Articoli di riviste: "Plantelogy"

1

Clinovschi, Florin. "Profesorul CLIMENT HOREANU – în căutarea plantelor din lumea celor drepți". Bucovina Forestiera 20, n. 2 (31 dicembre 2020): 189–92. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2020.023.

Testo completo

Gli stili APA, Harvard, Vancouver, ISO e altri

Abstract (sommario):

Acest articol își propune să ofere o scurtă imagine de ansamblu asupra itinerariului profesional și vieții științifice a celui care a fost Profesorul Climent Horeanu, reputat botanist și om de știință care și-a dedicat mare parte din viață cercetării de elită și îndrumării studenților și discipolilor care îi deplâng trecerea la cele veșnice. Personalitate puternică și cercetător redutabil, Profesorul Climent Horeanu reprezintă un punct de reper pentru toate generațiile de studenți și cercetători care iubesc natura și care sunt preocupați de bunul ei mers pentru viitorul nostru, al tuturor.

2

Caterenciuc, Cristina. "Influenţa factorilor climatici asupra fenofazelor de dezvoltare a plantelor de mur". Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia, n. 2(86) (novembre 2021): 4–7. http://dx.doi.org/10.53082/1857-3142.21.86.01.

Testo completo

Gli stili APA, Harvard, Vancouver, ISO e altri

Abstract (sommario):

Lucrarea reprezintă o analiză a cercetărilor științifice efectuate în perioada anilor 2018 –2020 la cultura murului, orientată spre studierea adaptabilității soiurilor de mur în condiţiile climei schimbătoare. În lucrare sunt prezentate rezultatele cercetărilor şi observărilor efectuate asupra parcurgerii fazelor fenologice şi durata acestora, care este în corelaţie directă cu evoluţia şi intensitatea factorilor ecologici. În urma cercetărilor efectuate privind desfăşurarea fenofazelor pe parcursul perioadei de studiu a soiurilor de mur Darrow, Arapaho, Thornfree și Smoothstem, s-a stabilit că: desfacerea mugurilor s-a desfășurat între 27.03 și 20.04, cu durata de 26-58 de zile. Începutul înfloririi a avut loc în perioada 08.05–09.06, cu durata de 15-21 de zile. Maturarea fructelor s-a început în perioada 16.06– 23.07, cu durata de 33-47 de zile. La soiurile de mur studiate perioada de la începutul vegetaţiei până la maturarea fructelor variază între 86 și 100 de zile.

3

Cenușă, Radu-Leontie, e Marian Drăgoi. "O nouă alianță între regnuri?" Bucovina Forestiera 19, n. 1 (31 luglio 2019): 3–5. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2019.001.

Testo completo

Gli stili APA, Harvard, Vancouver, ISO e altri

Abstract (sommario):

Furtuna produsă de „Viața secretă a copacilor”, o carte provocatoare scrisă de Peter Wohlleben, nu s-a oprit și continuă să alimenteze dispute dure între cercetarea tradițională a fiziologiei plantelor, bioinformatică și știința cunoașterii. Aparent, această nouă filozofie a științelor naturale se bazează pe o nouă paradigmă a neurologiei, promovată de neurologul român Dumitru Constantin Dulcan, care presupune că celulele trebuie să aibă propriul sistem nervos rudimental. Admitând această ipoteză, trebuie să luăm în considerare un alt orizont în interpretarea lumii vii.

4

CATERENCIUC, CRISTINA, e PARASCOVIA SAVA. "PHENOLOGICAL RESEARCH IN THE DEVELOPMENT OF BLUEBERRY PLANTS IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA". FRUIT GROWING RESEARCH 34, n. 34 (17 dicembre 2018): 14–17. http://dx.doi.org/10.33045/fgr.v34.2018.02.

