Articoli di riviste sul tema "Informații"
Segui questo link per vedere altri tipi di pubblicazioni sul tema: Informații.
Cita una fonte nei formati APA, MLA, Chicago, Harvard e in molti altri stili
Vedi i top-50 articoli di riviste per l'attività di ricerca sul tema "Informații".
Accanto a ogni fonte nell'elenco di riferimenti c'è un pulsante "Aggiungi alla bibliografia". Premilo e genereremo automaticamente la citazione bibliografica dell'opera scelta nello stile citazionale di cui hai bisogno: APA, MLA, Harvard, Chicago, Vancouver ecc.
Puoi anche scaricare il testo completo della pubblicazione scientifica nel formato .pdf e leggere online l'abstract (il sommario) dell'opera se è presente nei metadati.
Vedi gli articoli di riviste di molte aree scientifiche e compila una bibliografia corretta.
1
Jecov, Nicolai. "Official information with limited access: problem aspects". Journal of the National Institute of Justice, n. 2(65) (luglio 2023): 49–54. http://dx.doi.org/10.52277/1857-2405.2023.2(65).09.
Testo completoAbstract (sommario):
Articolul examinează principalele tipuri și caracteristici ale informațiilor cu acces limitat, caracteristicile reglementării modurilor corecte de informații cu acces limitat, prezintă principalele clasificări ale tipurilor de informații cu distribuție limitată. Este demonstrată conexiunea dintre informațiile de acces restricționat și modul secret. Autorul încearcă să studieze problemele reglementării legale și necesitatea îmbunătățirii legislației în acest domeniu. Articolul discută problema restrângerii dreptului de acces la informații, efectuează o analiză sistematică a principalelor elemente ale mecanismului de restrângere a acestui drept constituțional, examinează aspectele de reglementare ale restrângerii dreptului de acces la informații în legislația națională.
2
FRĂȚILĂ, Oana-Cătălina. "PREZENȚA SERVICIILOR DE INFORMAȚII PE REȚEAUA SOCIALĂ FACEBOOK". Impact strategic 82, n. 1 (7 luglio 2022): 43–55. http://dx.doi.org/10.53477/1842-810x-22-4.
Testo completoAbstract (sommario):
Acest studiu se bazează pe nevoia de a demonstra oportunitatea pe care o reprezintă rețelele sociale pentru procesul de recrutare a resurselor umane, din perspectiva informațiilor care sunt distribuite constant de către utilizatori. Am ales să ne axăm asupra serviciilor de informații, deoarece acestea sunt mai reticente față de celelalte structuri abilitate în asigurarea securității naționale în ceea ce privește activitatea pe rețelele sociale. Prin această analiză am descoperit faptul că, deși multe servicii de informații dețin pagini oficiale pe rețelele sociale, sunt puține servicii de informații care distribuie conținut pe acestea. Dintre cele 12 pagini de Facebook analizate, am identificat postări cu conținut referitor la recrutarea resurselor umane doar pe paginile a patru servicii de informații.
3
Udroiu, Mihail. "Controlul a posteriori al legalității probelor obținute din activități specifice culegerii de informații". Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), n. 3 (1 marzo 2024): 31–53. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2023.3.2.
Testo completoAbstract (sommario):
Utilizarea în procesul penal a probelor rezultate în urma efectuării de organele specializate ale statului a activităţilor specifice culegerii de informaţii a constituit în mod constant un subiect de de controversă şi dezbatere în practica judiciară. În prezentul studiu vom analiza condiţiile în care pot fi folosite ca probe în procesul penal datele rezultate din activităţile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului precum şi modul în care legiuitorul a înţeles să reglementeze procedura de verificare a legalităţii încuviințării şi efectuării acestor activităţi.
4
Schiopu, Lucia. "Gândirea critică – o competență transversală în contextul învățământului modern". Revistă de Ştiinţe Socio-Umane = Journal of Social and Human Sciences 41, n. 1 (aprile 2019): 17–25. http://dx.doi.org/10.46727/jshs.2019.v41.i1.p17-25.
Testo completoAbstract (sommario):
Articolul prezintă mai multe interpretări, contradictorii, ale conceptului de „gândire critică‖ și o sinteză a definițiilor existente în literatura de specialitate. Gândirea critică nu se bazează pe acumularea de informații, ci pe dezvoltarea competenței de a procesa informații, observații, interpretări, de a formula judecăți, inferențe, de a recunoaște inconsecvențele sau erorile logice într-o linie de raționament etc.
5
Sfetcu, Nicolae. "Analitica rețelelor sociale". IT & C 1, n. 2 (dicembre 2022): 93–102. http://dx.doi.org/10.58679/it85450.
Testo completoAbstract (sommario):
Pe măsură ce canalele de socializare se îndreaptă de la viața personală la cea profesională și pătrund în rutinele corporative de zi cu zi și în fluxurile de lucru ale afacerilor, organizațiile se confruntă cu nevoia de a formula și implementa tehnici de măsurare care să le ajute să obțină informații din interacțiunile social media și să evalueze succesul propriilor lor inițiative de socializare. Analitica rețelelor sociale (analitica social media) este un domeniu nou și emergent, pregătit pentru a permite companiilor să își îmbunătățească inițiativele de gestionare a performanței în diferite funcții de afaceri. Indiferent dacă este vorba de măsurarea eficienței campaniilor promoționale, colectarea de informații despre nevoile și preferințele clienților, discernerea percepțiilor mărcii, obținerea de feedback cu privire la performanța produsului sau pentru a capta date despre tendințele pieței, analitica social media are potențialul de a furniza informații utile diferitelor linii de afaceri precum marketing și vânzări, relații cu clienții, relații publice și dezvoltarea de produse.
6
Racu, Igor. "Recenzie la monografia «Reabilitarea psihosocială a persoanelor post accident vascular cerebral», autor: medic neurolog, dr. în psihologie, conf. univ., Aurelia Glavan". Psihologia. Pedagogia specială. Asistența socială = Psychology, Special Pedagogy and Social Work 62, n. 1 (marzo 2021): 138–39. http://dx.doi.org/10.46728/jpspsw.2021.v62.i1.p138-139.
Testo completoAbstract (sommario):
Monografia dată reprezintă rezultatul Proiectului postdoctoral cu aceiași denumire, însumând informații ample, care ţin de medicină, psihologie, educație, reabilitare socială, oferind totodată și date știinţifice valoroase din cele mai diverse domenii de cercetare, cu care se intercalează subiectul abordat cum sunt: biologia, fiziologia, anatomia, pedagogia.
7
Jorea, Dorin. "Citarea în elaborarea textului-despre-drept (II): data consultării". Studia Universitatis Babeş-Bolyai Iurisprudentia 68, n. 2 (23 dicembre 2023): 45–77. http://dx.doi.org/10.24193/subbiur.68(2023).2.2.
Testo completoAbstract (sommario):
Este necesară indicarea datei consultării atunci când creăm o referință bibliografică pentru o resursă de informații consultată online în domeniul juridic românesc? Există vreo rațiune pentru care ar trebui indicată sau omisă data consultării acesteia? Cum ar trebui să arate eticheta specifică datei, dar formatul?
8
CĂLINOIU, Robert. "INFORMAȚIILE MILITARE CA FACTOR DE PUTERE ÎN CONFLICTELE ASIMETRICE ȘI HIBRIDE". Colocviu Strategic 2, n. 196 (1 febbraio 2023): 1–9. http://dx.doi.org/10.53477/1842-8096-22-2.
Testo completoAbstract (sommario):
Informațiile militare sunt un element important al puterii militare și, mai departe, al puterii naționale, o capabilitate ce este utilizată atât pe timp de pace, cât și în timp de război, fiind un multiplicator de forță. Pentru a-și îndeplini obiectivele, serviciile de informații militare folosesc toate mijloacele disponibile și execută întreg spectrul de misiuni, inclusiv prin operații asimetrice și hibride, în teren sau în spațiul cibernetic. Având în vedere complexitatea și importanța problematicii despre putere, pentru a explica logica demersului și a perspectivei proprii, în articolul de față voi prezenta câteva concepții teoretice în domeniu și voi analiza informațiile militare ca factor de putere care susține promovarea intereselor și obiectivelor de securitate națională prin operații ofensive hibride. Pentru a argumenta implicarea informațiilor militare în conflictele asimetrice și hibride voi prezenta foarte succint o operație specifică derulată de un serviciu de informații militare în Muntenegru, sprijinindu-mi afirmațiile cu referiri la contextul geostrategic actual marcat de invazia forțelor militare ale Federației Ruse în Ucraina.
9
ENACHE, Razvan. "ROLUL INTELLIGENCE ÎN MENȚINEREA CAPACITĂȚII DE LUPTĂ ÎN OPERAȚII MILITARE CONTEMPORANE". Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 11, n. 1 (11 aprile 2022): 73–79. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-22-59.
