Littérature scientifique sur le sujet « Lumen medium »
Créez une référence correcte selon les styles APA, MLA, Chicago, Harvard et plusieurs autres
Consultez les listes thématiques d’articles de revues, de livres, de thèses, de rapports de conférences et d’autres sources académiques sur le sujet « Lumen medium ».
À côté de chaque source dans la liste de références il y a un bouton « Ajouter à la bibliographie ». Cliquez sur ce bouton, et nous générerons automatiquement la référence bibliographique pour la source choisie selon votre style de citation préféré : APA, MLA, Harvard, Vancouver, Chicago, etc.
Vous pouvez aussi télécharger le texte intégral de la publication scolaire au format pdf et consulter son résumé en ligne lorsque ces informations sont inclues dans les métadonnées.
Articles de revues sur le sujet "Lumen medium"
1
Köhler, Michael, Matthias C. Burg, Alexander C. Bunck, Walter Heindel, Harald Seifarth et David Maintz. « Dual-Source CT Angiography of Peripheral Arterial Stents : In Vitro Evaluation of 22 Different Stent Types ». Radiology Research and Practice 2011 (2011) : 1–7. http://dx.doi.org/10.1155/2011/103873.
Texte intégralRésumé :
Purpose. To test different peripheral arterial stents using four image reconstruction approaches with respect to lumen visualization, lumen attenuation and image noise in dual-source multidetector row CT (DSCT) in vitro.Methods and Materials. 22 stents (nitinol, steel, cobalt-alloy, tantalum, platinum alloy) were examined in a vessel phantom. All stents were imaged in axial orientation with standard parameters. Image reconstructions were obtained with four different convolution kernels. To evaluate visualization characteristics of the stent, the lumen diameter, intraluminal density and noise were measured.Results. The mean percentage of the visible stent lumen diameter from the nominal stent diameter was 74.5% ± 5.7 for the medium-sharp kernel, 72.8% ± 6.4 for the medium, 70.8% ± 6.4 for the medium-smooth and 67.6% ± 6.6 for the smooth kernel. Mean values of lumen attenuation were 299.7HU ± 127 (medium-sharp), 273.9HU ± 68 (medium), 270.7HU ± 53 (medium-smooth) and 265.8HU ± 43. Mean image noise was: 54.6 ± 6.3, 20.5 ± 1.7, 16.3 ± 1.7, 14.0 ± 2 respectively.Conclusion. Visible stent lumen diameter varies depending on stent type and scan parameters. Lumen diameter visibility increases with the sharpness of the reconstruction kernel. Smoother kernels provide more realistic density measurements inside the stent lumen and less image noise.
2
Leese, H. J., et S. M. Gray. « Vascular perfusion : a novel means of studying oviduct function ». American Journal of Physiology-Endocrinology and Metabolism 248, no 5 (1 mai 1985) : E624—E632. http://dx.doi.org/10.1152/ajpendo.1985.248.5.e624.
Texte intégralRésumé :
An in situ preparation for the combined vascular and luminal perfusion of the rabbit oviduct has been developed. Medium 199, gassed with 5% CO2 in O2 and supplemented with heparin, antibiotics, and 2.5% wt/vol dialyzed bovine serum albumin was infused into the ovarian artery at a rate of 1 ml/min. Krebs Ringer bicarbonate medium was recirculated through the lumen at a rate of 50 microliter/min. The ovary was perfused together with the oviduct, and the preparation is viable for up to 3 h. Equal concentrations of pyruvate, lactate, glucose, and sucrose added to the vascular medium were transported at different rates into the lumen, as was a physiological mixture of amino acids. A proportion of the lactate entering the lumen was synthesized within the oviduct from vascular glucose. When glucose and pyruvate were omitted from the vascular medium, their appearance and that of lactate in the lumen was barely detectable, suggesting that these oviduct fluid components are mainly derived from the blood. The oviduct maintained a steady transmural potential difference of 5.9 mV (lumen negative). With vascular perfusion alone, oviduct fluid entered the oviduct lumen at a rate of 16.8 microliter/h. In oviducts taken from rabbits 3 days postovulation, there was a general decrease in the vascular to lumen flux of all nutrients measured. Preliminary work has shown that the preparation may be used to study ovulation, ovum pickup and transport, and fertilization.
