Bibliographies thématiques / Traducători

Littérature scientifique sur le sujet « Traducători »

Auteur : Grafiati
Publié le 27 juillet 2024
Mis à jour le 29 juillet 2024

Créez une référence correcte selon les styles APA, MLA, Chicago, Harvard et plusieurs autres

Choisissez une source :

Sommaire

Consultez les listes thématiques d’articles de revues, de livres, de thèses, de rapports de conférences et d’autres sources académiques sur le sujet « Traducători ».

À côté de chaque source dans la liste de références il y a un bouton « Ajouter à la bibliographie ». Cliquez sur ce bouton, et nous générerons automatiquement la référence bibliographique pour la source choisie selon votre style de citation préféré : APA, MLA, Harvard, Vancouver, Chicago, etc.

Vous pouvez aussi télécharger le texte intégral de la publication scolaire au format pdf et consulter son résumé en ligne lorsque ces informations sont inclues dans les métadonnées.

Articles de revues sur le sujet "Traducători"

1

DINCĂ, SEBASTIAN-VIRGIL. « INTERSECȚII LIRICE. POEZIA CONTEMPORANĂ DIN UCRAINA ȘI POLONIA. Recenzie - Întâlniri. Poezii din Ucraina și Polonia, traduceri de Constantin Geambașu, Luiza Săvescu, Vasile Moga, Ioana-Diaconu Mureșan, Marina Ilie și Maria Hoșciuc, prefaţă de Ewa Goczał, postfaţă de Camelia Dinu, București, Tracus Arte, 2022, 190 p., ISBN 978-606-023-435-7 ». Slovo 13, no 1/2023 (21 décembre 2023) : 121–24. http://dx.doi.org/10.62229/slv13/10.

Texte intégral
Résumé :
Antologia intitulată Întâlniri. Poezii din Ucraina și Polonia, apărută la editura Tracus Arte, este realizată prin colaborarea mai multor filologi și traducători, printre care remarcabilul polonist Constantin Geambașu și Maria Hoșciuc, cunoscută atât pentru numeroasele sale traduceri din limba ucraineană (mai ales opere ale unor autori ucraineni contemporani, precum Serhii Jadan sau Iurii Andruhovîci), cât și pentru contribuțiile sale în studiul literaturii ucrainene și ruse (analiza postmodernismului în cele două literaturi slave). Antologia reunește poezii din spațiul polonez și ucrainean, spații reprezentate de douăzeci de poeți și poete din ambele culturi care de altfel s-au intersectat de-a lungul vremii în nenumărate rânduri în vastul și diversul spațiu european. Ordinea în care sunt dispuse poeziile înlesnește accesul cititorului la diverse interpretări și maniere de lectură. Poeților polonezi (J. Polkowski, W. Wencel, T. Dąbrowski, T. Szychowiak, R. Wasilewski, K. Szatrawski, R. Honet, A. Lezskiewicz, D. Suska și J. Bargielska) traduși cu măiestrie din limba polonă de către Constantin Geambașu, Marina Ilie, Vasile Moga, Ioana Diaconu-Mureșan și Luiza Săvescu li se alătură seria de poeți ucraineni (S. Jadan, N. Belcenko, M. Laiuk, K. Mihalițîna, H. Kruk, I. Zavadskîi, O. Slîvînskîi, I. Șuvalova, O. Mamcici și D. Lazutkin), traduși exclusiv și cu o deosebită atenție la nuanțe, de către Maria Hoșciuc.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
2

Celac, Victor, et Liliana Soare. « Alexe Marin, traducătorul lucrării Prescurtare de astronomie populară (1839) ». Philologica Jassyensia 38, no 2 (30 décembre 2023) : 13–28. http://dx.doi.org/10.60133/pj.2023.2.01.