Testo completoAbstract (sommario):
Mediul de securitate contemporan înregistrează schimbări periodice radicale, în care tot mai multe și diversificate amenințări își fac apariția, determinând ca epoca în care trăim să fie marcată de crize de natură diferită. Tocmai de aceea utilizarea intelligence a devenit o preocupare a decidenților militari și politici, mai ales în condițiile integrării acesteia în cadrul funcțiilor de luptă pentru a asigura și a menține o capacitate de luptă ridicată și, implicit, putere de luptă, necesare îndeplinirii obiectivelor/misiunii. Particularitățile și ceea ce înseamnă conflicte militare moderne/contemporane, precum și influența evoluției tehnologice sau, așa cum o numesc specialiștii, revoluția în afaceri militare au determinat modificări inclusiv în domeniul informațiilor militare, domeniu care este esențial a ține pasul cu prezentul și a anticipa chiar viitorul. Aceste modificări au determinat schimbări în ceea ce privește locul și rolul informațiilor militare în fenomenul militar, schimbări de doctrine, tehnici, tactici și proceduri, precum și readaptarea cerințelor, conform modificărilor aplicate. Structurile de informații militare trebuie integrate conceptual și nu numai cu celelalte capabilități de culegere de informații ale Sistemului Național de Apărare, Ordine publică și Securitate Națională.
10
Sfetcu, Nicolae. "Principii ale analizei intelligence în cadrul serviciilor secrete, afaceri și (geo)politică". Intelligence Info 1, n. 1 (settembre 2022): 29–38. http://dx.doi.org/10.58679/ii80301.
Testo completoAbstract (sommario):
Intelligence, în plus față de cunoașterea științifică, presupune includerea în ecuație a factorilor umani, socio-economici și politici, și obținerea, prin analiză, de informații și predicții prin combinarea tuturor factorilor implicați. Analiza intelligence constă în aplicarea unor metode cognitive individuale şi colective pentru a cântări datele și a testa ipotezele într-un context socio-cultural dat.
11
Dragnea, Mihai. "Rujevit, The Slavic God of War". Hiperboreea A1, n. 12 (1 gennaio 2012): 26–27. http://dx.doi.org/10.5325/hiperboreea.1.12.0026.
Testo completoAbstract (sommario):
Abstract Acest articol prezintă informații despre Rujevit, un zeu al războiului, atestat în arealul slavilor baltici. Informa ii despre zeu întâlnim în cronica daneză Gesta danorum, scrisă de către Saxo Grammaticus, care îl identifică pe Rujevit cu zeul Marte din mitologia romană. În epopeea islandeză Knytlinga saga, alături de Rujevit apare i Karevit, divinitate protectoare a Karentiei, din insula Rugia.
12
Manea, Sorina Ana. "PRINCIPII CONSACRATE ÎN JURISPRUDENȚA CEDO ȘI CJUE ÎN MATERIE DE SECURITATE NAȚIONALĂ". Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 9, n. 2 (2 luglio 2021): 94–99. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-21-11.
Testo completoAbstract (sommario):
Sistemul european de protecție a drepturilor omului este, astăzi, unul dintre cele mai avansate din lume. Cu toate acestea, există și zone de activitate în care clarificările și perfecționarea
Sistemul european de protecție a drepturilor omului este, astăzi, unul dintre cele mai avansate din lume. Cu toate acestea, există și zone de activitate în care clarificările și perfecționarea reprezintă o constantă. Măsurile de combatere a terorismului luate în considerare sau adoptate în Europa, în special cele care sporesc supravegherea în masă, colectarea și stocarea informațiilor electronice sau protecția datelor cu caracter personal sunt astfel de zone. Unele dintre aceste măsuri acordă puteri mai intruzive serviciilor de informații pentru a canaliza deciziile în direcția puterii executive, fără a fi instituite garanțiile judiciare necesare într-un stat de drept.
reprezintă o constantă. Măsurile de combatere a terorismului luate în considerare sau adoptate în Europa, în special cele care sporesc supravegherea în masă, colectarea și stocarea informațiilor electronice sau protecția datelor cu caracter personal sunt astfel de zone. Unele dintre aceste măsuri acordă puteri mai intruzive serviciilor de informații pentru a canaliza deciziile în direcția puterii executive, fără a fi instituite garanțiile judiciare necesare într-un stat de drept.
13
REPEDE, Ștefan Emil. "Cercetarea informațiilor false folosind tehnici de inteligență artificială: provocări". Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 12, n. 2 (5 luglio 2023): 69–86. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-23-20.
Testo completoAbstract (sommario):
Articolul de față își propune să abordeze o serie de probleme generate de utilizarea modelelor de inteligență artificială în studiul fenomenului de creare și diseminare de informații false, plecând de la dificultățile existente în definirea și clasificarea termenilor consacrați, continuând cu exemplificarea modului de alcătuire a unora dintre cele mai des utilizate baze de date în cercetarea știrilor false, respectiv cu diferențele de abordare în catalogarea acestora
14
HÎMPĂ, Laura-Rodica. "ȘTEFAN FĂLCOIANU ȘI ȘCOALA SUPERIOARĂ DE RĂZBOI". Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 11, n. 3 (12 ottobre 2022): 54–63. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-22-79.
Testo completoAbstract (sommario):
Acest articol are ca obiectiv prezentarea personalităţii lui Ştefan Fălcoianu (6 iunie 1835–22 ianuarie 1905) şi a vastei sale activităţi, cercetare fundamentată pe documentele inedite din Fondul Familial Fălcoianu de la Arhivele Naţionale ale României, din Bucureşti. Fondul documentar datează din anii 1836-1944 și a fost preluat de la Filiala Arhivelor Ilfov. Documentele conțin informații despre genealogia familiei Fălcoianu, date referitoare la activitatea generalului Ștefan Ioniță Fălcoianu. Corespondența păstrată reflectă legăturile lui Ștefan Fălcoianu cu personalități ale vremii: Constantin Barozzi1Octav George Lecca2, generalul belgian Henri Alexis Brialmont.
15
Socaciu, Sergiu-Traian, Vlad-Andrei Lăzărescu e Sorin Cociș. "Cercetări arheologice din vicus-ul de la Sutor. Campania 2022". Cercetări Arheologice 30, n. 1 (30 giugno 2023): 85–108. http://dx.doi.org/10.46535/ca.30.1.06.
Testo completoAbstract (sommario):
Primele informații cu privire la prezența castrului roman de la Sutor (jud. Sălaj) și a așezării civile adiacente au fost înregistrate în timpul celei de-a doua jumătăți a sec. al XIX-lea. Cu privire la trupa militară staționată aici s-au emis mai multe opinii și întregiri diverse, dar varianta general acceptată până în momentul de față în literatura de specialitate este cea propusă de C. Daicoviciu, care propunea drept întregire formula N(umerus) M(aurorum) O(ptatianensium). Primele cercetări arheologice sistematice desfășurate în cadrul sitului au fost realizate în anul 2001 și începând din acel moment, au continuat cu anumite întreruperi până în prezent. Cu toate acestea, săpăturile arheologice ocazionate de lucrările de infrastructură desfășurate recent în zonă au adus noi informații referitoare la cronologia sitului și la funcția pe care Optatiana o avea în cadrul provinciei Dacia Porolissensis. În mod evident elementul central al așezării este reprezentat de cele două drumuri care se intersectează în imediata vecinătate a vicus-ului. Prezența așezării la intersecția unor importante rute din cadrul provinciei trebuie să fi contribuit decisiv la dezvoltarea economică a așezării, amplasarea aici a castrului de la Sutor nefiind deloc întâmplătoare. Pe lângă funcția principală de a supraveghea intersecția și de a controla tranzitul de pe cele două artere rutiere, situl de la Sutor s-a constituit într-un important hub logistic și centru economic prosper, natura structurilor identificate aici dar și orientarea lor față de cele două drumuri reușind să dea vicus-ului un aspect quasi-urban.
16
Jorea, Dorin. "Citarea în elaborarea textului-despre-drept". Studia Universitatis Babeş-Bolyai Iurisprudentia 67, n. 3 (13 aprile 2023): 67–124. http://dx.doi.org/10.24193/subbiur.67(2022).3.3.
Testo completoAbstract (sommario):
Indicarea surselor consultate, în lucrările academice, e actualmente o îndatorire care excedează sfera unui fair-play intelectual fiind impusă atât deontologic cât și juridic. Cum se realizează această indicare a surselor? și, rămânând în domeniul probității academice, ce folos aduce indicarea lor? Iată o preocupare care frământă nu doar termenii frecvent invocați: sursă, citare, citat, referință, dar își propune să identifice standardele internaționale și principiile aplicabile citării – recunoscute internațional - pentru a le extinde domeniului scrierii textului-despre-drept, confruntat astăzi cu informații și date provenite din surse neomogene și preponderent digitale. Iată - o preocupare pentru o citare corect construită!
17
Jorea, Dorin. "Citarea în elaborarea textului-despre-drept". Studia Universitatis Babeş-Bolyai Iurisprudentia 67, n. 3 (13 aprile 2023): 67–124. http://dx.doi.org/10.24193/subbiur.67(2023).3.3.