3
Wallace, Darren P., Lorraine A. Rome, Lawrence P. Sullivan et Jared J. Grantham. « cAMP-dependent fluid secretion in rat inner medullary collecting ducts ». American Journal of Physiology-Renal Physiology 280, no 6 (1 juin 2001) : F1019—F1029. http://dx.doi.org/10.1152/ajprenal.2001.280.6.f1019.
Texte intégralRésumé :
We used an unambiguous in vitro method to determine if inner medullary collecting ducts (IMCD) have intrinsic capacities to absorb and secrete solutes and fluid in an isotonic medium. IMCD1, IMCD2, and IMCD3 were dissected from kidneys of young Sprague-Dawley rats. 8-Bromo-3′,5′-cyclic monophosphate (8-BrcAMP) stimulated lumen formation and progressive dilation in all IMCD subsegments; lumen formation was greatest in IMCD1.Benzamil potentiated the rate of lumen expansion in response to 8-BrcAMP. Fluid entered tubule lumens by transcellular secretion rather than simple translocation of intracellular fluid. Secreted lumen solutes were osmometrically active. Inhibition of protein kinase A with H-89 and Rp diastereomer of adenosine 3′,5′-cyclic monophosphorothioate blocked fluid secretion. The rate of lumen expansion was reduced by the selective addition of ouabain, barium, diphenyl-2-carboxylate, bumetanide, glybenclamide, or DIDS, or reduction of extracellular Cl−. We conclude that IMCD absorb and secrete electrolytes and fluid in vitro and that secretion is accelerated by cAMP. We suggest that salt and fluid secretion by the terminal portions of the renal collecting system may have a role in modulating the composition and volume of the final urine.
4
Newman, Andrew C., Martin N. Nakatsu, Wayne Chou, Paul D. Gershon et Christopher C. W. Hughes. « The requirement for fibroblasts in angiogenesis : fibroblast-derived matrix proteins are essential for endothelial cell lumen formation ». Molecular Biology of the Cell 22, no 20 (15 octobre 2011) : 3791–800. http://dx.doi.org/10.1091/mbc.e11-05-0393.
Texte intégralRésumé :
A role for fibroblasts in physiological and pathological angiogenesis is now well recognized; however, the precise mechanisms underlying their action have not been determined. Using an in vitro angiogenesis model in combination with a candidate gene approach, column chromatography, and mass spectrometry, we identify two classes of fibroblast-derived factors—one that supports vessel sprouting but not lumen formation, and one that promotes lumen formation. In the absence of fibroblasts a combination of angiopoietin-1, angiogenin, hepatocyte growth factor, transforming growth factor-α, and tumor necrosis factor drives robust endothelial cell (EC) sprouting; however, lumens fail to form. Subsequent addition of fibroblast-conditioned medium restores lumenogenesis. Using small interfering RNA–mediated knockdown, we show that five genes expressed in fibroblasts—collagen I, procollagen C endopeptidase enhancer 1, secreted protein acidic and rich in cysteine, transforming growth factor-β–induced protein ig-h3, and insulin growth factor–binding protein 7—are necessary for lumen formation. Moreover, lumen formation can be rescued by addition of purified protein to knockdown cultures. Finally, using rheology, we demonstrate that the presence of these matricellular proteins results in significantly stiffer gels, which correlates with enhanced lumen formation. These findings highlight the critical role that fibroblast-derived extracellular matrix components play in EC lumen formation and provide potential insight into the role of fibroblasts in the tumor microenvironment.
5
Miller, D. S., G. Fricker, U. Schramm, J. H. Henson, D. N. Hager, S. Nundy, N. Ballatori et J. L. Boyer. « Active microtubule-dependent secretion of a fluorescent bile salt derivative in skate hepatocyte clusters ». American Journal of Physiology-Gastrointestinal and Liver Physiology 270, no 6 (1 juin 1996) : G887—G896. http://dx.doi.org/10.1152/ajpgi.1996.270.6.g887.
