. Paleis van Justitie, 's-Hertogenbosch =: The Court of Justice, 's-Hertogenbosch. Rotterdam: Uitgeverij 010, 1998.

Znajdź pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
10

C, Solomon Robert, i Murphy Mark C, red. What is justice?: Classic and contemporary readings. Oxford: Oxford University Press, 1990.

Znajdź pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
Więcej źródeł

Części książek na temat "Justiţie"

1

Sedmak, Clemens, i Helmut P. Gaisbauer. "Fiscal Justice and Justified Trust". W Ius Gentium: Comparative Perspectives on Law and Justice, 17–31. Cham: Springer International Publishing, 2015. http://dx.doi.org/10.1007/978-3-319-13458-1_2.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
2

Hertzberg, Lars. "“What Justifies the Justifications?” Winch on Punishment and Justice". W Nordic Wittgenstein Studies, 41–55. Cham: Springer International Publishing, 2020. http://dx.doi.org/10.1007/978-3-030-40742-1_4.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
3

Neuhäuser, Christian. "11. The Self-Respect Argument for Limitarianism". W Having Too Much, 271–96. Cambridge, UK: Open Book Publishers, 2023. http://dx.doi.org/10.11647/obp.0338.11.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
Limitarianism is the view that justice requires the limitation of wealth, at least under certain conditions. In its original form the view was developed by Ingrid Robeyns and normatively justified by the use of two arguments, the democratic argument and the argument from unmet urgent needs. In this chapter I want to contribute to the justification of limitarianism by providing a novel argument for limitarianism which is distinct from the two arguments developed by Robeyns. This argument is based on self-respect as a primary basic good. According to this argument, limitarianism is needed to protect the social basis of self-respect of all members of society so that they can develop a sense of self-worth and pursue their personal projects. Since this kind of self-respect is a more important basic good than wealth above a certain threshold, limitarianism can be justified either as a principle of justice or as a direct policy implication of the principles of justice, if it turns out to be required to secure the social basis of self-respect.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
4

Sparenborg, Lukas. "Justice: Climate Justice". W Encyclopedia of the Philosophy of Law and Social Philosophy, 1641–47. Dordrecht: Springer Netherlands, 2023. http://dx.doi.org/10.1007/978-94-007-6519-1_1034.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
5

Peluso Neder Meyer, Emilio. "Justice: Transitional Justice". W Encyclopedia of the Philosophy of Law and Social Philosophy, 1685–88. Dordrecht: Springer Netherlands, 2023. http://dx.doi.org/10.1007/978-94-007-6519-1_576.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
6

Lee, Li Way, i Aaron Keathley. "Justice: Capuchin Justice". W 45 Conversations About Behavioral Economics, 177–79. Cham: Springer International Publishing, 2022. http://dx.doi.org/10.1007/978-3-031-05046-6_43.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
7

Weik, Martin H. "justified". W Computer Science and Communications Dictionary, 851. Boston, MA: Springer US, 2000. http://dx.doi.org/10.1007/1-4020-0613-6_9748.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
8

Terré, Dominique. "Justice sociale, justice globale". W Philosophy of Justice, 337–57. Dordrecht: Springer Netherlands, 2014. http://dx.doi.org/10.1007/978-94-017-9175-5_20.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
9

Wilson, Brian, i Kees Van Haperen. "Justice, Ministry of Justice". W Soft Systems Thinking, Methodology and the Management of Change, 218–61. London: Macmillan Education UK, 2015. http://dx.doi.org/10.1007/978-1-137-43269-8_21.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
10

ten Have, Henk, i Maria do Céu Patrão Neves. "Global Justice (See Justice)". W Dictionary of Global Bioethics, 579–80. Cham: Springer International Publishing, 2021. http://dx.doi.org/10.1007/978-3-030-54161-3_283.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.