Testo completoAbstract (sommario):
Indicarea surselor consultate, în lucrările academice, e actualmente o îndatorire care excedează sfera unui fair-play intelectual fiind impusă atât deontologic cât și juridic. Cum se realizează această indicare a surselor? și, rămânând în domeniul probității academice, ce folos aduce indicarea lor? Iată o preocupare care frământă nu doar termenii frecvent invocați: sursă, citare, citat, referință, dar își propune să identifice standardele internaționale și principiile aplicabile citării – recunoscute internațional - pentru a le extinde domeniului scrierii textului-despre-drept, confruntat astăzi cu informații și date provenite din surse neomogene și preponderent digitale. Iată - o preocupare pentru o citare corect construită!
18
GIMIGA, Silviu-Iulian. "TRANSFORMĂRI DETERMINATE DE EMERGENŢA TEHNOLOGIEI ÎN SPAŢIUL COSMIC". Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 11, n. 2 (4 luglio 2022): 25–32. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-22-68.
Testo completoAbstract (sommario):
Descoperirea necunoscutelor spațiului cosmic a devenit un obiectiv din ce în ce mai important în lumea noastră, datorită beneficiilor pe care le avem în viața de zi cu zi atât prin informațiile transmise de tehnologia lansată în spațiu, cât și prin curiozitatea omului de a cuceri noi teritorii, de a căuta soluții pentru o viață alternativă. Marile puteri ale lumii caută soluții de dezvoltare a tehnologiilor spațiale atât pentru creșterea puterii economice, cât și pentru asigurarea supremației militare. Aceasta poate conduce la dezvoltarea tehnologiei moderne, la asigurarea unui volum uriaș de date și informații, a conexiunilor rapide, complexe și utile în toate domeniile de activitate militare și civile.
19
VLAICU, Mihai. "OPERAȚII DE RĂZBOI INFORMAȚIONAL DESFĂȘURATE DE FORȚE ARMATE ‒ CONCEPTE, METODE ȘI POTENȚIALE DEZVOLTĂRI". Impact strategic 82, n. 1 (7 luglio 2022): 56–69. http://dx.doi.org/10.53477/1842-810x-22-5.
Testo completoAbstract (sommario):
Nivelul crescut de integrare a dispozitivelor și a sistemelor electrice și electronice în domeniul militar a condus la dezvoltarea unor metode mai bune de utilizare a informațiilor în timp real, dar, în același timp, a introdus noi vulnerabilități pentru exploatarea, degradarea și eliminarea fluxului de informații între unitățile militare și/sau diferite tipuri de sisteme de arme. Scopul acestei lucrări este de a identifica conceptele și metodele principale de utilizare a războiului informațional, în special, operațiile CEMA (Activități Cyber Electromagnetice), de către forțele armate ale diferitelor națiuni (Statele Unite ale Americii, Republica Populară Chineză și Israel) și să formuleze mai multe evoluții potențiale în ceea ce privește viitorul operațiilor informaționale.
20
Popescu, Maria-Magdalena. "ANALIZA PREDICTIVĂ A DATELOR ÎN STRATCOM ÎN SCOPUL ANTICIPĂRII PLANURILOR STRATEGICE". Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 10, n. 3 (12 ottobre 2021): 106–13. http://dx.doi.org/10.53477//2065-8281-21-29.
Testo completoAbstract (sommario):
Ideea culegerii de informații din surse deschise, umane sau din cadrul rețelelor de socializare, ca practică curentă a structurilor specializate, este frecvent dezbătută în cadrul lucrărilor de specialitate. Spre deosebire de aceasta, culegerea de date coroborate din surse și instrumente StratCom, pentru ca, ulterior, informațiile extrase să fie stocate în bazine de date și apoi, prin softuri specializate, să devoaleze, în urma proceselor de analiză predictivă, măsurile și comportamentele actorilor statali sau nonstatali aflați în analiză, a fost prima dată expusă tematic, ca teză inedită a autoarei, și a fost recent preluată de școlile doctorale pe domeniu. Prezenta lucrare aduce o formulare mai detaliată a temei, pentru consolidarea acesteia în domeniu.
21
Baciu, Elena Gabriela. "Testarea unei metodologii suport pentru adoptarea deciziilor privind alegerea unei metode de evaluare a serviciilor ecosistemice forestiere dintr-un parc natural". Bucovina Forestiera 22, n. 2 (31 dicembre 2022): 117–28. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2022.016.
Testo completoAbstract (sommario):
Lucrarea prezintă o propunere de metododologie de evaluare a valorii totale a serviciilor oferite de un ecosistem forestier dintr-un parc natural, elaborată prin aplicarea unor metode diverse de cercetare și evaluare, respectiv: desk research, brainstorming și analiza multicriterială. Pentru realizarea cercetării au fost selectate cinci metode de evaluare a valorii serviciilor oferite de ecosisteme: Metoda prețurilor umbră, Metoda funcției productive, Metoda prețurilor hedoniste, Metoda costurilor de călătorie și Metoda stabilirii preferinţelor. Ulterior, a fost organizată o sesiune de ”brainstorming” la care au participat 13 specialiști și cercetători în silvicultură, ccare au enunțat propriile idei referitoare la caracteristicile pe care ar trebui să le îndeplinească metodele de evaluare a serviciilor ecosistemice furnizate de Parcul Natural Bucegi. Au fost reținute 8 idei/criterii referitoare la caracteristicile pe care ar trebui să le îndeplinească metodele: Să permită cuantificarea Valorii Economice Totale a serviciilor ecosistemice prin metode monetare și non-monetare; Să fie specifice serviciilor ecosistemice evaluate; Să se bazeze pe seturi de date disponibile/existente; Să fie realizată cu consultarea factorilor interesaţi, să raspundă cerințelor/nevoilor autorităților centrale/locale și altor factori interesați, să furnizeze informații pentru luarea unor decizii privind buna funcționare a parcului în contextul schimbărilor climatice; Să aibă grad de obiectivitate ridicat; Să fie uşor/ieftin de aplicat; Să fie replicabile; Durata de elaborare/testare să fie rezonabilă. În urma aplicării analizei multicriteriale, a rezultat că cele mai importante două criterii care trebuie avute în vedere sunt: Să fie realizată cu consultarea factorilor interesaţi, să raspundă cerințelor/nevoilor autorităților centrale/locale și altor factori interesați, să furnizeze informații pentru luarea unor decizii privind buna funcționare a parcului în contextul schimbărilor climatice, și Să fie specifică serviciilor ecosistemice evaluate. Prelucările ulterioare de date au evidențiat că Metoda 5 – Stabilirea preferințelor, este cea mai adecvată să fie aplicată pentru evaluarea serviciilor oferite de ecosistemele forestiere în Parcul Natural Bucegi.
22
Sfetcu, Nicolae. "Ciclul de viață al inteligenței artificiale". IT & C 1, n. 2 (dicembre 2022): 10–26. http://dx.doi.org/10.58679/it46421.
Testo completoAbstract (sommario):
Ciclul de viață al unui sistem al inteligenței artificiale include mai multe faze interdependente, de la proiectarea și dezvoltarea acestuia (inclusiv subfaze precum analiza cerințelor, colectarea datelor, instruire, testare, integrare), instalare, implementare, operare, întreținere și eliminare. Având în vedere complexitatea sistemelor inteligenței artificiale (și în general cele de informații), se pot defini mai multe modele și metodologii pentru a gestiona această complexitate, în special în fazele de proiectare și dezvoltare, cum ar fi dezvoltare de software agilă, cascadă sau spirală, prototipare rapidă și incrementală. Ciclul de viață al inteligenței artificiale definește fazele pe care ar trebui să le urmeze o organizație pentru a profita de tehnicile inteligenței artificiale și în special de modelele de învățare automată pentru a obține valoare practică de afaceri.
23
Bunoiu, Victor, Florian Matei-Popescu e Gavril Eugen Văcuță. "Noi cărămizi ștampilate ale legiunii VII Claudia pia fidelis din Podul lui Traian de la Drobeta". Cercetări Arheologice 30, n. 1 (30 giugno 2023): 109–44. http://dx.doi.org/10.46535/ca.30.1.07.
Testo completoAbstract (sommario):
Construirea Podului lui Traian de la Drobeta s-a petrecut, după Cassius Dio (LXVIII 13, 1-6), îndată după încheierea păcii din 102 p. Chr. La construirea podului, au luat parte detaşamente din legiunile V Macedonica, VII Claudia, XIII Gemina, precum şi din cohortele I Cretum, II Hispanorum (scutata Cyrenaica) şi III Brittonum veterana, conform descoperirilor de ştampile tegulare (IDR II 99-105). În colecția de Arheologie a Muzeului Regiunii Porților de Fier se găsesc o serie de cărămizi ștampilate identificate în cursul cercetărilor arheologice efectuate la pilele Podului lui Traian de la Drobeta. Totodată, lucrările de restaurare desfășurate la Podul lui Traian în perioada 2020-2021 au scos la iveală informații noi privind unitățile militare care au contribuit la construirea podului.