Texte intégralRésumé :
Fluorescence microscopy and video image analysis were used to study the transport of a fluorescent bile acid derivative [N-[7-(4-nitrobenzo-2-oxa-1,3-diazol)]-7 beta-amino-3 alpha, 12 alpha-dihydroxy-5 beta-cholan-24-oyl-2-aminoethanesulfonate (NBD-TC)] in isolated clusters of hepatocytes from the little skate Raja erinacea. Analysis of images of hepatocyte clusters that were incubated in medium with 0.5-1 microM NBD-TC showed that the fluorescent derivative accumulated in the cells and that the clusters retained a patent canalicular lumen as well as the ability to actively transport the bile acid derivative from the cells into the lumen; i.e., the lumen-to-cell fluorescence ratio greatly exceeded unity. NBD-TC uptake by hepatocytes was inhibited by several organic anions, of which taurocholate was the most effective. Uptake was also blocked by metabolic inhibitors and by incubation in the cold. Neither Na replacement nor increased medium K, which depolarizes the membrane electrical potential [potential difference (PD)], affected NBD-TC accumulation by hepatocytes. Transport of NBD-TC into the canalicular lumen was inhibited by incubation in the cold and was substantially reduced by high-K medium; these blocks were removed by warming and transfer to normal-K medium, respectively. Treatment of hepatocytes with 20-40 microM nocodazole, a drug that reversibly depolymerizes microtubules, reduced cellular NBD-TC accumulation and blocked its secretion into the canalicular lumen; nocodazole effects were reversed by washing the hepatocyte clusters in drug-free medium. Thus uptake of NBD-TC by skate hepatocytes is active and carrier mediated but not dependent on the PD or Na gradient. NBD-TC secretion from cell to canalicular lumen also appears to be active and carrier mediated. Canalicular secretion appears to be driven at least in part by the PD and is highly dependent on an intact microtubular system in this marine species.
6
Vernon, Robert B., Michel D. Gooden, Christina K. Chan, Gail Workman, Masanari Obika et Thomas N. Wight. « Autocrine Hyaluronan Influences Sprouting and Lumen Formation During HUVEC Tubulogenesis In Vitro ». Journal of Histochemistry & ; Cytochemistry 69, no 6 (juin 2021) : 415–28. http://dx.doi.org/10.1369/00221554211022703.
Texte intégralRésumé :
Although many studies have focused on a role for hyaluronan (HA) of interstitial extracellular matrix (presumably produced by non-vascular “stromal” cells) in regulating vascular growth, we herein examine the influence of “autocrine HA” produced by vascular endothelial cells themselves on tubulogenesis, using human umbilical vein endothelial cells (HUVECs) in angiogenic and vasculogenic three-dimensional collagen gel cultures. Relative to unstimulated controls, tubulogenic HUVECs upregulated HAS2 mRNA and increased the synthesis of cell-associated HA (but not HA secreted into media). Confocal microscopy/immunofluorescence on cultures fixed with neutral-buffered 10% formalin (NBF) revealed cytoplasmic HAS2 in HUVEC cords and tubes. Cultures fixed with NBF (with cetylpyridinium chloride added to retain HA), stained for HA using “affinity fluorescence” (biotinylated HA-binding protein with streptavidin-fluor), and viewed by confocal microscopy showed HA throughout tube lumens, but little/no HA on the abluminal sides of the tubes or in the surrounding collagen gel. Lumen formation in angiogenic and vasculogenic cultures was strongly suppressed by metabolic inhibitors of HA synthesis (mannose and 4-methylumbelliferone). Hyaluronidase strongly inhibited lumen formation in angiogenic cultures, but not in vasculogenic cultures (where developing lumens are not open to culture medium). Collectively, our results point to a role for autocrine, luminal HA in microvascular sprouting and lumen development. (J Histochem Cytochem 69: 415–428, 2021)
7
Miller, D. S., S. Letcher et D. M. Barnes. « Fluorescence imaging study of organic anion transport from renal proximal tubule cell to lumen ». American Journal of Physiology-Renal Physiology 271, no 3 (1 septembre 1996) : F508—F520. http://dx.doi.org/10.1152/ajprenal.1996.271.3.f508.