Streszczenia konferencji na temat "Justiţie"

1

Rajapakse, R. L. W., P. K. Seneviratne i P. K. S. K. Seneviratne. "Domestic Inquiry and the Principles of Natural Justice: A Critical Analysis of the Labour Law Regime of Sri Lanka". W SLIIT International Conference on Advancements in Sciences and Humanities 2023. Faculty of Humanities and Sciences, SLIIT, 2023. http://dx.doi.org/10.54389/twog5215.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
Within the employer-employee relationship, the principles of natural justice demand a fair procedure to be followed before imposing punishments on employees. ILO Convention 158 and other selected foreign jurisdictions support the view that the existence of a valid reason such as a capacity problem or a conduct problem of the employee alone is not sufficient for a termination of service or another punishment to be justified and it is necessary to have applied a fair procedure by the employer in arriving at the said decision. However, the Sri Lankan labour law regime does not stipulate a statutory requirement for a domestic inquiry before imposing punishments on employees. Therefore, the sole responsibility of upholding the rule of law in workplace disciplinary matters by ensuring the principles of natural justice lies on the judiciary of Sri Lanka. Under the above context, this research explored whether the judiciary of Sri Lanka has fulfilled the said responsibility. This research study utilized the qualitative methodology where the researchers studied, analyzed, and synthesized a variety of materials gathered through primary and secondary sources to formulate a conclusion and come up with the study results. Finally, the research revealed that the lacuna of a statutory requirement for a domestic inquiry has become a great barrier to uphold the principles of natural justice by the judiciary. Therefore, the principles of natural justice are upheld by the judiciary only when implementing the Writ jurisdiction and Fundamental Rights jurisdiction. This creates discrimination between private and state sector employees including state corporation sector employees for similar matters. Finally, the research suggests stipulating the requirement of holding a domestic inquiry in Sri Lanka by way of an amendment to be made to the Industrial Disputes Act No. 43 of 1950.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
2

Arenas Castro, Hernando. "PAISAJES URBANOS E INJUSTICIA ESPACIAL: REDISTRIBUCIÓN ESPACIAL DE INGRESOS SUPLETORIOS . Metodología para la redistribución de ingresos supletorios generados por bienes públicos locales". W Seminario Internacional de Investigación en Urbanismo. Universitat Politècnica de Catalunya, Grup de Recerca en Urbanisme, 2022. http://dx.doi.org/10.5821/siiu.11994.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
The study aims to introduce a methodology for a spatial redistribution of supplementary incomes generated by new or renovated local public goods (LPGs) and shows how its application promotes spatial justice in the cities. Two models were developed for establishing land and real estate prices (LEnP) variation and estimating the supplementary income associated to new LPGs. These models were applied to stations of BRT-TM Transmilenio system in Bogotá and to 108,888 estate appraisals (2004-2018) distributed throughout the city. It was found that benefits associated to BRT stations extend up to 0.5 km from the BRT stations and it was estimated that the LEnP increase (supplementary income) 3% on average (maximum: 8%, distance 0 km; minimum: 0%, distance > 0.5km). The redistribution methodology integrates incident citizen participation processes to allocate resources that finance LPGs in low-income urban peripheries. Keywords: Spatial Redistribution of Income, Spatial Justice, Urban Development, Surplus Value. Este estudio presenta una metodología para la redistribución espacial de los ingresos supletorios generados por nuevos, o mejorados, bienes públicos locales (BPL) y muestra cómo su aplicación promueve la justicia espacial en las ciudades. Se desarrollaron dos modelos para establecer la variación en los precios del suelo y de los predios (PSyP) y estimar los ingresos supletorios asociados a los nuevos BPL. En estos modelos se utilizaron, como BPL, las estaciones del sistema BRT-TM Transmilenio en Bogotá y 108.888 avalúos comerciales (2004-2018) de predios distribuidos por toda la ciudad. Se encontró que los beneficios de las estaciones del BRT se extienden hasta 0,5 km y se estimó que los PSyP se incrementan (ingresos supletorios) 3% en promedio (máximo: 8%, distancia 0 km; mínimo: 0%, distancia > 0,5km). La metodología de redistribución integra procesos de participación ciudadana incidente para asignar recursos que financien BPL en las periferias urbanas de bajos ingresos. Palabras clave: redistribución espacial del ingreso, justicia espacial, desarrollo urbano, plusvalía.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
3