24
LEȘCU, Artur. "Contraspionajul militar împotriva României desfășurat de Direcția gubernială a Corpului Independent de jandarmi din Basarabia". Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 12, n. 4 (15 gennaio 2024): 31–38. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-23-43.
Testo completoAbstract (sommario):
Imperiul Rus, cu tradiții imperiale seculare, se baza pe forța militară, în componența căreia un rol însemnat îi reveneau strângerii de informații despre adversari și luptei cu spionajul străin din interiorul țării. În baza unui amplu material istoriografic inedit, acumulat în urma cercetărilor din Arhiva Națională a Republicii Moldova, se prezintă o analiză a activității și rezultatelor obținute de către serviciile ruse de contrainformații, mai exact de către Corpul Independent de jandarmi, reprezentat de Direcția gubernială a Corpului Independent de jandarmi din Basarabia, în contracararea presupuselor activități ale spionajului militar român în Imperiul Rus. Studiul face parte dintr-o lucrare mai amplă, consacrată activității Corpului Independent de jandarmi din Basarabia, a cărui activitate, din punct de vedere militar, era îndreptată în mare parte împotriva României
25
Olenici, Nicolai. "Identificarea factorilor dăunători care afectează culturile forestiere – principii generale și un studiu de caz". Bucovina Forestiera 21, n. 2 (28 dicembre 2021): 165–81. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2021.017.
Testo completoAbstract (sommario):
Culturile forestiere din solarii, pepiniere, plantații etc. sunt afectate frecvent de numeroși factori dăunători și prevenirea sau limitarea pagubelor cauzate de acești factori necesită o diagnosticare corectă și rapidă a lor. Diagnosticarea corectă este însă un proces complicat și în literatura noastră de specialitate nu sunt prezentate informații cu privire la modul în care ar trebui să se procedeze, astfel încât să se ajungă la un diagnostic corect într-un timp cât mai scurt. În lucrarea de față sunt prezentați pașii unei abordări sistematice, meniți să faciliteze acest proces: obținerea imaginii de ansamblu sau înțelegerea contextului, analizarea unor eșantioane reprezentative prelevate din cultura afectată, analizarea în dataliu a organelor vătămate; analizarea și sinteza informațiilor obținute, respectiv stabilirea diagnosticului. Principiile generale sunt susținute de numeroase exemple din experiența autorului sau din literatura de specialitate. Pentru ilustrarea modului de aplicare a abordării sistematice în diagnosticarea dezechilibrelor fiziologice, a bolilor sau a vătămărilor cauzate de diverși factori, se prezintă - ca studiu de caz – felul în care s-a procedat pentru stabilirea cauzei nerăsăririi plantulelor de molid într-o cultură efectuată în solar. Aplicând, la acest caz concret, principiile menționate, s-au cules informații pe baza cărora au fost invalidate patru dintre ipotezele formulate în vederea explicării fenomenului menționat (semințele semănate au fost de calitate necorespunzătoare; germinarea semințelor nu s-a produs din cauza deficitului sau excesului de apă; plantulele nu au răsărit fiind afectate de frigul survenit după semănare; plantulele nu au răsărit din cauza vătămării lor în sol de către diverse organisme). Toate informațiile culese s-au coroborat în sensul validării celei de a cincea ipoteze, respectiv moartea semințelor aflate în procesul de germinare ca urmare a efectului toxic al substanței folosite pentru dezinfectarea patului germinativ (Basamid, care are ca substanță activă dazomet). Acesta este un exemplu elocvent pentru importanța pe care o are cunoașterea contextului în care s-a produs fenomenul studiat. Fără informațiile obținute în această fază a investigațiilor, un diagnostic corect și relativ rapid nu ar fi fost posibil.
26
Toșa, Ioan. "Informații din Arhiva Muzeului Etnografic al Transilvaniei referitoare la așezări și case". Anuarul Muzeului Etnograif al Transilvaniei 34 (20 dicembre 2020): 71–96. http://dx.doi.org/10.47802/amet.2020.34.04.
Testo completoAbstract (sommario):
"Information captured in the documents kept in the archive of the Transylvanian Museum of Ethnography regarding the settlements and houses There are presented some aspects regarding the settlements and houses captured in the documents kept in the archive of the Transylvanian Museum of Ethnography, insisting on geographical position, toponymy, number and occupation of inhabitants, building materials, housing, furniture, cooking and heating appliances, and customs. Keywords: settlements, farmstead, house, roof, customs "
27
Marinescu, Daniela. "PERCEPȚII, ATITUDINI ȘI OPINII ALE CLINICIENILOR CU PRIVIRE LA SOLICITAREA ȘI EFECTUAREA AUTOPSIILOR ANATOMO-CLINICE PERCEPTIONS, ATTITUDES AND OPINIONS OF THE CLINICIANS WITH REGARD TO REQUESTING AND PERFORMING ANATOMO-CLINICAL AUTOPSIES". Jurnal Medical Brasovean, n. 1 (10 agosto 2020): 81–86. http://dx.doi.org/10.31926/jmb.2020.1.13.
Testo completoAbstract (sommario):
Background:Autopsia anatomo-clinică deține un rol primordial în formarea, instruirea și perfecționarea în rândul medicilor, deopotrivă clinicieni și anatomo-patologi; totodată constituie o modalitate deosebit de eficientă în procesul de educație medicală continuă a medicilor, indiferent de specialitatea în care activează sau de gradul profesional. Concluzii:Atitudinea medicilor clinicieni față de autopsiile anatomo-clinice are un impact major asupra ratelor de autopsie, influențând utilizarea acestei proceduri.În ciuda progreselor tehnologice si a imagisticii medicale, autopsia oferă încă informații prețioase asupra diagnosticului care nu pot fi obținute prin alte mijloace. Obiectivele unei autopsii nu constau în a atrage atenția medicilor clinicieni asupra eventualelor erori, omisiuni de diagnostic sau de atitudine terapeutică, nici să le judece, ci mai degrabă pentru a-i informa pe medicii clinicieni, astfel încât aceștia să tragă o serie de concluzii din propriile greșeli.
28
Sfetcu, Nicolae. "Actul de la 23 august 1944 în România". Intelligence Info 1, n. 2 (dicembre 2022): 65–72. http://dx.doi.org/10.58679/ii88817.
Testo completoAbstract (sommario):
În toată perioada celui de Al Doilea Război Mondial, serviciile secrete române au colectat informații privind localizarea unităților germane în țară. Ofițerii din grupul conspirativ pentru întoarcerea armelor împotriva Germaniei sporesc numărul unităților românești prezente în capitală, pentru a putea face față germanilor. O misiune interaliată clandestină a fost parașutată în București și găzduită în secret de generalul Constantin Sănătescu. Urmare a succesului ofensivei germane pe aliniamentul Iași-Chișinău, grupul conspirativ a decis accelerarea pregătirilor. Pe 20 august, Mihai I și grupul de militari din conspirație au stabilit data acțiunii pentru 26 august. În noaptea de 21 august, în secret, membrii opoziției și-au dat acordul pentru această dată. Aflând însă că mareșalul Antonescu intenționa să se întoarcă pe front în 24 august, Regele Mihai s-a văzut obligat să modifice data pentru 23 august 1944.
29
Istrate, Olimpius. "Pedagogia digitală: Definiție și arie conceptuală". Revista de Pedagogie Digitala 1, n. 1 (2022): 3–10. http://dx.doi.org/10.61071/rpd.2290.
Testo completoAbstract (sommario):
Există o pedagogie digitală, ca domeniu distinct, diferit de pedagogia generală și de oricare altă pedagogie? Dacă da, care sunt finalitățile, obiectul de studiu, metodele specifice și principiile pedagogiei digitale? Ce este pedagogia digitală și cum se articulează cu științele educației? Acestea sunt întrebările etapei de debut a unei arii emergente în cadrul științelor educației, în care practica ne provoacă, ne determină, ne impulsionează la lărgirea corpului existent de cunoștințe și metode pedagogice. Articolul contribuie la contextualizarea ansamblului de informații, experiențe și cunoștințe științifice, condiții, relații, semnificații care orbitează în jurul sintagmei „pedagogie digitală”. Termenul în sine este utilizat de peste 10 ani – primele articole dedicate fiind din 2011, cu elemente de proto-pedagogie digitală în 2004: Latham, apud Fyfe – însumând însă o serie de concepte și practici mult mai vechi, câteodată într-o manieră nouă.
30
Pripoae-Șerbănescu, Ciprian. "Războiul cognitiv – dincolo de manevre, dominație și informații. O confruntare pentru viitorul imaginat". Gândirea Militară Românească 2023, n. 4 (31 dicembre 2023): 260–81. http://dx.doi.org/10.55535/gmr.2023.4.16.