Texte intégralRésumé :
The mechanisms driving organic anion transport from cell to lumen were studied in intact killifish proximal tubules using fluorescence microscopy. Three fluorescent substrates were used as follows: 1) fluorescein (FL); 2) carboxyfluorescein (CF), generated intracellularly from carboxyfluorescein diacetate (CFDA); and 3) bimane-S conjugates, generated intracellularly by conjugation of monochlorobimane (MCB) with glutathione (GSH) and subsequent metabolism. The latter two substrates bypassed the basolateral uptake mechanism, allowing direct study of luminal transport mechanisms. At steady state, for all three substrates, luminal fluorescence was two to three times higher than cellular fluorescence. With FL as substrate, addition of p-aminohippurate (PAH) or probenecid to the incubation medium reduced cellular and luminal fluorescence to roughly the same extent. With CFDA or MCB as substrate, PAH and probenecid only slightly reduced cellular fluorescence but greatly reduced luminal fluorescence. MCB blocked transport of FL from cell to lumen; CFDA blocked transport of bimane-S conjugates from cell to lumen. Finally, depolarizing tubule cells with high-potassium medium did not affect the steady-state lumen-to-cell distribution of FL, CF, or bimane-S conjugates. These results show that organic anion transport from cell to lumen is mediated and uphill but not sensitive to the electrical potential difference across the luminal membrane.
8
Masereeuw, R., F. G. Russel et D. S. Miller. « Multiple pathways of organic anion secretion in renal proximal tubule revealed by confocal microscopy ». American Journal of Physiology-Renal Physiology 271, no 6 (1 décembre 1996) : F1173—F1182. http://dx.doi.org/10.1152/ajprenal.1996.271.6.f1173.
Texte intégralRésumé :
Previous studies with p-aminohippurate (PAH) and fluorescein (FL) have shown that cellular uptake and tubular secretion of organic anions is driven by indirect coupling to sodium. Here we used killifish proximal tubules and laser-scanning confocal microscopy to study the transport of a larger organic anion, fluorescein-methotrexate (FL-MTX, mol mass 923 Da). When tubules were incubated in medium containing 2 microM FL-MTX, dye accumulated in both cells and tubular lumens. At steady state, luminal fluorescence was 4-5 times higher than cellular fluorescence. Ouabain (0.1 mM) did not affect cellular or luminal fluorescence, and replacement of medium sodium by N-methylglucamine had only a modest effect; preincubation with glutarate had no effect. KCN did not affect cellular uptake but abolished secretion into the lumen. Uptake and secretion of FL-MTX were inhibited by micromolar concentrations of other organic anions (MTX, folate, probenecid, bromocresol green, bromosulfophthalein), but 1 mM PAH had a relatively small effect. FL-MTX secretion into the lumen was inhibited by leukotriene C4, cyclosporine A, and verapamil, none of which affected FL transport. Thus a substantial component of FL-MTX secretion is Na independent and ouabain insensitive. Both the basolateral and luminal steps in the Na-independent pathway differ from those usually associated with FL and PAH secretion.
9
Engle, M. J., M. L. Grove, M. J. Becich, A. Mahmood et D. H. Alpers. « Appearance of surfactant-like particles in apical medium of Caco-2 cells may occur via tight junctions ». American Journal of Physiology-Cell Physiology 268, no 6 (1 juin 1995) : C1401—C1413. http://dx.doi.org/10.1152/ajpcell.1995.268.6.c1401.
Texte intégralRésumé :
Intestinal alkaline phosphatase (AP) is secreted by Caco-2 cells bound to surfactant-like particles (SLP), which can be localized by electron microscopy to the basolateral space and the intestinal lumen, especially over tight junctions. To investigate the hypothesis that SLP are secreted basolaterally and enter the lumen through the tight junction, Caco-2 cells were incubated with agents known to increase permeability at tight junctions. Cytochalasin D and phorbol 12-myristate 13-acetate increased Caco-2 cell monolayer permeability and the appearance of particles in apical medium two- to threefold, as monitored by mannitol movement and AP activity, respectively. Blocking the apical secretory pathway by nocodazole or colchicine had no effect on either parameter. Estimation of SLP content demonstrated an increase in apical media particles similar to that determined by AP activity. Quantitative image analysis established that apical SLP content increased 4-10 times, whereas total cell particle content remained unchanged. These data indicate that SLP may be secreted initially into the basolateral space and then transported to the intestinal lumen through the tight junctions.
10
He, Muchun, Jiankai Wei, Yuting Li et Bo Dong. « Nuclear Factor of Activated T Cells-5 Regulates Notochord Lumenogenesis in Chordate Larval Development ». International Journal of Molecular Sciences 23, no 22 (19 novembre 2022) : 14407. http://dx.doi.org/10.3390/ijms232214407.