Testo completo

Gli stili APA, Harvard, Vancouver, ISO e altri

5

PLĂMĂDEALĂ, Vasile, Ludmila BULAT e Natalia BÎSTROVA. "BILANȚUL ELEMENTELOR NUTRITIVE LA APLICAREA DEȘEURILOR LOCALE ORGANOGENE PE CERNOZIOM LEVIGAT". Știința Agricolă, n. 1 (agosto 2022): 20–26. http://dx.doi.org/10.55505/sa.2022.1.03.

Testo completo

Gli stili APA, Harvard, Vancouver, ISO e altri

Abstract (sommario):

În articol este prezentat bilanțul azotului, al fosforului și al potasiului la aplicarea diferitor tipuri de gunoi de grajd și nămol orășenesc, în doze diferite, pe cernoziom levigat pentru cinci culturi (grâu și orz de toamnă, porumb boabe, floarea-soarelui, mazăre boabe). Calcularea bilanţului elementelor nutritive s-a efectuat în baza cercetărilor efectuate în perioada 2011–2020 în cadrul Laboratorului Agrochimia Solului și Nutriția Plantelor (Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Soluluii “Nicolae Dimo“. În varianta martor (nefertilizată) s-a constatat un bilanț negativ al elementelor biofile indiferent de cultura cultivată. În variantele fertilizate, bilanțul azotului a fost pozitiv în cazul mazării și al florii-soarelui și deficitar în cazul spicoaselor și al porumbului. Bilanțul fosforului a fost pozitiv pentru toate culturile la dublarea dozei de deșeu, iar bilanțul potasiului a înregistrat valori pozitive la toate culturile, cu excepția porumbului. La nivel de câmp experimental s-a stabilit un bilanț deficitar de azot și bilanț pozitiv de fosfor și potasiu.

6

Sava, Parascovia, e Elena Gherasimova. "Influenţa condiţiilor climatice asupra dezvoltării unor soiuri de măceș în Republica Moldova". Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia, n. 2(86) (novembre 2021): 8–10. http://dx.doi.org/10.53082/1857-3142.21.86.02.

Testo completo

Gli stili APA, Harvard, Vancouver, ISO e altri

Abstract (sommario):

În lucrare sunt prezentate rezultatele cercetărilor efectuate referitor la fazele fenologice de dezvoltare a plantelor de măceș la soiurile: Vitaminnîi VNIVI, Voronțovschi în perioada anilor 2016–2018. În urma cercetărilor s-a stabilit că desfacerea mugurilor s-a produs între 01.04 și 10.04, înflorirea – între 05.05 și 15.05, maturarea fructelor – între 10.07 și 18.07. Durata medie dintre fazele de dezmugurire şi înflorire a atins 36-37 de zile, iar dintre fazele de înflorire şi maturare a fructelor aceasta a variat între 61 și 64 de zile. Recolta maximă de 7,5 t/ha a fost obţinută în anul 2016 la soiul Vitaminnîi VNIVI, iar la soiul Voronțovschi II recolta maximă de 7,0 t/ha a fost obţinută în anul 2018. Masa medie a fructului de măceş la soiurile studiate a variat între 0,9 și 1,1 g. Recolta medie a fructelor de măceş la soiurile studiate a variat între 5,7 t/ha (soiul Voronțovschi II) şi 6,2 t/ha (soiul Vitaminnîi).

7

VECESLAV, MANDRA, GHENADIE CUCU, VALERIU COJUHARENCO, VIOLETA RUSU, SERGIU PANFILOV e MARIANA CLIPA CUCU. "IMPEDANCE OF THE PRE-CAMBIAL TISSUES AS AN INDICATOR OF ADAPTABILITY AND AFFINITY OF PLANTS IN THE FRUIT NURSERY". FRUIT GROWING RESEARCH 34, n. 34 (17 dicembre 2018): 137–40. http://dx.doi.org/10.33045/fgr.v34.2018.25.