Testo completoAbstract (sommario):
This theoretical paper explores the nascent concept of cognitive warfare in the context of persistently low-intensity forms of confrontation and of an increasingly rich environment in technologies that provide greater opportunities for influence operations. As the hybridity of conflicts has become prevalent, it is of special interest to investigate the relevance of the cognitive warfare concept (CW) in shaping the informational-psychological threats posed by hostile entities. By analysing the current features of CW as presented by various sources, this article aims to contribute to the conceptual development of this notion. The great diversity of definitions suggests a challenge in delineating what is CW, thus the author argues for a threshold between what is a mere, benign influence and what stands as a threat/attack in the cognitive realm, by using a novel approach to cognitive security. Consequently, we will underline what we consider the limits of the current understanding of CW, as presented in current public papers, and make suggestions for a more refined model to think about cognitive warfare based on active inference theory. In conclusion, we will indicate the risks associated with the use of the concept information, and the necessity to integrate CW and cognitive security in a longue durée perspective, one that acknowledges current societal and cultural transformations.
31
Jozsef, Matyas. "Fortificația romană de la Voislova". Cercetări Arheologice 30, n. 2 (1 novembre 2023): 713–24. http://dx.doi.org/10.46535/ca.30.2.17.
Testo completoAbstract (sommario):
Prin acest studiu am propus trecerea în revistă a puținelor informații cunoscute și publicate despre ceea ce considerăm a fi castrul roman de la Voislova, identificată cu Pons Augusti. De la descoperirea fortificației la sfârșitul secolului al XIX-lea și până în prezent nu s-au efectuat cercetări arheologice sistematice, doar observații pe teren, iar rezultatele acestora nu au reușit până acum să ofere o imagine convingătoare asupra acestui sit. Informațiile sunt lacunare, deoarece nu se cunoaște data când a fost construită fortificația, nici numele trupei care a staționat aici. Scopul acestui studiu este coroborarea tuturor informațiilor disponibile astăzi, cărora li se adăugă documente inedite. Ne referim la mărturiile unor arheologi, respectiv profesori pasionați de istoria provinciei Dacia, care au văzut la fața locului aceste ruine, le-au măsurat, cercetat și documentat acum mai bine de 140 de ani, atunci când ele se păstrau încă la suprafață.
32
Horáková, Jarmila. "Libuša Vajdová, Jana Páleníková, Eva Kenderessy, Dejiny rumunskej literatúry, Bratislava, AnaPress, 2017, 492 p." Romanian Studies Today 3, n. 3-4 (30 gennaio 2020): 90–91. http://dx.doi.org/10.62229/rst/3.4.1/11.
Testo completoAbstract (sommario):
Dejiny rumunskej literatúry (Istoria literaturii române), publicată anul trecut ca rezultat al unui proiect sprijinit de Academia Slovacă, este prima lucrare de acest tip în mediul ceho-slovac, scrisă de românistele slovace Libuša Vajdová, Jana Páleníková și Eva Kenderessy. Până atunci, oamenii interesați de literatura română au avut la dispoziție Slovník rumunských spisovatelů (Dicționarul scriitorilor români, 2001, L. Valentová a kol.) sau mai vechiul Slovník spisovatelů. Rumunsko (Dicționarul scriitorilor. România) apărut în anul 1984 (M. Kavková a kol.). În ambele publicații, în afară de informații despre scriitori rânduiți în ordine alfabetică, găsim, de asemenea, un studiu introductiv despre literatura română (în cazul Dicționarului din 2001 au mai fost adăugate intrări legate de literatura română din Republica Moldova). Alte lucrări din ultima jumătate de secol sunt influențate de ideologia comunistă (de exemplu, manualul pentru studenți Nástin dějin a kultury Rumunska, 1978, M. Kavková) sau sunt incomplete (comunicări de la simpozioane, articole etc.).
33
Nicolescu, Valeriu-Norocel. "Al XV-lea Congres Mondial Forestier, Seul, Republica Coreea, 2-6 mai 2022". Bucovina Forestiera 22, n. 1 (29 luglio 2022): 73–75. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2022.009.
Testo completoAbstract (sommario):
Cea de-al XV-lea Congres Forestier Mondial a avut loc la Seul, Republica Coreea, în perioada 2-6 mai 2022, cu tema „Construind un viitor verde, sănătos și rezistent cu păduri”. La congres au luat parte 15.000 de participanți din 146 de țări, reprezentând organizații internaționale, agenții guvernamentale și publice, sectorul privat, instituții academice și de cercetare, ONG-uri, organizații comunitare și ale populațiilor indigene. Congresul a prezentat rolul pădurilor în agenda globală de dezvoltare durabilă de-a lungul a 30 de sesiuni de dialog tematic, organizate pe șase sub-teme, incluzând cuvinte-cheie precum despădurire, degradarea pădurilor, schimbări climatice, conservarea biodiversității, creștere, durabilitate, sănătate umană, informații despre păduri, cooperare. Principalele rezultate ale congresului includ: Declarația despre Păduri de la Seul, care subliniază rolurile și responsabilitățile pentru asigurarea unui viitor durabil pentru pădurile lumii; un Apel ministerial privind lemnul durabil; un Apel pentru acțiune al tinerilor; propuneri de acțiune în urma celor șase sub-teme ale Congresului.
34
Stanciu, Cristian-Octavian, e George-Ion TOROI. "Sprijinul structurilor de informații în contracararea acțiunilor de inducere în eroare ale adversarului la nivel operativ". Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 12, n. 2 (5 luglio 2023): 142–56. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-23-25.
Testo completoAbstract (sommario):
Având în vedere natura complexă și dinamică a războiului modern, inducerea în eroare a devenit un instrument vital în mediul de operare contemporan pentru realizarea succesului operațional și obținerea avantajelor strategice. Din acest motiv, contracararea acestor tipuri de acțiuni desfășurate de inamic reprezintă o cerință operațională crucială, în sprijinul realizării efectelor dorite și, în consecință, îndeplinirii misiunii. În plus, odată cu sporirea utilizării tehnologiilor moderne și a tacticilor de război informațional de către posibilii adversari, informațiile au devenit o resursă esențială în operațiile de contracarare a acțiunilor înșelătoare ale acestora, prin asigurarea unui nivel ridicat de protecție și siguranță a personalului și operațiilor militare proprii. Războiul ruso-ucrainean în desfășurare a dovedit încă o dată că inducerea în eroare rămâne un instrument viabil în mediul de operare contemporan și poate fi considerată, în continuare, un multiplicator uriaș al efectelor operaționale pe câmpul de luptă. Având în vedere aceste considerente, studiul de față explorează diferite abordări pentru diminuarea și contracararea impactului înșelăciunii la nivelul operativ al conflictului și identifică modalități concrete prin care funcția întrunită „Informații” poate sprijini eforturile de contracarare a inducerii în eroare a adversarului, pe parcursul întregului său proces
35
Luick, Rainer, Albert Reif, Erika Schneider, Manfred Grossmann e Ecaterina Fodor. "Pădurile virgine în inima Europei. Importanța, situația curentă și viitorul pădurilor virgine ale României". Bucovina Forestiera 21, n. 1 (30 giugno 2021): 105–26. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2021.009.
Testo completoAbstract (sommario):
Raportul „Pădurile virgine în inima Europei” (2021), autori; Rainer Luick, Albert Reif, Erika Schneider, Manfred Grossmann și Ecaterina Fodor este o analiză detaliată a importanței, situației actuale și viitorului pădurilor seculare din România. Autorii subliniază marea lor simpatie față de România și abordează importanța ultimelor păduri seculare din Carpații românești pentru moștenirea naturală a Europei. De asemenea, sunt descrise detaliat neputința și lipsa de interes din partea instituțiilor statului în protejarea pădurilor seculare și virgine. Investigațiile asupra corupției profunde și imixtiunii criminale în sectoarele silviculturii și exploatării lemnului scot la iveală interferențe șocante între politică, administrație și corporații. Existând informații asupra tăierilor la scară mare în arii protejate, studiul este centrat pe întrebarea de ce instituțiile UE au avut reacții puține în decursul multor ani la aceste probleme. Autorii cer ca protecția ultimelor păduri virgine din centrul Europei să devină o preocupare a organismelor pan-europene. Acest demers este formulat ca un element cheie pentru Strategia pentru Biodiversitate a Europei până în 2030. România ar deveni astfel un test de litmus asupra șanselor de reușită ale strategiei.
36
Levonian, Raluca. "Recenzie - Cristina Valentina Dafinoiu, Anatomia și fiziologia omului. Manual de limbaj medical pentru studenții străini din anul pregătitor, Ovidius University Press, Constanța, 2023, 175 p., ISBN: 978-606-060-069-5". Romanian Studies Today 7, n. 7/2023 (20 febbraio 2024): 131–33. http://dx.doi.org/10.62229/rst/7.1/12.
Testo completoAbstract (sommario):
În cadrul cursurilor de limba română pentru studenții străini din Anul pregătitor, predarea limbajelor de specialitate poate reprezenta o provocare pentru cadrele didactice. Deseori, grupele sunt formate din studenți care diferă între ei la nivelul competențelor de comunicare în limba română și la nivelul cunoștințelor de specialitate. Cursurile de limbaje specializate se desfășoară pe parcursul unui singur semestru, timp în care studenții trebuie să acumuleze un volum mare de informații și să-și perfecționeze cunoștințele de limba română pentru a atinge cel puțin nivelul B1, conform Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi. Nu este surprinzător faptul că mulți studenți se pot simți descurajați de sarcinile complexe de lucru pe care le au de îndeplinit într-un timp relativ scurt. Din această perspectivă, este important ca profesorii să aibă la dispoziție o gamă variată de resurse didactice pentru predarea limbajelor specializate. În acest mod, profesorii pot selecta texte și exerciții potrivite nivelului grupei de cursanți și intereselor acestora, pot recomanda exerciții pentru teme suplimentare și pot lucra diferențiat, chiar în cadrul aceleiași grupe.