Texte intégral
Résumé :
The study focuses on the first text of astronomy published in Romanian, Prescurtare de astronomie populară [‘Abbreviation of Popular Astronomy’], in 1839. In most important lexicographic works such as DLR, MDA and DELR, the author is considered to be a certain G. Missail. We offer sufficient evidence that “G. Missail”, appearing on the front page, is only a mark of an ex libris type and that the translator is actually Alexe Marin. We also explain how this error regarding the paternity of the text has occurred in speciality literature. Subsequently, we identify the main source of the translation (the French version of John Herschel’s treaty on astronomy) and examine some of Marin’s translation techniques.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
3

Vleja, Luminiţa. « Jean Delisle şi Judith Woodsworth (coord.). Traducătorii în istorie (Les Traducteurs dans l’histoire) ». Translationes 6, no 1 (1 janvier 2014) : 157–60. http://dx.doi.org/10.1515/tran-2015-0011.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
4

Neșu, Nicoleta. « Recenzie - Negriţescu, Valentina, Dizionario Hoepli romeno : romeno-italiano/italiano-romeno, în colaborare cu Georgeta-Liliana Carabela, Davide Arrigoni, Milano, Editura Ulrico Hoepli, 2023, 1631 p., ISBN : 978-883-60-1300-5 ». Romanian Studies Today 7, no 7/2023 (20 février 2024) : 133–39. http://dx.doi.org/10.62229/rst/7.1/13.

Texte intégral
Résumé :
Despre dicționarul pe marginea căruia voi încerca să fac, în cele ce urmează, câteva observații de lectură și de uz, îmi voi permite să spun că este „dicționarul potrivit”, care apare la „momentul potrivit”1. Este dicționarul potrivit pentru că este, ca apariție grafică, de excepție, iar ca volum și conținut, extrem de bogat, cu multe elemente inovatoare și utile, cu o structură bine articulată, dar în același timp, ușor de operat; apare la momentul potrivit pentru că de mult timp, atât simplii vorbitori, români și/sau italieni, studenții care se ocupă de și aprofundează limba română, pasionații de lectură, profesorii de la catedrele de specialitate, cât și traducătorii profesioniști simțeau nevoia ca un astfel de instrument să se găsească, alături de celelalte materiale, pe masa lor de lucru.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
5

Vârlan, Cecilia-Iuliana. « Dificultăți de traducere în limba română a Aforismelor lui Arthur Schopenhauer. O analiză contrastiv-diacronică (II) ». Diacronia, no 4 (1 août 2016). http://dx.doi.org/10.17684/i4a52ro.

Texte intégral
Résumé :
În acest articol continuăm analiza lingvistică a versiunilor românești ale unei opere de maturitate a filosofului german Arthur Schopenhauer, Aforisme asupra înțelepciunii în viață. Vom păstra cele două direcții de cercetare, cea contrastivă (rezultată din suprapunerea textului-sursă și a textului-țintă) și cea diacronică (urmărind intervențiile realizate de același traducător asupra propriului text, la intervale de timp diferite). Vom prezenta, de asemenea, rezultatele cercetării, precum și concluziile rezultate în urma acestui demers, a cărui perspectivă lingvistică ne-a permis să urmărim, într-un mod obiectiv, maniera în care traducătorul (Titu Maiorescu) a rezolvat dificultățile de transpunere în românește ale unui text filosofic german, consemnînd atît reușitele, cît și nereușitele sale. Demersul de analiză lingvistică a traducerii unui text filosofic ni s-a părut util nu doar studiului nostru, ci și viitorilor eventuali traducători ai Aforismelor, a căror intenție ar putea fi aceea de a adapta discursul versiunii românești a lui Titu Maiorescu la limba română contemporană, ținînd seama de evoluția evidentă a acesteia și, mai ales, a componentei sale de limbaj filosofic.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
6

Vârlan, Cecilia-Iuliana. « Dificultăți de traducere în limba română a Aforismelor lui Arthur Schopenhauer. O analiză contrastiv-diacronică (I) ». Diacronia, no 3 (12 février 2016). http://dx.doi.org/10.17684/i3a35ro.