Texte intégralRésumé :
Osmoregulation is essential for organisms to adapt to the exterior environment and plays an important role in embryonic organogenesis. Tubular organ formation usually involves a hyperosmotic lumen environment. The mechanisms of how the cells respond and regulate lumen formation remain largely unknown. Here, we reported that the nuclear factor of activated T cells-5 (NFAT5), the only transcription factor in the NFAT family involved in the cellular responses to hypertonic stress, regulated notochord lumen formation in chordate Ciona. Ciona NFAT5 (Ci-NFAT5) was expressed in notochord, and its expression level increased during notochord lumen formation and expansion. Knockout and expression of the dominant negative of NFAT5 in Ciona embryos resulted in the failure of notochord lumen expansion. We further demonstrated that the Ci-NFAT5 transferred from the cytoplasm into nuclei in HeLa cells under the hyperosmotic medium, indicating Ci-NFAT5 can respond the hypertonicity. To reveal the underly mechanisms, we predicted potential downstream genes of Ci-NFAT5 and further validated Ci-NFAT5-interacted genes by the luciferase assay. The results showed that Ci-NFAT5 promoted SLC26A6 expression. Furthermore, expression of a transport inactivity mutant of SLC26A6 (L421P) in notochord led to the failure of lumen expansion, phenocopying that of Ci-NFAT5 knockout. These results suggest that Ci-NFAT5 regulates notochord lumen expansion via the SLC26A6 axis. Taken together, our results reveal that the chordate NFAT5 responds to hypertonic stress and regulates lumen osmotic pressure via an ion channel pathway on luminal organ formation.
Thèses sur le sujet "Lumen medium"
1
Arezzo, Anna. « I dibattiti sullo statuto scientifico della teologia tra XIII E XIV secolo : l’eredità di Enrico di Gand ». Doctoral thesis, Universita degli studi di Salerno, 2011. http://hdl.handle.net/10556/147.
Texte intégralRésumé :
2008 - 2009Il mio lavoro verte sui dibattiti sulla scientificità della teologia tra XIII e XIV secolo, a partire dall’originale dottrina del lumen medium del maestro secolare Enrico di Gand. La tesi è divisa in due parti, precedute da una breve Introduzione di carattere storico e storiografico sul problematico riconoscimento del carattere scientifico della teologia da Alessandro di Hales a Tommaso d’Aquino. Nella Parte Prima viene presa in esame la dottrina enrichiana del lumen medium, a partire dai suoi presupposti gnoseologici (la dottrina dell’illuminazione divina sul piano della conoscenza naturale, il desiderio naturale di conoscere le verità sovrannaturali e il valore dello studio) mettendo in luce, da un lato, la fondazione della teologia come scientia prima e, dall’altra, lo status speciale del teologo, sia attraverso la lettura degli articoli della Summa quaestionum ordinariarum che di alcune questioni quodlibetali. Nella Parte Seconda viene descritta la controversa fortuna del lumen speciale, tra XIII e XIV secolo, in ambiente domenicano (Giovanni Quidort di Parigi, Giacomo di Metz, Erveo di Nédellec, Durando di San Porziano), francescano (Giovanni Duns Scoto, Pietro Aureoli) e carmelitano (Gerardo di Bologna), con l’obiettivo di offrire un contributo parziale alla ricostruzione del sistema delle alleanze e delle opposizioni tra i maestri, almeno in riferimento alla dottrina enrichiana. UNIVERSITA’ DEGLI STUDI DI SALERNO DIPARTIMENTO DI LATINITA’ E MEDIOEVO DOTTORATO DI RICERCA IN FILOSOFIA, SCIENZE E CULTURA DELL’ETÀ TARDOANTICA, MEDIEVALE E UMANISTICA 2 Dal lavoro svolto, infatti, emerge che la figura di Enrico possa essere considerata come un punto di riferimento per gli autori del XIII e del XIV secolo, non solo in negativo ma anche in positivo, visto che la sua originale soluzione del problema della scientificità della teologia viene anche in un certo senso “salvata”, ad esempio da Scoto e Aureoli, e la costruzione enrichiana della scienza teologica elaborata nella Summa costituisce un vero e proprio modello nel caso di quella di Gerardo. [a cura dell'autore]
VIII n.s.
2
Leonìdou, Anastasia. « Lumin. Le interfacce neurali al servizio del benessere psicofisico del Medico di Medicina Generale ». Master's thesis, Alma Mater Studiorum - Università di Bologna, 2021.