37
Vasile, Gabriel. "A new medieval cemetery discovered at Târgoviște (Dâmbovița County, Romania). Bioarchaeological characteristics". Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã) 19, n. 1 (2023): 155–76. http://dx.doi.org/10.3406/mcarh.2023.2306.
Testo completoAbstract (sommario):
Cercetările arheologice preventive recente de la Târgoviște au condus la descoperirea unui segment dintr‑un cimitir medieval (sec. XVI– XVII), inedit sub aspect arheologic și documentar. Au fost identificate 18 gropi de inhumație ce conțin cel puțin 19 morminte, în care am deosebit 36 de indivizi. Sub raport demografic am înregistrat 23 de subadulți (un foetus, 11 infant, zece copii, un adolescent de sex masculin) și 13 adulți (câte doi adulți tineri, maturi și bătrâni, dintre care un individ de sex masculin, șase de sex feminin și șase indeterminabili). Mortalitatea crescută în rândurile subadulților a fost evidențiată atât prin manifestări traumatice, soldate într‑un caz cu o moarte violentă, dar și prin intermediul a trei indicatori scheletici și dentari ai stresului biologic : hipoplazia liniară a smalțului dentar, cribra orbitalia, osteoperiostita. Printre agenții etiologici ai acestor condiții patologice se numără deficiențele nutriționale sau bolile infecțioase. Înregistrarea manifestărilor patologice observate în eșantionul analizat furnizează informații însemnate cu privire la condițiile socio‑economice și modul de viață specific populației din Muntenia evului mediu.
38
TRANDAFIR, Andra-Roxana. "Totul e atât de firesc în tăcerea noastră. Sau despre infracțiunea de omisiunea declarării unor informații". Analele Universitării din București Drept 2020, n. 2020 (13 gennaio 2020): 256–65. http://dx.doi.org/10.31178/aubd.2020.14.
Testo completoAbstract (sommario):
Following the state of emergency declared as a result of the COVID-19 pandemic, the Romanian legislator adopted in March 2020 an Emergency Ordinance which, among others, modified the Criminal Code and introduced a new offence, which sanctions the omission to declare certain information regarding the possibility to of having had contact with a person infected with a contagious disease. The paper underlines the deficiencies of these modifications, analyzing the lack of clarity of several notions used by the legislator, as well as the potential negative effects of such way of regulating criminal offences.
39
TRIF, Robert-Cristian. "Atacul Federației Ruse asupra Ucrainei – Abordare privind sprijinul logistic terestru al acțiunilor militare". Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 12, n. 1 (7 aprile 2023): 112–22. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-23-09.
Testo completoAbstract (sommario):
Conflictul actual de la granița României este o amenințare reală a securității naționale, europene, dar mai ales a securității mondiale, dat fiind faptul că unul dintre cei doi beligeranți deține arme nucleare și a avut permanent o poziție belicoasă față de mediile democratice. Invazia neprovocată și total nejustificată a Federației Ruse în Ucraina va schimba radical întregul mediu geopolitic și de securitate atât la nivel național, cât și la nivelul flancului estic al NATO. Deși conflictul este încă în desfășurare, sprijinul logistic rusesc în războiul din Ucraina necesită abordări suplimentare, fiind un domeniu critic de cercetare din mai multe considerente. În primul rând, o înțelegere aprofundată a sprijinului logistic rusesc poate ajuta la dezvoltarea strategiilor eficiente de contracarare a agresiunii ruse în Ucraina. În al doilea rând, înțelegerea sprijinului logistic rusesc poate ajuta factorii de decizie să evalueze eficacitatea sancțiunilor economice și a altor măsuri, menite să reducă implicarea Rusiei în conflict. În al treilea rând, înțelegerea sprijinului logistic rusesc poate oferi informații privind strategia geopolitică mai largă a Rusiei în regiune, care ar putea ajuta la soluționarea pe cale diplomatică a conflictului și la promovarea stabilității în regiune
40
Rugină, Cosmin, Cristina Oana Mărginean, Lorena Elena Meliț e Claudiu Mărginean. "Statusul nutrițional matern, o condiție sine qua non pentru evoluția fătului, nou-născutului, copilului și adultului". Romanian Journal of Pediatrics 70, n. 1 (31 marzo 2021): 40–43. http://dx.doi.org/10.37897/rjp.2021.1.8.
Testo completoAbstract (sommario):
Cȃştigul ponderal excesiv al femeii gravide este un factor predictiv pentru obezitatea maternă, cu implicații asupra greutății nou-născuților și posibile complicații pe termen scurt și lung. Cȃştigul ponderal ȋn sarcină depinde de factori etnici, sociali şi de paritate. Exceptând factorii menționați anterior, nu este de neglijat nici impactul major al susceptibilității genetice, punându-se în evidență că există trei perioade principale ce influenţează evoluţia fetală, și anume periconcepţională, intrauterină şi postnatală. Mediul intrauterin deține un rol esenţial în dezvoltarea optimă a fătului, având efect asupra structurilor şi funcţiilor organelor produsului de concepţie, considerându-se în acest moment că bolile adultului îşi au originea în copilărie. Astfel, este bine cunoscută legătura dintre câștigul ponderal gestațional excesiv și obezitatea sau bolile metabolice la copil. Mai mult, unele dintre cele mai noi informații din literatură sugerează că alergiile, wheezing-ul sau astmul copilului ar putea avea, la rândul lor, legătură cu statusul nutrițional matern. În concluzie, excesul ponderal gestațional deține un rol decisiv în apariţia obezităţii şi bolilor metabolice la copil, de aici rezultând importanţa majoră a unei diete echilibrate pe perioada sarcinii pentru a favoriza un câștig ponderal optim, cu efect pozitiv asupra bunăstării fetale, care să prevină riscul metabolic al produsului de concepţie.
41
Panaite, Cristian, Laura Bouriaud, Liviu Nichiforel, Cosmin Cosofret e Marian Socoliuc. "Caracterizarea unor atribute structurale și a mediului concurențial în sectorul forestier din România". Bucovina Forestiera 22, n. 2 (31 dicembre 2022): 137–52. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2022.018.
Testo completoAbstract (sommario):
Structura sectorului forestier ca parte a economiei naționale în care are loc producția și comercializarea produselor lemnoase ale pădurii oferă informații importante pentru formularea unor strategii de gestionare durabilă a resursei forestiere, dar și de formulare a unor politici publice de stimulare a folosirii resursei lemnoase în produse de lemn de lungă durată, de asigurarea sustenabilă a resursei pentru producerea de energie verde și pentru utilizarea multi-ciclică a lemnului, așa cum este prevăzut și în strategia forestieră națională. Prezentul studiu își propune să contribuie la clarificarea unor aspecte privind atributele structurale ale cererii de masă lemnoasă pentru utilizare industrială, având ca obiective:
1) analiza caracteristicilor structurale ale sectorului forestier și a importanței sale în economia românească;
2) evaluarea interdependențelor existente între diferitele segmente ale sectorului;
3) analiza mediului concurențial.
Caracterizarea structurală a sectorului forestier se bazează pe informațiile standardizate culese la nivelul țării de Institutul Național de Statistică. Operatorul de bază îl constituie codul CAEN (Clasificarea Activităților din Economia Națională) pe baza căruia, fiecare firmă înregistrată în România operează activități dintr-un anumit domeniu economic. CAEN (Rev.1, Rev.2)[1] reprezintă un acronim utilizat în clasificarea statistică națională a activităților economice din România CAEN Rev. 2 reprezintă varianta revizuită a CAEN Rev 1, fiind realizată în concordanță cu versiunea europeană (NACE Rev. 2, elaborată de EUROSTAT), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Versiunea revizuită a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008. Toate documentele privind înregistrarea unei firme la Registrul Comerțului trebuie să fie întocmite potrivit CAEN Rev. 2.
Pentru a răspunde primului obiectiv al studiului, baza de date statistice referitoare la agenții economici din sectorul forestier a fost interpretată în funcție de alte informații referitoare la forța de muncă totală ocupată în industria prelucrătoare, contribuția sectorului la PIB, contribuția sectorului în exportul României și alți indicatori socio-demografici și de resursă forestieră existenți la nivel de județe, macroregiuni și regiuni de dezvoltare
Pentru a răspunde celui de-al doilea obiectiv al studiului s-a cercetat econometric conexiunea dintre Exploatarea forestieră și industriile de prelucrare a lemnului, care au fost analizate în dinamică, în perioada 2015 - 2019. Modelul pornește de la evaluarea eficienței exploatării lemnului în comparație cu eficiența înregistrată în industriile prelucrătoare de tăierea și rindeluirea lemnului, fabricarea de furnire și panouri de lemn sau fabricarea de mobilă pentru birouri și magazine, fabricarea de mobilă pentru bucătării.