Testo completo

Gli stili APA, Harvard, Vancouver, ISO e altri

8

Bularda, M., I. Vişinescu, A. Ghiorghe, V. Vlăduţ e D. Cujbescu. "THE EFFECT OF CONSERVATIVE AGRICULTURAL WORKS ON SOIL AND FIELD PLANTS AND OPTIMIZED MECHANIZATION TECHNOLOGIES". INMATEH Vol.61 61, n. 2 (31 agosto 2020): 323–38. http://dx.doi.org/10.35633/inmateh-61-35.

Testo completo

Gli stili APA, Harvard, Vancouver, ISO e altri

Abstract (sommario):

In this paper was performed a thorough analysis of the effects of the conservative system of mechanized works, minimum-till (hard disc and scarifier) and no till (direct sowing), compared to the classic system (ploughing), highlighting the influences on soil and plants, the ways to reduce the technological costs, the improvement of soil quality indices, by accumulating organic matter and increasing humus supply, the need to reduce the traffic of mechanical equipment and opportunities to reduce fuel consumption, the improvement of conditions for retaining and capitalizing water reserves in the soil, the reduction of working hours and labour requirements.

9

Cuza, Petru, Gheorghe Florență e Alexandru Dascaliuc. "Aprecierea toleranței la șocul termic a frunzelor speciilor spontane de stejar din diferite zone a Republicii Moldova cu ajutorul metodei de fluorescență a clorofilei". Bucovina Forestiera 21, n. 1 (17 maggio 2021): 9–17. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2021.002.

Testo completo

Gli stili APA, Harvard, Vancouver, ISO e altri

Abstract (sommario):

În condiţiile actuale de încălzire a climei rolul cercetărilor care se referă la aprecierea acţiunii factorilor de stres termic asupra posibilelor schimbării în răspândirea speciilor de stejar va spori în viitor. Răspunsul plantelor la acţiunea şocului termic include evitarea factorilor de stres şi mecanismele fiziologice şi biochimice de recuperare a leziunilor pricinuite ţesuturilor frunzelor. Recuperarea stării funcționale a fotosistemului II în frunzele speciilor de stejar expuse șocului termic s-a manifestat la nivel maxim atunci când probele au fost incubate în condiții optime de păstrare. Speciile de stejar au elaborat posibilităţi diferite de adaptare la acţiunea temperaturilor ridicate. Dintre cvercinee, stejarul pufos este cea mai termotolerantă specie spontană răspândită în Republica Moldova. După excluderea influenței mecanismelor care determină evitarea / diminuarea acţiunii temperaturilor ridicate, frunzele stejarului pufos au arătat o sensibilitate mai sporită la șocul termic decât cele ale stejarului pedunculat și gorunului. În funcție de aclimarea frunzelor la temperaturi ridicate, speciile de stejar au arătat o adaptare avansată, după cum urmează: stejarul pedunculat în zona de nord, gorunul – în zona de centru și stejarul pufos – în condițiile ecologice ale zonei de sud a Republicii Moldova.

10

RUSU, Alexandru, Ludmila BULAT e Olga ARHIP. "ASIMILAREA AZOTULUI ȘI PRODUCTIVITATEA CULTURILOR ÎN DIVERSE PROCEDEE DE FERTILIZARE CU PAIE". Știința Agricolă, n. 1 (agosto 2022): 12–19. http://dx.doi.org/10.55505/sa.2022.1.02.

Testo completo

Gli stili APA, Harvard, Vancouver, ISO e altri

Abstract (sommario):