Trouver le texte intégralRésumé :
La tecnologia raggiunge livelli esponenziali di sofisticatezza giorno dopo giorno. Il cervello, che ancora oggi è avvolto da un alone di mistero, dischiude pian piano il suo funzionamento grazie a tecnologie come l'elettroencefalografia (EEG) e le interfacce cervello-macchina, che rendono possibile la traduzione di impulsi elettrici in un codice comprensibile grazie agli algoritmi.
Con il presente elaborato ci si pone l'obiettivo di aprire una nuova finestra all'applicazione degli algoritmi elaborati dall'azienda cesenate Vibre srl, presso la quale è stato svolto un tirocinio per la prova finale.
Fare della tecnologia uno strumento di indagine è forse uno degli obiettivi più rilevanti della ricerca scientifica contemporanea. Applicarla per il miglioramento del benessere psicofisico umano, lo è ancor di più, trattandosi di una delle variabili più negativamente colpite dall'emergenza sanitaria.
Infatti, l'elaborato finale presenta Lumin, un servizio dedicato ai Medici di Medicina Generale (MMG), figura medica particolarmente tendente al distress lavorativo, che desidererebbero una guida nel percorso di miglioramento del proprio benessere psicofisico.
Lumin, avvalendosi della tecnologia delle interfacce cervello-macchina e dell'elettroencefalografia, consente all'utente target di dedicarsi giornalmente al proprio benessere attraverso la pratica di quattro tecniche di rilassamento. Queste, la cui efficacia è comprovata scientificamente, accompagnano gradualmente il MMG verso uno stile di vita più attivo.
Per l'ideazione di tale progetto di prodotto-servizio, ci si è posti la sfida di elaborare un modo efficace per sfruttare la suddetta tecnologia grazie al costante supporto dell'azienda Vibre srl, che in questo lungo percorso ha svolto l'importante ruolo di mentore esperto in tale settore.
Livres sur le sujet "Lumen medium"
1
Arezzo, Anna. Lumen medium : Enrico di Gand e il dibattito sullo statuto scientifico della teologia. Bari : Edizioni di Pagina, 2014.
Trouver le texte intégral
2
Szabo, Lucian-Vasile. Libertate și comunicare în lumea presei : Principii, norme, reguli, limbajul mass-media. Timișoara : Editura Amarcord, 1999.
Trouver le texte intégral
3
Astarci, Parla, Laurent de Kerchove et Gébrine el Khoury. Aortic emergencies. Oxford University Press, 2015. http://dx.doi.org/10.1093/med/9780199687039.003.0061.
Texte intégralRésumé :
Acute aortic dissections account for the leading and most feared of aortic emergencies. Acute dissections are associated with a dreadful mortality rate; therefore, an accurate diagnosis and immediate treatment are mandatory. The key point of a lifesaving management strategy is the distinction between acute type A dissection, uncomplicated type B dissection, and complicated type B dissection, and those including contained ruptured aorta (severe pleural effusion) and/or malperfusion syndrome (by end-organ ischaemia: paraplegia, intestinal ischaemia, renal insufficiency, limb ischaemia). Type A generally requires urgent surgery; uncomplicated type B dissections are treated conservatively, while complicated type B dissections are currently managed by means of minimally invasive endovascular techniques, eventually associated with a tight surgical time (e.g. in the case of limb ischaemia). Surgical repair of type A dissection consists of the replacement of the ascending aorta. The repair is extended proximally towards the aortic root and valve, and distally towards the aortic arch, in function of the lesions found and the clinical presentation of the patient (haemodynamic status, age, comorbidities). The emergence of endovascular techniques and the contribution of thoracic endovascular aortic repair, with thoracic stent-grafts deployed from the proximal descending aorta to reopen the true lumen and to seal the entry tear in type B dissections, have revolutionized the surgical treatment algorithm in this pathology, and thus the patient’s immediate and medium-term survival. In the same group of acute aortic syndromes, traumatic aortic isthmic ruptures are also life-threatening conditions and account for one of the main causes of death at the time of traumatic accidents. As in the case of complicated type B dissections, the introduction of aortic stent-grafts has changed the outcome of these patients.