Pentru cel de-al treilea obiectiv- analiza mediului concurențial al sectorului forestier din Romania am utilizat mai mulți indicatori sectoriali (Consiliul Concurenței, 2012:6), precum: numărul de firme, cifra medie de afaceri/salariat în sector, indicele Herfindahl-Hirshman (IHH), rata de concentrare, gradul de concentrare al pieței și indicele Pareto (numărul celor mai mari firme de exploatare care reprezintă 20% din numărul total de firme pe segmentul exploatare forestieră în județul respectiv, și procentul cifrei de afaceri totalizat de firmele de mai sus
42
BOTEZATU, Dr Ing Cercetător științific III Ulpia-Elena. "Operațiuni securizate în spațiul extraatmosferic, centrate pe inteligența artificială". Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 12, n. 3 (9 ottobre 2023): 120–35. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-23-40.
Testo completoAbstract (sommario):
Acest articol evaluează în mod critic rolul transformațional al inteligenței artificiale (IA) în operațiunile militare, concentrându-se pe războiul terestru și pe securitatea spațiului cosmic. Articolul oferă patru puncte principale de discuție: 1) o evaluare a aplicațiilor IA în războiul terestru, folosind tehnologii din lumea reală, precum Project Maven și Taranis de la BAE Systems, ca exemple; 2) o examinarea contribuțiilor și riscurilor IA în domeniul securității cibernetice; 3) o privire detaliată asupra influenței crescânde a IA în domeniul securității spațiale, inclusiv aspecte tehnice ale sistemelor, precum Sistemul Infraroșu Spațial al SUA și Sistemul European de Releu de Date; 4) o analiză a provocărilor etice și de politică, asociate cu implementarea IA, informată de punctele de vedere ale autorului privind necesitatea unei reglementări internaționale. Bazându-se pe diverse studii de caz și consultări cu experți, articolul evidențiază capacitățile IA de a îmbunătăți luarea deciziilor și eficiența operațională, totodată discutând complexitățile etice și tehnice pe care le introduce. Studiul se încheie oferind recomandări nuanțate pentru integrarea responsabilă a IA în strategiile și politicile militare, în special cele referitoare la securitatea spațială. Scopul este de a informa și de a ghida profesioniștii militari și factorii de decizie, oferind informații acționabile pentru luarea de decizii responsabile în scenarii de conflict, augmentate cu IA, atât pe Pământ, cât și în spațiu.
43
Cismaru-Croce, Giulia-Miruna. "Rolul jocurilor video în predarea literaturii (Eseu)". Revista de Pedagogie Digitala 1, n. 1 (2022): 11–14. http://dx.doi.org/10.61071/rpd.2275.
Testo completoAbstract (sommario):
Într-o eră a digitalizării continue, profesorii apelează la noua tehnologie pentru a se adapta universului studenților lor, pentru a rămâne relevanți în această continuă schimbare a intereselor. Elevii sunt motivați de elementele culturii populare, fiind expuși constant unui mediu bogat în informații și tipare textuale. Și totuși, care este legătura dintre literatură și jocuri video? În primul rând, există o asemenea legătură? Elevii au nevoie de îndrumare în ceea ce privește dezvoltarea abilităților literare de analiză și comunicare, precum și a gândirii literare. Orele dedicate integrării jocurilor video în mediul literar corespund pasiunilor elevilor, punând în lumină un interes major al acestora, reprezentat de divertismentul în mediu virtual. Până în acest moment, competențele de lectură și abilitățile literare erau aplicate cărților, dar aceleași abilități pot fi aplicate mai multor medii în care povestirea joacă rolul principal, precum benzile desenate, filmele și jocurile video. Jocurile video au evoluat de la un simplu mijloc de divertisment la un instrument de învățare de o calitate profundă. Adesea, elevii consideră că sunt o parte mai semnificativă a unei povești în cadrul unui joc video decât în mediul creat de cărți. Nevoia profesorilor de a examina jocurile video ca literatură pornește de la lipsa de interes pentru lectură a elevilor din clasele actuale care au crescut petrecând mai mult timp jucând jocuri video decât citind cărți. Însă cum putem folosi jocurile video pentru a preda literatura și pentru a dezvolta competențele de analiză ale elevilor noștri?
44
Hočevar Ciuha, Senka. "Arhitekti postmoderne informacijske družbe in priložnosti njenih uporabnikov". Andragoška spoznanja 16, n. 4 (5 dicembre 2010): 35. http://dx.doi.org/10.4312/as.16.4.35-44.
Testo completoAbstract (sommario):
V času informacijske revolucije so se dogodile in se dogajajo dramatične spremembe glede na to, kako je informacija pri- dobljena, opisana, opremljena in dostopna raznolikim uporabnikom. Tehnološke in sociološke sisteme zbližujejo okoljske spremembe, demografska raznolikost uporabnikov, njihove potrebe in pričakovanja. Ustvarjene so raznovrstne priložnosti, ki jih ni mogoče zanemariti. Knjižničarji in informatiki v vlogi arhitektov informacij se srečujejo s kompleksnimi izzivi, kon- tingencami in medodvisnostmi postmodernega sveta. Prednosti predstavljenih mentalnih modelov strategij ležijo v njihovem potencialu, da omogočijo učinkovito kompleksnost in izziv. Uporabniki informacij se skozi njihovo pragmatičnost vključujejo v žive, miselno provokativne vaje za izdelavo osebnih shem in semantičnih globalnih mrež. Tako iščejo legitimne odgovore na probleme in priložnosti realnega življenja. Učenje z mentalnimi modeli za pozitivne učne izkušnje nemalokrat zahteva sposobnost in prožnost uporabnikov, da se odločijo za sebi lastno in odgovorno pot z velikim številom priložnosti. Razvojne perspektive modelov mentalnih strategij smo utemeljili na novih paradigmah vseživljenjskega izobraževanja.
45
Barbu, Cătălina, Ramona-Elena Scriban e Sergiu-Andrei Horodnic. "Percepții ale studenților din anul I din domeniul silvicultură privind gestionarea pădurilor". Bucovina Forestiera 23, n. 2 (31 dicembre 2023): 97–109. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2023.011.
Testo completoAbstract (sommario):
Asigurarea unei gestionări durabile a pădurilor este principiul fundamental al managementului forestier și e adresată la nivel legislativ în România, silvicultorii fiind provocați să răspundă și să se adapteze cerințelor și condițiilor unei societăți moderne, societate aflată într-o continuă evoluție. Astfel, competențele oferite de învățământul superior silvic trebuie în permanentă adaptate pentru a ține pasul cu evoluția societății. Prezentul studiu are drept scop analiza percepțiilor studenților anului I din cadrul Facultății de Silvicultură din Suceava asupra gestionării pădurilor din România. Pentru realizarea studiului s-a folosit metoda anchetei pe bază de chestionar. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 252 de studenți (197 băieți și 55 fete) în perioada 2015-2020. 75% dintre respondenți consideră că pădurile României nu sunt gestionate corespunzător, că aceste păduri sunt tăiate abuziv și ilegal (84%) și mult mai mult decât în alte țări europene (75%). În ceea ce privește tăierile de pădure în următorii 10 ani, 56% sunt de părere că acestea ar trebui oprite total în timp ce 23% consideră că mai degrabă nu. Părerile studenților anului I asupra imaginii gestionării pădurilor private sunt împărțite în mod egal. Astfel 34% consideră că imaginea s-a deteriorat, 33% consideră că imaginea s-a îmbunătățit și 33% că a rămas la fel. În cazul gestionării pădurilor de stat procentul celor care cred că situația s-a deteriorat este identic cu al celor care cred că situația a rămas la fel (38%). Doar 24% consideră că situația s-a îmbunătățit. Studiul oferă informații esențiale atât pentru direcțiile de comunicare cu publicul larg și de îmbunătățire a educației forestiere la nivel pre-universitar pentru de-mitizarea unor teme percepute distorsionat față de realitățile datelor statistice existente, dar și asupra direcțiilor de îmbunătățire a curriculei universitare necesar a fi adaptate pentru a adresa cu fundamente științifice preocupările studenților privind problematicile de gestionare a pădurilor naționale.
46
Olenici, Nicolai, e Anca-Ionela Semeniuc Fecioru. "Contribuții la cunoașterea distribuției și biologiei speciei Retinia resinella (Lepidoptera: Tortricidae) în România". Bucovina Forestiera 21, n. 2 (15 dicembre 2021): 135–45. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2021.013.