Texte intégral
Résumé :
Lucrarea de față se concentrează asupra unei opere de maturitate a filozofului german Arthur Schopenhauer, Aforisme asupra înțelepciunii în viață, și asupra singurei versiuni românești a acesteia, realizate de Titu Maiorescu la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Existența a cinci variante ale versiunii românești, publicate de traducătorul însuși de-a lungul a patru decenii, reprezintă o dovadă clară a faptului că transpunerea în românește a acestui text de filozofie practică a incumbat o serie întreagă de dificultăți de traducere. Urmărind modul în care Titu Maiorescu a încercat să rezolve aceste dificultăți, prin adoptarea anumitor soluții traductologice, am realizat o analiză a acestora, din perspectivă lingvistică, cercetarea urmînd concomitent două direcții: contrastivă (rezultată din supra- punerea textului-sursă și a textului-țintă) și diacronică (urmărind intervențiile realizate de același traducător asupra propriului text, la intervale de timp diferite). Demersul de analiză lingvistică a traducerii unui text filozofic ni s-a părut util nu doar studiului nostru, ci și viitorilor eventuali traducători ai Aforismelor, a căror intenție ar putea fi aceea de a adapta discursul versiunii românești a lui Titu Maiorescu la limba română contemporană, ținînd seama de evoluția evidentă a acesteia și, mai ales, a componentei sale de limbaj filozofic.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
7

Zup, Iulia Elena. « Traducerile în română ale legislației austriece pentru provincia Bucovina (1775–1918) ». Diacronia, no 9 (7 mai 2019). http://dx.doi.org/10.17684/i9a137ro.

Texte intégral
Résumé :
Prezenta lucrare tratează contextul în care a fost tradusă în română legislația Imperiului Habsburgic pentru provincia Bucovina și identifică trei perioade de traducere corespunzătoare transformărilor administrative majore și evoluției stilului juridic românesc. Rolul traducerilor este analizat în cadrul procesului de transfer cultural între centru și periferie, accentul fiind pus pe strategiile lingvistice utilizate de traducători, care au compensat astfel neajunsurile unui limbaj și gîndiri juridice la un stadiu de evoluţie inferior faţă de cel german. Este evaluat impactul traducerilor asupra evoluției culturale și lingvistice a României.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
8

Moscal, Dinu. « Despre traducerea propriu-zisă a toponimelor în traduceri românești de la începutul secolului al XIX-lea ». Diacronia, no 8 (7 octobre 2018). http://dx.doi.org/10.17684/i8a116ro.

Texte intégral
Résumé :
Traducerea unor toponime încă neintrate în limba română la începutul secolului al XIX-lea a constituit o adevărată provocare pentru traducătorii din epocă. Un prim aspect îl constituie statutul special al acestora ca nume proprii și opțiunile de traducere posibile, care nu puteau fi corelate cu o tradiție. Un al doilea aspect este stadiul încă precar al terminologiei geografice, reflectat în variația terminologică pentru același concept și în lipsa de afinitate semantică, fie reală, fie numai în raport cu terminologia actuală. Obiectivul principal în această scurtă analiză îl constituie primul aspect menționat. Pentru a discuta aceste aspecte, a fost necesară o succintă precizare a conceptului de traducere la nivelul numelui propriu și a distincției între nume proprii netraductibile și nume proprii traductibile sau parțial traductibile. În cazul celor din urmă am identificat factorii favorizanți pentru opțiunea de a traduce sau pentru opțiunea de a nu traduce ceea ce este traductibil. Corpusul de referință reflectă un stadiu incipient al traducerii toponimelor traductibile sau parțial traductibile în limba română, stadiu în care traducătorul este liber să interpreteze traductibilitatea. În raport cu variantele care s-au impus în norma actuală, alegerile diferite de la un traducător la altul sau chiar la același traducător, în special opțiunea de a nu traduce toponime care astăzi se traduc în toate limbile de circulație, constituie un argument al lipsei importanței semnificației lingvistice a numelui propriu (propriu-zis, semnificația lexicală a etimonului) în funcționarea sa și, implicit, rolul acestei nonfuncționalități în identificarea statutului lingvistic al numelui propriu. Oscilarea între traducerea și adaptarea formală a unui toponim traductibil în cazul anumitor tipuri de toponime și particularitățile lingvistice proprii respectivei epoci reprezintă o fațetă a istoriei limbii române la nivel onomastic.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
9

Ciobâcă, Carmen-Ecaterina. « Lucian Blaga – traductologul ». Diacronia, no 10 (7 novembre 2019). http://dx.doi.org/10.17684/i10a146ro.