4
Sfetcu, Nicolae. Geopolitica energiilor regenerabile în contextul schimbărilor climatice. MultiMedia Publishing, 2022. http://dx.doi.org/10.58679/tw77878.
Texte intégralRésumé :
Schimbările climatice și inegalitatea economică sunt adesea considerate independent unele de altele. Dar nu este posibil să abordăm nici una dintre aceste provocări fără a ne angaja cu cealaltă: ele sunt indisolubil legate. Împiedicarea creșterii încălzirii globale peste 1,5 °C va necesita atingerea a 80% energie cu emisii zero până în 2030 și 100% până în 2050, iar o mare parte din aceasta ar trebui realizată prin utilizarea sporită a energiei regenerabile. Va deveni lumea mai sigură dacă energia regenerabilă va fi adoptată pe scară largă? Poate fi folosit transportul de energie electrică drept instrument de politică externă sau armă similar modului în care au fost utilizate resursele de petrol și gaze în trecut? Transformarea energetică globală determinată de sursele regenerabile va avea implicații geopolitice semnificative. Va remodela relațiile dintre state și va duce la schimbări structurale fundamentale în economii și societate. Lumea care va ieși din tranziția la energie regenerabilă va fi foarte diferită de cea care a fost construită pe o bază de combustibili fosili. Deși amploarea și ritmul precis al transformării energetice nu pot fi prezise, impactul acesteia asupra țărilor, comunităților și companiilor va fi profund. Țările trebuie să se pregătească pentru schimbările viitoare și să dezvolte strategii pentru a spori perspectivele unei tranziții fără probleme. Dezvoltarea energiei regenerabile poate permite o creștere compatibilă cu clima în țările cu venituri mici și medii, dar acest lucru vine și cu riscuri semnificative, inclusiv potențialul de a declanșa un blestem al resurselor cu efecte sociale, de mediu și economice negative, care au ca rezultat o creștere paradoxală încetinită. Trăim într-o eră în care omenirea schimbă acum sistemele „naturale” la o asemenea scară încât am devenit de fapt o forță geologică.
5
RUNCAN, PATRICIA. Copilărie, consiliere și parentalitate cu impact. Vol. 1. Ediție revizuită. Seria AUTENTIC. EDITURA DE VEST, 2021. http://dx.doi.org/10.51820/autentic.2021.vol.1.editie_revizuita.
Texte intégralRésumé :
"PREFAȚĂ INCITANT ȘI INFORMATIV TOTODATĂ, titlul volumului Copilărie, consiliere și parentalitate cu impact pune „în joc” trei cuvinte-cheie pentru problematica circumscrisă, gata să stimuleze curiozitatea, indiferent de vârsta, ocupația, statutul cititorului. „Paradisul pierdut al părinților” (copilăria), „misiunea” parentală – onorată sau nu, conștientizată ori ba – și, în fine, consecințele oricăruia dintre stiluri (exigent, autoritar, permisiv, neimplicat), urmări pe care le-am putea „boteza” drept amprentă fastă, „stâlp” al succesului personal și social, „marcă” a nereușitei, „dâră” adâncă în psihicul suferind al copilului, până departe, în viața de adult…, toate acestea „conviețuiesc” într-o „formulă” persuasivă care trimite la necesitatea abordării unei astfel de teme, la urgența dezbaterii ei (și sub formă editorială), la efectele (rezultatele) neapărat trăite de copil, sigur constatate de el însuși, de psiholog, învățător, medic etc., la o constantă preocupare de ordin științific, de ce nu, la un semnal de alarmă vizând decidenți de toate rangurile și responsabilitățile. „Pariul” asumat de coordonator (conf. univ. dr. Patricia Runcan) este autenticitatea, concept cu deschideri hermeneutice (din perspectivă teoretică) și provocări-capcane în privința trăirilor – mărturisirilor fiecărui subiect – actor al scrierii de față. Structurată pe trei secțiuni (părți), cartea debutează consistent prin 8 Interviuri cu profesioniști și oameni autentici, continuă cu 7 Eseuri descriptive aparținând unor masteranzi netemători de vulnerabilitatea asociată autodezvăluirii și se încheie cu Abordări teoretice și practice. Cercetări academice aplicate (rod al colaborării dintre un profesor și două absolvente cu disertații masterale pe tema tratată în Copilărie, consiliere și parentalitate cu