Brito Doerr, Marisol. "CRISIS EN EL ACCESO A LA VIVIENDA Y POLITICAS HABITACIONALES. Coincidencias y divergencias entre Chile y España". W Seminario Internacional de Investigación en Urbanismo. Universitat Politècnica de Catalunya, Grup de Recerca en Urbanisme, 2024. http://dx.doi.org/10.5821/siiu.12727.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
The current housing crisis is part of a global real estate financial process. Chile has been one of the first countries to implement decisive privatization policies in the housing sector, while Spain is one of the world leaders in the impact of the financialization of housing. The article analyzes to what extent the housing policies implemented by the State have contributed to promoting the current housing crisis and have promoted socio-spatial (in)justice, pointing out the coincidences and divergences between both countries. An analytical framework based on Nancy Fraser's (2008) critical theory of social justice has been developed and applied to both cases. After the application, it can be concluded that the dictatorial experiences, the incentive of home ownership and the appropriation of the housing sector by the financial sector and private agents, show a certain parallelism in the process of both countries. Keywords: Right to housing, housing policy, public administration. La actual crisis de la vivienda se enmarca en un proceso financiero inmobiliario a nivel global. Chile ha sido uno de los primeros países en implementar decididas políticas de privatización en el sector vivienda, mientras que España es uno de los referentes a nivel mundial del impacto de la financiarización de la vivienda. El artículo analiza en qué medida las políticas habitacionales implementadas por el Estado han contribuido a promover la actual crisis de la vivienda y han promovido la (in)justicia socio espacial, señalando las coincidencias y divergencias entre ambos países. Se ha elaborado un marco analítico basado en la teoría critica de justicia social de Nancy Fraser (2008) que se ha aplicado a ambos casos. Tras la aplicación, se puede concluir que las experiencias dictatoriales, el incentivo de la vivienda en propiedad y la apropiación del sector habitacional por parte del sector financiero y los agentes privados, muestran cierto paralelismo en el proceso de ambos países. Palabras clave: Derecho a la vivienda, Política habitacional, administración pública.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
4

Osborn, James, i Leon Sterling. "JUSTICE". W the seventh international conference. New York, New York, USA: ACM Press, 1999. http://dx.doi.org/10.1145/323706.323792.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
5

Gagaev, Andrey, i Pavel Gagaev. "ENVIRONMENTAL JUSTICE IN THE SYSTEM OF JUSTICE". W Globalistics-2020: Global issues and the future of humankind. Interregional Social Organization for Assistance of Studying and Promotion the Scientific Heritage of N.D. Kondratieff / ISOASPSH of N.D. Kondratieff, 2020. http://dx.doi.org/10.46865/978-5-901640-33-3-2020-82-88.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
Environmental justice is a part of the system of natural, ethnic, geographic-ecological, restorative and international justice and a system of solutions in the field of global issues. Environmental justice includes compatibility, hatchability and sequence, equality, freedom, truth, responsibility of all forms of life on the planet and in space in their habitats, not claiming for the habitats of other living forms. Therefore, for example, the United States are their habitat only and nowhere else in the world, like any other nation, while the exit of ethnic groups beyond their habitats means aggression and violence. The article also presents the subject of environmental justice. It is the world economic systems. Environmental justice includes also procedural principles of fairness, maintaining natural evolution and self-organization of habitats in space and time; common property of mankind; teleology of alignment and perfection of races and ethnic groups, evolutionary diversity; maintaining the natural cyclicity of life forms; a system of non-violence and solutions to global issues.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
6

Sakhautdinov, Timur Ramazanovich. "Psychological and pedagogical aspects of management in the education system of the penal system". W Regional Scientific-Practical Conference. Publishing house Sreda, 2022. http://dx.doi.org/10.31483/r-102404.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
The article deals with topical issues of the development of psychological and pedagogical support for teaching staff in educational institutions of the penal system. It seems to be an urgent and promising direction to create the necessary situations for the professional education of persons serving sentences in the form of imprisonment, to improve educational work with convicts, to preserve and strengthen the working personnel of the penitentiary system. In accordance with the requirements of the Order of the Ministry of Justice of the Russian Federation dated 03/24/2020 No. 59 "On approval of the Procedure for the organization of vocational education and secondary vocational education of persons who are sentenced to imprisonment and serving sentences in institutions of the penitentiary system of the Russian Federation", the necessity of obtaining vocational education and secondary vocational education by convicts is justified. Vocational education has a huge creative potential, and ..
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
7

Hall, Chevelle, Willis Walter i Aaron Livingston. "EDUCATIONAL JUSTICE". W 12th International Conference on Education and New Learning Technologies. IATED, 2020. http://dx.doi.org/10.21125/edulearn.2020.1760.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
8

Bissett-Scott, J., Delle Odeleye i Ian Frame. "Spatial Justice". W CIKM'15: 24th ACM International Conference on Information and Knowledge Management. New York, NY, USA: ACM, 2015. http://dx.doi.org/10.1145/2811271.2811277.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
9