Texte intégral
Résumé :
Cercetarea noastră are drept obiect de studiu metatextele semnate de Lucian Blaga în calitate de traducător, propunîndu-și să demonstreze că, prin preferința sa pentru traducerea etnocentrică și prin concepția sa despre traducerea poetică ca interpretare, Blaga se remarcă drept un ideolog al traducerii. Premisa de la care pornește cercetarea noastră este observația formulată de Sean Cotter, conform căreia la Blaga traducerea devine contestare a politicii lingvistice impuse în România anilor 50 de noul regim. În acest sens, analizăm dihotomia periferie vs centru în traducere și importanța procesului de traducere în România acelor ani. Modelul propus de Lawrence Venuti în traductologia actuală este inversat în cazul traducerii vizate de studiul nostru: nu doar că traducătorul își abandonează haina „invizibilității”, dar traducerea etnocentrică devine, în sine, practică a contestării. Analiza metatextelor semnate de Blaga demonstrează modernitatea concepției sale asupra traducerii și faptul că acesta poate fi considerat un traductolog avant la lettre. O mai atentă analiză a metatextelor ar contribui la o mai mare vizibilitate a tendințelor existente în traductologia românească.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
10

Gînsac, Ana-Maria, et Mădălina Ungureanu. « Influența limbilor de cultură asupra adaptării numelor străine în limba română în perioada premodernă ». Diacronia, no 12 (27 décembre 2020). http://dx.doi.org/10.17684/i12a171ro.

Texte intégral
Résumé :
Pornind de la principiul că traducerea este o negociere între două culturi efectuată de un mediator—traducătorul—și că, în consecință, rezultatul final poartă atît urmele mediatorului, cît și pe ale epocii și mediului în care traducerea a fost efectuată, analizăm în acest articol influența pe care o au limbile de cultură asupra traducerii în limba română a numelor proprii străine, în perioada premodernă (sfîrșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea). Avem în vedere mai multe tipuri de situații. Una ar fi cea în care limba de cultură este și expresia universului de referință al numelor, chiar dacă acestea sînt prezente în texte ale căror originale sînt scrise în altă limbă decît limba de cultură respectivă. În cazul acesta, limba originalului joacă, de fapt, rolul unui intermediar. Alteori, limba de cultură joacă rolul unui model care determină—fără să fie implicat direct în actul de traducere—forma pe care o ia un nume în textul-țintă. Influențați de limbile de cultură ale epocii (greacă, latină), traducătorii români din perioada premodernă optează deseori pentru înlocuirea formelor din textele traduse din diferite limbi vernaculare printr-o variantă receptată prin intermediul limbilor de cultură.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
Plus de sources

Livres sur le sujet "Traducători"

1

editor, Guia Sorin, dir. Traduceri și traducători : Pagini din istoria culturii române. Iași : Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2016.

Trouver le texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
2

Hometkovski, Ludmila. Suport didactic la disciplina "Traducerea orală" (simultană şi consecutivă, limbile A/B) pentru studenţii la ciclul licenţă : Specialitatea Limbi Moderne ; Calificarea Traducător-referent. Chişinău, Republica Moldova : Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Fac. Limbi Străine şi Ştiinţe ale Comunicării, 2010.

Trouver le texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
3

Traducere şi traducători. MultiMedia Publishing, 2014.

Trouver le texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
4

Argentina Cupcea-Josu - critic literar, traducător, publicist : Biobibliografie. Chișinău, 2011.

Trouver le texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.

Chapitres de livres sur le sujet "Traducători"

1

MARINESCU, Luiza. « SCRIITORI ROMÂNI DE EXPRESIE STRĂINĂ TRADUCĂTORI AI OPERELOR ROMÂNEŞTI : CAZUL ANDREI CODRESCU ». Dans Scriitori români de expresie străină. Écrivains roumains d’expression étrangère. Romanian Authors Writing in Foreign Tongues, 285–95. Pro Universitaria, 2021. http://dx.doi.org/10.52744/9786062613242.18.

Texte intégral
Résumé :
The literary tradition and the production of literary histories has long focused upon “national literature,” which is to say those works written in the tongue of the country in question. As a result, writers of Romanian origin who lived in a foreign country and wrote in the language of their host country were often overlooked by Romanian critics, because such writers were considered to be exponents of the national literatures of the foreign countries in which they resided. In the case of Romanian literature, there are several generations of writers of multilingual expression, and the above dynamic has proven to be the case for a very long time. Throughout the centuries, the language of administration and culture was often different from Romanian vernacular, and the writers who managed to become internationally known were those writing in the language of culture rather than those writing in Romanian. This study analyzes the work of Andrei Codrescu, a Romanian-American writer who managed to transform his experience of exile into a “Road Scholar” (according to his film of this name) leading to a profitable university career enlightened by literature.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.