În scopul identificării procedeelor eficiente și raționale de valorificare a surplusurilor de paie ca îngrășământ, s-a studiat influența lor asupra producției vegetale și asigurării plantelor cu azot. Experiența s-a fondat pe cernoziom obișnuit slab erodat luto-argilos din raionul Cahul, Republica Moldova. Schema experienței a inclus variante cu aplicarea paielor care nu au fost completate cu azot și variante cu paie completate cu doze reduse de azot. S-a testat, de asemenea, combinarea paielor cu gunoi de ovine, precum și cu doze mari de îngrășăminte chimice cu azot și fosfor. Paiele și îngrășămintele asociate au fost aplicate o dată la patru ani, în 2009, 2013 și 2017, în luna iulie. Cel mai eficient s-a dovedit a fi procedeul în care 4 t/ha paie tocate au fost repartizate la recoltare în miriște, peste care s-au distribuit îngrășăminte chimice N20P20. Procedeul dat a asigurat un spor mediu anual de 480 kg/ha grâu convențional. În experienţă nu s-a adeverit fenomenul de scădere a producţiei vegetale de la încorporarea paielor aplicate separat, fără azot. Acest fapt se datorează capacității solurilor cernoziomice de a forma, prin mineralizarea humusului, suficient azot necesar prelucrării microbiologice a paielor aplicate din vară. Astfel, în condiţiile pedoclimatice ale Republicii Moldova, surplusurile de paie pot fi încorporate ca îngrăşământ, inclusiv fără a fi completate cu îngrăşăminte ce conţin azot.

11

Rusnac, Cristina. "Declanșarea principalelor fenofaze și calitatea fructelor de zmeur sub influenţa condiţiilor climatice". Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia, n. 1(85) (novembre 2021): 9–13. http://dx.doi.org/10.53082/1857-3142.21.85.02.

Testo completo

Gli stili APA, Harvard, Vancouver, ISO e altri

Abstract (sommario):

În lucrare sunt prezentate rezultatele cercetărilor referitor la influența condițiilor climatice asupra declanșării principalelor fenofaze și a calității fructelor la zmeur. Cercetările au fost efectuate pe sectorul experimental al laboratorului „Arbuști fructiferi şi căpşun” al Institutului Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare în perioada anilor 2018–2020. Materialul biologic utilizat a fost reprezentat de 3 soiuri de zmeur: Delbard Magnific, Rubin bulgăresc, Citria. În urma cercetărilor s-a stabilit că durata medie a fazelor de dezmugurire și înflorire sunt direct influențate de valorile temperaturii în lunile martie–aprilie. De la începutul desfacerii mugurilor și până la începutul înfloririi a trecut o perioadă de 21-65 de zile. Între începutul înfloririi plantelor de zmeur și începutul maturării fructelor a trecut o perioadă de 26-69 de zile. Analiza fructelor a evidențiat faptul că condițiile climatice din anul 2018 au avut o influență pozitivă asupra calității fructelor, și anume: substanțele uscate înregistrate (16,33%) la soiul Rubin bulgăresc, aciditatea titrabilă la soiul Delbard Magnific (4,11%) și conținutul de vitamina C (36,10%) la soiul Delbard Magnific. La indicatorul conținutul de zaharuri, s-a evidențiat anul 2019, când aceste valori au fost cele mai ridicate la soiurile Rubin bulgăresc (6,45%) și Delbard Magnific (5,45%). Anul 2020 s-a caracterizat prin conținut redus de substanțe uscate la toate soiurile ( 8,00–10,06%) și conținut redus de zaharuri ( 3,80–5,33%).

12

BOGATU, Nicoleta, Marius MOCANU, Viorica GHISMAN e Daniela-Laura BURUIANA. "Studies on the Possibilities of Improving Plastic Management Services". Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati. Fascicle IX, Metallurgy and Materials Science 45, n. 4 (15 dicembre 2022): 104–13. http://dx.doi.org/10.35219/mms.2022.4.18.

Testo completo

Gli stili APA, Harvard, Vancouver, ISO e altri

Abstract (sommario):

Waste management is seen as a filter between the anthroposphere and the environment. Therefore, these substances must be eliminated from the products’ life cycle and managed in a way that does not harm the environment or human health.At the same time, into consideration it must be taken that a significant part of plastic products belongs to the group of long-life goods and accumulates in the anthroposphere for years. Even if some dangerous additives are forbidden or replaced with more ecological alternatives, years or decades after the manufactured goods have been produced for various application sectors, plastics that contain these kinds of substances appear in the waste streams of the bovementioned long-life goods.Therefore, the knowledge regarding the plastic waste quantity, the level of information of the population, as well as the citizens’ attitude towards selective waste management are important aspects for the efficient design of the future action plan for plastic waste management.This study tries to analyse the attitudes that the citizens of the “Plantelor” neighbourhood of Braila Municipality have regarding the environment and their ecological behaviour.At the same time, we propose to obtain a perspective upon the citizen’s knowledge from that area regarding the actual environmental problems and the way in which they adopt sustainable behaviours in a circular economy in order to issue a warning. This is necessary in order to create some educational programs in partnership with public institutions and to be informed about the 3R philosophy.