Testo completoAbstract (sommario):
Retinia resinella (Linnaeus, 1758) este o specie demult semnalată în fauna României, dar despre care există puține informații referitoare la răspândirea ei în țara noastră și la biologia ei. Obiectivul lucrării de față este acela de a contribui la o mai bună cunoaștere a situației sub cele două aspecte menționate. Pentru aceasta, s-au efectuat observații și s-au recoltat lujeri de jneapăn (Pinus mugo Turra) cu gale provocate de larvele acestei specii din cinci masive montane situate în Carpații Orientali de unde specia nu fusese semnalată anterior: Călimani, Giumalău, Suhard, Rodnei și Maramureșului, la altitudini de 1680-1790 m. Identificarea moliei s-a făcut după specia gazdă pe care erau galele colectate, după caracteristicile acestora și după aspectul larvelor găsite în galele noi. Totodată s-au stabilit anii în care s-au format lujerii cu gale, respectiv anii în care s-a produs zborul adulților acestei molii. Determinarea anilor s-a făcut după creșterile anuale în lungime ale ramurilor, precum și după numărul de inele anuale ale acestora. Prin investigațiile efectuate s-a evidențiat faptul că specia este prezentă și trăiește pe jneapăn în toate cele cinci masive montane, iar zborul are loc atât în anii pari, cât și în anii impari. Prin urmare, se poate spune că arealul speciei în țara noastră este mult mai larg decât se cunoștea anterior și că este foarte probabil ca specia să fie prezentă și în alte locuri unde cresc pini, în special P. sylvestris L. și P. mugo. Proporția relativ mare a galelor de pe lujerii formați în anii impari sugerează existența la altitudini mari cel puțin a unui segment important din populație care își incheie dezvoltarea abia în trei ani, nu în doi ani, așa cum este acreditat în literatură, și nu este exclus să fie trei cohorte care se dezvoltă după un ciclu de trei ani. Investigații suplimentare sunt necesare pentru a clarifica acest aspect.
47
Anggraeni, Erika Kanya, Elok Nur Fauziyah, Atikah Adawiyyah e Paramitha Nerisafitra. "IMPLEMENTASI AUGMENTED REALITY PADA APLIKASI ANDROID UNTUK MEMPERLIHATKAN PRODUK KAKTUS". Explore IT! : Jurnal Keilmuan dan Aplikasi Teknik Informatika 12, n. 1 (29 giugno 2020): 18–28. http://dx.doi.org/10.35891/explorit.v12i1.2032.
Testo completoAbstract (sommario):
Augmentedi Realityi (AR)i merupakani inovasii darii computeri graphici yangi dapati menyajikani visualisasii dani animasii darii sebuahi modeli ataui desaini objeki yangi menggabungkani duniai mayai 2Di maupuni 3Di kedalami sebuahi duniai nyata.i Bentuki pemanfaatani teknologii ARi dalami prosesi penjualani produki misalnyai mediai penjualani produki kaktus.i Penggunaani ARi dalami prosesi penjualani produki efektifi untuki meningkatkani dayai tariki padai prosesi juali belii karenai pembelii seolah-olahi dapati melihati langsungi prduki yangi akani belii meskipuni tidaki berhadapani langsungi dengani produki yangi sesungguhnya.i Penelitiani inii bertujuani untuki membanguni mediai penjualani produki kaktusi menggunakani mediai smartphonei dani teknologii AR.i Sasarani darii penelitiani inii adalahi tersedianyai metodei penjualani produki kaktusi yangi lebihi informatifi dani interaktif.i Aplikasii ARi diberii namai “Cactusi AR”i (Cactusi Augmentedi Reality).i Objeki 3i dimensii kaktus,i suarai tentangi penjelasani kaktus,i dani informasii tentangi produki kaktusi akani munculi ketikai markeri di-scan.i “Cactusi AR”i jugai mudahi digunakani olehi orangi dewasai maupuni anak-anak.i
48
Coșofreț, Cosmin, e Olivier Bouriaud. "SAFEClim - Evaluarea integrată a evoluției ofertei de servicii ecosistemice ale pădurilor României sub influența schimbărilor climatice". Bucovina Forestiera 22, n. 2 (31 dicembre 2022): 211–13. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2022.023.
Testo completoAbstract (sommario):
Pentru păduri, schimbările climatice implică modificarea condițiilor de creștere și a multor parametri de mediu care vor influența distribuția spațială a arborilor. Gestionarea pădurilor va trebui să aibă mai multe informații disponibile pentru a face față noilor provocări. Alegerea speciilor cele mai potrivite condițiilor de mediu viitoare este un element central al managementului pădurilor în condițiile schimbărilor climatice.
Se pune tot mai mult accent pe avantajul amestecurilor de specii de arbori de a crește rezistența pădurilor și de a asigura continuitatea serviciilor ecosistemice, cu condiția să fie găsite speciile potrivite. Din punct de vedere științific, aceste întrebări fac necesară evaluarea interacțiunilor dintre specii, deoarece răspunsul unui copac la un anumit nivel de stres climatic este influențat de interacțiunile dintre speciile prezente local (cu care concurează pentru lumină, nutrienți și apă). ).
Primul obiectiv vizează în special trăsăturile alometrice ale speciilor. Măsurătorile vor permite cuantificarea variabilității spațiale în alometria arborilor pe o colecție de parcele și specii reprezentative.
Al doilea obiectiv evaluează cantitativ impactul schimbărilor climatice asupra structurii, compoziției și productivității pădurilor din România. Caracteristicile deosebite ale pădurilor românești, precum stocurile mari realizate, amestecurile mari și funcționarea aproape naturală, aduc o valoare sporită comunității științifice.
Al treilea obiectiv evaluează impactul managementului asupra serviciilor ecosistemice forestiere și potențialul pentru păduri adaptabile la climă și rezistente. Modelele de peisaj vor fi implementate pentru a testa scenarii de management și pentru a evalua cantitativ impactul acestora asupra resurselor forestiere și a funcțiilor majore ale ecosistemului.
Acest obiectiv sintetic (O4) este de a formula recomandări relevante pentru politici pentru impactul schimbărilor climatice asupra biodiversității, stocurilor și aprovizionării ecosistemelor din România.
Proiectul își propune să ofere cunoștințe cantitative despre trăsăturile speciilor pentru a evalua schimbările determinate de schimbările climatice din pădurile din România, pentru a proiecta starea lor posibilă într-un orizont de 100 de ani și pentru a evalua opțiunile de management rezistent la climă. Acesta va include interacțiunile dintre specii, în special efectele amestecurilor sub constrângeri în creștere, trăsăturile cheie ale speciilor și caracteristicile de management adaptativ pentru a produce recomandări practice pentru managementul pădurilor în România.
49
Skórka, Stanisław. "Nauka o architekturze informacji: koncepcja dyscypliny naukowej". Zagadnienia Informacji Naukowej - Studia Informacyjne 59, n. 1(117) (18 agosto 2021): 7–28. http://dx.doi.org/10.36702/zin.720.
Testo completoAbstract (sommario):
Cel/Teza: Celem artykułu jest próba odpowiedzi na pytanie, czy architektura informacji jest dyscypliną naukową. Jeżeli tak, to co odróżnia ją od nauki o informacji (informatologii)?
Koncepcja/Metody badań: Wykorzystano analizę i krytykę piśmiennictwa oraz metodę porównawczą. Analizę architektury informacji pod względem posiadania cech dyscypliny naukowej przeprowadzono na podstawie trzech kryteriów: pola badawczego, teorii, metodologii.
Wyniki i wnioski: Nauka o architekturze informacji (NAI) wykorzystuje paradygmaty i teorie innych dyscyplin, np. architektury, informatologii, nauki o komunikacji społecznej i mediach. Zadaniem NAI powinno być badanie zjawisk wpływających na odnajdywanie informacji przez człowieka, ale także na efektywność w zarządzaniu informacją, w tym również poszukiwanie nowych narzędzi, metod, inspiracji do wspierania tych działań. Badacze architektury informacji mogą szukać odpowiedzi na pytanie: czy forma informacji wyraża jej przeznaczenie? Trudno wskazać oryginalną metodę badawczą charakterystyczną dla tej dyscypliny.
Oryginalność/Wartość poznawcza: Różnica między NAI a informatologią dotyczy obszarów działań. Nauka o informacji zajmuje się naturą informacji, bada jej cechy i właściwości, koncentruje się na procesie informacyjnym w sensie całościowym. Zadaniem NAI będzie badanie zjawisk wpływających na odnajdywanie informacji przez człowieka, na efektywność w zarządzaniu informacją oraz poszukiwanie odpowiedzi na pytanie o to, czy forma informacji wyraża jej przeznaczenie.
50
Blicharz, Rafał. "Informacja i prawo do informacji. Wybrane zagadnienia". Prawo 334 (31 agosto 2022): 203–14. http://dx.doi.org/10.19195/0524-4544.334.15.
Testo completoAbstract (sommario):
Artykuł przedstawia ramowo znaczenie informacji oraz prawa do informacji w systemie prawa. Autor przywołuje wybrane, proponowane w literaturze, definicje informacji w ogóle oraz w kontekście poszczególnych dziedzin nauki, a następnie formułuje własną propozycję pojmowania informacji oraz danych. Kolejne uwagi odnoszą się do prawnego aspektu znaczenia informacji w życiu człowieka oraz ich powiązania z wybranymi prawami człowieka.