Actes de conférences sur le sujet "Traducători"

1

Girlea, Olesea. « Traducerea poeziei lui Eugen Coșeriu în limba germană ». Dans Conferinta stiintifica nationala cu participare internationala „Lecturi in memoriam acad. Silviu Berejan”. “Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Institute of Romanian Philology, Republic of Moldova, 2021. http://dx.doi.org/10.52505/lecturi.2021.05.11.

Texte intégral
Résumé :
Indiscutabil poeziile lui Eugen Coșeriu au intrat în vizorul criticii din perspectiva impunerii unei revizuiri riguroase a operei. Traducerea poeziilor lui E. Coșeriu în toate limbile, inclusiv limba germană e un subiect generat de un concurs de la Biblioteca „B. P.-Hasdeu”, derulat în anul 2021. Lingvist cu renume mondial și cadru didactic internațional de excepție, Eugen Coșeriu a evitat să-și scrie opera poetică în limba germană. Demararea acestui concurs de traducere readuce în discuție opera poetică a lui E. Coșeriu din perspectiva traducerilor în diverse limbi, de diferite categorii de traducători de la elevi, până la traducători profesioniști.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
2

Verejanu, Dan. « Tudor Palladi la 75 ani – portret enciclopedic ». Dans Conferinta stiintifica nationala cu participare internationala „Lecturi in memoriam acad. Silviu Berejan”. “Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Institute of Romanian Philology, Republic of Moldova, 2021. http://dx.doi.org/10.52505/lecturi.2021.05.26.

Texte intégral
Résumé :
Poet, traducător, eseist, critic și istoric literar, editor, Tudor Palladi, pe parcursul anilor de maturitate profesionistă, trece la o poezie metafizică umanistă, concentrat asupra puterii transformatoare a imaginației, preocupările sale imaginare fiind dintotdeauna luminoase şi reflexive. Iubirea eternă e evadarea metafizică a poetului Tudor Palladi. Prin poezie autorul își recuperează destinul. Registrul meditației sale are mari profunzimi sufletești, deține puterea de a conecta misterul sufletesc cu misterul cosmosului, a universului infinit, cu Puterea Divină.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
3

Verejanu, Dan. « Metafora „Zborului frânt” ». Dans Filologia modernă : realizări şi perspective în context european. “Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Institute of Romanian Philology, Republic of Moldova, 2021. http://dx.doi.org/10.52505/filomod.2021.15.45.

Texte intégral
Résumé :
Vladimir Beșleagă, prozatorul, poetul, traducătorul, unul dintre cei mai remarcabili romancieri basarabeni ai generației dezghețului hrușciovist, model de libertate și omenie, în romanul „Zbor frânt” a oferit eroului liric posibilitatea să reproducă amintirile sale, aceste monologuri sau discursuri cu sine însuşi ‒ metafore uimitoare care se constituie dintr-o frază, un alineat destul de mare sau chiar pagini întregi. Autorul a construit o inedită interpretare metaforică a gândului, a dialogului interior. În „Zbor frânt” metaforă nu e doar limbajul cu întreaga plenitudine funcțională, nu doar mijloc de exprimare, ci și de investigație a lumii. Beșleagă „valorizează posibilitățile” metaforei extinse, lumea proprie a omului, starea sufletească interioară, dar și invizibilul, „aşa-zisul metafizic, ceea ce este dincolo”, și constituie suflarea acestei lucrări, „trăirea mesajului ei profund”. În „Zbor frânt” nașterea metaforei e din realul „plin de posibilităţi”, din exploatarea destinului personajelor lucrării, fie că e vorba de Isai sau de râul Nistru.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
Vous pouvez également être intéressé par les bibliographies sur le sujet « Traducători » pour d’autres types de sources :
Articles de revues
Nous offrons des réductions sur tous les plans premium pour les auteurs dont les œuvres sont incluses dans des sélections littéraires thématiques. Contactez-nous pour obtenir un code promo unique!

Vers la bibliographie