13

Savin, Alexei, Daniel Avăcăriței, Iulian-Constantin Dănilă, Mihai-Leonard Duduman e Cătălina Rotaru-Buzdugan. "Studiu privind impactul culturilor de plopi hibrizi asupra proprietăților solului". Bucovina Forestiera 19, n. 1 (31 luglio 2019): 19–29. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2019.003.

Testo completo

Gli stili APA, Harvard, Vancouver, ISO e altri

Abstract (sommario):

Culturile intensive de plop hibrid pot aduce un aport major de biomasă în condițiile utilizării raționale a solului. Cealaltă față a monedei o reprezintă exportul de biomasă la final de ciclu de producție, materializat printr-un consum de elemente nutritive din sol și de posibile modificări ale caracteristicilor chimice ale solului. Studiul de față a analizat efectul consumului de nutrienți de către culturile de plop cu ciclu scurt de producție dar și a altor caracterisitici chimice ale solurilor cultivate. Metodologia de lucru a presupus recoltarea probelor de sol din fiecare zona din trei folosințe diferite. Obiectivul inițial a fost cel de recoltare a probelor de sol din: plantații de plopi hibrizi aflate la sfârșitul unui ciclu de producție de 5 ani (cu plopi hibrizi din clonele AF2 şi AF8, înființate în anul 2011 prin plantarea mecanizată a sadelor de 2 m, în schemă de 1,5 x 3 m); dintr-o cultură agricolă (cartof) și dintr-un teren nelucrat. Dat fiind faptul că pe raza de 3 km de locul cercetărilor și în zona Dornești și în cea de la Satu Mare, terenurile agricole sunt în totalitate cultivate, în lipsa unui teren nelucrat, drept martor au fost luate terenuri întreținute ca și pajiști. Ca rezultate ale cercetărilor se poate spune că o plantație nou înființată de plop hibrid induce modificări importante la nivelul proprietăților chimice din sol, care nu înseamnă neapărat o degradare a condițiilor fizico-chimice (pH, Al, Vah %), ci mai degrabă o epuizare a stocului de elemente nutritive din sol (N, P, K) și de cel al unor săruri solubile (CTSS) responsabile de nutriția minerală a plantelor.

14

Ciornei, Laurențiu. "László Rákosy: ”Serviciile oferite de natură sunt multiple și complexe. Va trebui să învățăm să le percepem și să le apreciem”". Bucovina Forestiera 20, n. 2 (12 gennaio 2021): 163–70. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2020.019.

Testo completo

Gli stili APA, Harvard, Vancouver, ISO e altri

Abstract (sommario):