Dolev, Danny, Dror G. Feitelson, Joseph Y. Halpern, Raz Kupferman i Nathan Linial. "No justified complaints". W the 3rd Innovations in Theoretical Computer Science Conference. New York, New York, USA: ACM Press, 2012. http://dx.doi.org/10.1145/2090236.2090243.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
10

Bombelli, Giovanni. "Aristotle on Justice and Law: Koinonia, Justice and Politeia". W XXVI World Congress of Philosophy of Law and Social Philosophy. Initia Via, 2015. http://dx.doi.org/10.17931/ivr2013_sws96_03.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.

Raporty organizacyjne na temat "Justiţie"

1

Rajagopal, Rangaswamy, i David Osterberg. Environmental Justice. Iowa City, Iowa: University of Iowa, wrzesień 1995. http://dx.doi.org/10.17077/3vwy-m1gn.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
2

McAdams, Jasmine. State Energy Justice Roundtable Series: Energy Justice Metrics. Office of Scientific and Technical Information (OSTI), luty 2023. http://dx.doi.org/10.2172/2229147.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
3

Hernández Valiente, René. Justicia y seguridad ciudadana. Inter-American Development Bank, czerwiec 1998. http://dx.doi.org/10.18235/0007809.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
La presente conferencia trata sobre los Acuerdos de Paz y la Reforma judicial en el Salvador. El autor historiza estos proceso y se afirma en la convicción de la imposibilidad del desarrollo social y económico sin el imperio de la justicia y sin prevalencia de la Constitución. El conferencista es Primer Magistrado de la Corte Suprema de Justicia de El Salvador y ofreció esta presentación en el foro Convivencia y seguridad ciudadana en el Banco Interamericano de Desarrollo.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
4

Lee, S. R. Justine user`s manual. Office of Scientific and Technical Information (OSTI), październik 1995. http://dx.doi.org/10.2172/120882.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
5

Caldera, Louis. Legal Services: Military Justice. Fort Belvoir, VA: Defense Technical Information Center, sierpień 1999. http://dx.doi.org/10.21236/ada403135.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
6

NAVAL JUSTICE SCHOOL NEWPORT RI. Military Justice Study Guide. Fort Belvoir, VA: Defense Technical Information Center, lipiec 1990. http://dx.doi.org/10.21236/ada229202.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
7

NAVAL JUSTICE SCHOOL NEWPORT RI. Military Justice Study Guide. Revision. Fort Belvoir, VA: Defense Technical Information Center, kwiecień 1992. http://dx.doi.org/10.21236/ada252104.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
8

Vogt, B. M., J. H. Sorensen i H. Hardee. Environmental assessment and social justice. Office of Scientific and Technical Information (OSTI), marzec 1995. http://dx.doi.org/10.2172/82264.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
9

Harris, M. Environmental Baseline File: Environmental Justice. Office of Scientific and Technical Information (OSTI), czerwiec 1999. http://dx.doi.org/10.2172/761997.

Pełny tekst źródła
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
10

Benjaminsen, Tor A., Hanne Svarstad i Iselin Shaw of Tordarroch. Recognising Recognition in Climate Justice. Institute of Development Studies (IDS), październik 2021. http://dx.doi.org/10.19088/1968-2021.127.

Pełny tekst źródła
Streszczenie:
We argue that in order to achieve climate justice, recognition needs to be given more attention in climate research, discourse, and policies. Through the analysis of three examples, we identify formal and discursive recognition as central types of recognition in climate issues, and we show how powerful actors exercise their power in ways that cause climate injustice through formal and discursive misrecognition of poor and vulnerable groups. The three examples discussed are climate mitigation through forest conservation (REDD), the Great Green Wall project in Sahel, and the narrative about climate change as a contributing factor to the Syrian war.
Style APA, Harvard, Vancouver, ISO itp.
Możesz być także zainteresowany rozszerzonymi bibliografiami na temat „Justiţie” dla poszczególnych typów źródeł:
Artykuły w czasopismach Rozprawy doktorskie Książki
Oferujemy zniżki na wszystkie plany premium dla autorów, których prace zostały uwzględnione w tematycznych zestawieniach literatury. Skontaktuj się z nami, aby uzyskać unikalny kod promocyjny!

Do bibliografii