László Rákosy: “Prin pierderea biodiversității se ajunge la colapsul ecologic al planetei.” Pasiunea domniei sale pentru fluturi a început la vârsta de 10 ani, când a avut privilegiul să vadă colecția adevărată de fluturi a profesorului său de biologie, Michael Konrad. Această pasiune l-a determinat să studieze biologia pentru a cunoaște și înțelege mai bine viața spectaculoasă a necuvântătoarelor. Acum, profesorul László Rákosy este director al Departamentului de Taxonomie și Ecologie în cadrul Facultății de Biologie și Geologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj și președintele Societății Lepidopterologice Române. Cartea sa, “Fluturii diurni din România. Cunoaştere, protecţie, conservare”, l-a fascinat deja pe Charles, Prinț de Wales, moștenitor al tronului Regatului Unit și prieten al ținutului transilvan. Prin protejarea neprețuitului Albăstrel transilvan (Pseudophilotes bavius hungarica), profesorul László Rákosy merge cu pasiune pe urmele celebrului naturalist Alexandru Borza, cel care a înființat o arie protejată, acum nouă decenii, pentru protejarea plantei unice Astragalus peterfii. Albăstrelul transilvan este un fluturaș endemic pentru habitatele cu caracter stepic din Câmpia Transilvaniei și a devenit un simbol al Transilvaniei. Deși este protejat în România, Albăstrelul transilvan este cunoscut mai mult în străinătate, fiind trecut pe lista speciilor protejate de UE. Cea mai importantă populație s-a menținut în Situl Natura 2000 de la Suatu, la 35 km nord de Cluj-Napoca, unde numeroși specialiști și iubitori ai naturii veneau anual, la sfârșit de aprilie sau început de mai, pentru a vedea și admira acest unicat al naturii. Potrivit opiniei profesorului László Rákosy, oamenilor trebuie să le pese de protejarea speciilor endemice pentru că acestea trăiesc în areale foarte restrânse, iar perturbarea mediului în care trăiesc poate duce la extincția lor din patrimoniul mondial. Din nefericire, în anul 2016, populația de Albăstrel transilvan de la Suatu a fost complet distrusă când jaleșul cârn (Salvia nutans), planta preferată a fluturelui, a fost consumată de oi, exact în perioada în care în inflorescențele plantei se găseau ouăle și larvele acestuia. Dacă autoritățile locale ar fi fost vigilente, Albăstrelul transilvan ar fi putut deveni un brand local, așa cum alte specii endemice au devenit simboluri naționale, pentru multe dintre țările lumii. Dacă un bun din patrimoniul cultural mai poate fi restaurat, reparat sau îmbunătățit, dispariția unui taxon endemic nu poate fi înlocuită sau reparată prin niciun efort. Omenirea trebuie să învețe să mențină biodiversitatea la acel nivel la care rețelele ecologice să rămână funcționale. Sub îndrumarea profesorului László Rákosy, Societatea Lepidopterologică Română, alături de alte câteva ONG-uri, s-a implicat masiv în ultimii 15 ani în procesul de conștientizare a comunităților locale cu privire la atitudinea față de natură. Susține practicarea artei compromisului, ce va permite lăsarea brâielor de vegetație spontană dintre parcele ori proprietăți, pentru polenizatori și parazitoizi. Acestea vor reduce pesticidele și vor facilita certificarea produselor ”BIO”. În acest fel, câștigurile vor fi mai mari în timp, iar biodiversitatea refăcută. Profesorul László Rákosy iubește oamenii, expedițiile în zone mai puțin cunoscute (Amazon, Africa, Asia etc), familia, cei doi câini și arta fotografiei. Relația sa cu natura este una specială, iar pandemia generată de virusul SARS-CoV-2 l-a determinat să redescopere frumusețea Munților Apuseni, a grădinii sale, a plantelor și pomilor pe care îi îngrijește. Natura poate exista fără OM, omul fără NATURĂ nu!

15

Ciobanu, Daniela. "Introducerea plantelor din genul Sansevieria Thunb. în Grădina Botanică Naţională (Institut) „Al. Ciubotaru”". Journal of Botany XII, n. 2(21) (maggio 2021). http://dx.doi.org/10.52240/1857-2367.2020.2(21).38.

Testo completo

Gli stili APA, Harvard, Vancouver, ISO e altri

Abstract (sommario):

The genus Sansevieria is very diverse and interesting in terms of life forms and shapes and enjoys great popularity among both botanists and plant lovers, who in recent years have become increasingly interested in these plants due to their decorativeness. In the Botanical Garden, this genus is represented by 27 taxa.

16

Zamfirescu, Oana. "Nomenclatura botanică populară – între lexic structurat și lexic nestructurat". Diacronia, n. 5 (23 marzo 2017). http://dx.doi.org/10.17684/i5a70ro.

Testo completo

Gli stili APA, Harvard, Vancouver, ISO e altri

Abstract (sommario):

Acest articol are drept scop investigarea statutului nomenclaturii populare a plantelor din perspectiva lexematicii, teorie dezvoltată de către Eugeniu Coșeriu. Lingvistul consideră că terminologiile (populare și științifice) sînt simple clasificări obiective şi convenţionale subsumate ordinii realităţii. Ele fac parte din lexicul nestructurat, nu din cel structurat. Pe baza materialului pus la dispoziție de surse diverse (dicționare etnobotanice, enciclopedii, lucrări în care au fost consemnate fitonime strînse de pe teritoriul țării), se stabilesc caracteristicile care încadrează această nomenclatură în lexicul nestructurat și cele care o încadrează în lexicul structurat. Concluzia, după consultarea surselor, este că termenii fitonimici populari se află la granița dintre limbajul comun și cel științific.

17

Onica, Elisaveta, Ion Rosca e Alina Cutcovschii-Muştuc. "Particularitățile creșterii, dezvoltării și cultivării plantelor de Prinsepia uniflora Batal. în condițiile Republicii Moldova". Journal of Botany XII, n. 2(21) (maggio 2021). http://dx.doi.org/10.52240/1857-2367.2020.2(21).47.

Testo completo

Gli stili APA, Harvard, Vancouver, ISO e altri

18

IPATE, George, Constantin Daniel COTICI, Alina-Daiana IONESCU, Viorel FATU, Iuliana GAGEANU, Dan CUJBESCU e Ana Maria NICOLAU. "EVALUATION OF THE THERMAL BEHAVIOR OF PLANTS IN THE MICROGREENHOUSE WITH MICROBOLOMETRIC IMAGE SENSORS". INMATEH Agricultural Engineering, 31 dicembre 2023, 558–65. http://dx.doi.org/10.35633/inmateh-71-48.

Testo completo

Gli stili APA, Harvard, Vancouver, ISO e altri

Abstract (sommario):

In this research, the data from temperature measurements obtained with the InfiRay T2S+ device, an infrared thermal imaging camera have been checked to monitor plant thermal behaviour. Plant leaf temperature is a parameter frequently used as representative for stomatal conductance, as stomatal confinement results in attenuated transpiration, and consequently leads to increased plant temperature. Also, to identify the stress of the plant, indices of thermal and modified stress have been calculated. The results obtained show that the Kalanchoe blossfeldiana species chosen for this study, when exposed to extreme values of temperature or water requirements, presented significant changes in the infrared electromagnetic wave spectra.

19

Rosca, Ion, Elisaveta Onica, Alina Cutcovschii-Mustuc e Anastasia Elasco. "Perspectiva cultivării plantelor de Lonicera caerulea L. în Grădina Botanică Națională (Institut) „Alexandru Ciubotaru” din Republica Moldova". Journal of Botany XII, n. 2(21) (maggio 2021). http://dx.doi.org/10.52240/1857-2367.2020.2(21).49.

Testo completo

Gli stili APA, Harvard, Vancouver, ISO e altri

20

Gadibadi, Mihail, Victor Titei, Valerian Cerempei, Dragos Covalciuc, Sergiu Cosman, Valentina Cosman e Andrei Gudima. "Cercetarea proprietăților fizice ale plantelor de anghinare, (Cynara cardunculus L.) și calității furajului produs în Republica Moldova". Journal of Botany XII, n. 2(21) (maggio 2021). http://dx.doi.org/10.52240/1857-2367.2020.2(21).44.

Testo completo

Gli stili APA, Harvard, Vancouver, ISO e altri

Abstract (sommario):

The objective of this research was to evaluate some physical properties of the seeds and chopped green mass from Cynara cardunculus L., the biochemical composition and feed value of silage obtained in the Republic of Moldova.

Articoli di riviste sul tema "Plantelogy"

Cita una fonte nei formati APA, MLA, Chicago, Harvard e in molti altri stili