impact). „Misterul” aparent al preferinței „omului cu microfon” pentru anumiți interlocutori autentici – în pofida multor altora este măcar parțial „descâlcit” de atribute precum: deschiderea la conversații pe teme provocatoare, delicate, „spinoase”; experiența profesională de învățători, directori de școli, medici neurologi, psihoterapeuți, oameni ai bisericii, universitari; notorietatea și reputația în spațiul public; regăsirea unor valori comune (sau asemănătoare) în copilăria fiecăruia, dar și aplicate, mai apoi, în viața de părinte, profesor, terapeut, formator de opinii etc. Întrebările prestabilite (dar formulate nuanțat, pliindu-se pe structura de personalitate a „adversarului”), răspunsurile (mai concise sau mai ample), „trădând” copilării „zugrăvite” în multe culori, formulări confesive, dar și cu rol de exemplu, îndemn, dovadă, ilustrare, oglindire, lecție de viață, poveste cu tâlc, motto-ul – unul mai bine căutat decât altul – și, deloc de ignorat, ecoul fiecărei „întâlniri admirabile” în ființa „cetitorului”, laolaltă creează un „spectacol” aparte, demn de analiză. Ce este autenticitatea? (Cum să fii autentic ?) adună, din „zona” profesioniștilor, „definiții” într-un veritabil mozaic: „cu autoritate”, „stăpân pe sine”, „care acționează cum îi este sieși propriu”, „autenticitatea este grea; e singura cale de împăcare cu sine”, „în absența onestității nu există autentic”, „autenticitatea nu se determină pe axa natură-cultură”, „să fii adevărat”, „să fii original”, „să fii creativ”, „să fii valoros”. Într-un registru asemănător răspund masteranzii, formulările lor variind între: „a fi TU”, „a nu te preface”, „a-ți susține convingerile”, „a-ți cere drepturile”, „a nu-ți judeca părinții”, „a te accepta așa cum ești”, „a fi sincer mereu”, „a fi om serios”, „a inspira încredere”, „a trăi în scopul vieții, care e veșnicia”, „a fi ca mama”, „a fi același în viața privată și în cea publică”, „autenticitatea este comuniunea dintre gânduri, vorbe și fapte.” La rându-i, definirea copilăriei comportă sensibile diferențe de nuanță, esența rămânând aceeași. Dacă maturii oscilează între „copilăria este familie”, „bucurie, joacă în aer liber”, mediul în care nu trăim „hie încătro” (adică în lipsa rânduielii și a ritualurilor), „paradisul pierdut al părinților”, „poligon de încercare a duplicității, ipocriziei, snobismului, imposturii, lipsei de responsabilitate”, „poveste”, masteranzii numesc propria copilărie: „speranță”, „Nu există nu pot!”, „oglinda prin fața căreia treci ca să mai descoperi ceva din (în) tine”, „binecuvântare”, „liniște”, „colțul de rai pe pămînt”, „fundația vieții”, „o călătorie fericită într-o țară încărcată de emoție și culoare”… Observăm cu îngândurare că în discursul adulților experți – predomină bucuria, joaca, libertatea, în vreme ce o notă accentuată în „confesiunile” tinerilor masteranzi este reprezentată de maturizarea precoce, cu precădere în familiile „cu multe probleme”: părinți conflictuali, alcoolici, abuzivi, cu educație precară, indiferenți la nevoia de afectivitate și reguli rezonabile pentru buna alcătuire a caracterului copilului. Este și motivul pentru care autorul acestei prefețe nu se arată bucuros de confirmarea, în prima cercetare din finalul volumului Copilărie și parentalitate cu impact, a „armoniei” dintre stilul parental aplicat în copilăria cuiva și stilul parental internalizat de subiectul educației și exersat, la rându-i, asupra propriului descendent, după cum, nici de concluzia (ca validare a ipotezei celei din urmă cercetări) conform căreia relația de atașament din copilărie influențează în mare măsură relația de atașament a unei mame cu copilul său. Combinația fericită dintre parentalitatea autentică și copilăria ziditoare nu se constată la tot pasul. Chiar dacă valorile cultivate de familiile-nucleu sau extinse sunt dispuse într-un registru pozitiv generos (bunătate, siguranță, solidaritate, încredere, libertate, dragoste și justiție, limite raționale, principialitate, corectitudine, disciplină, partajare frățească, cinste, respect, bun simț, iubirea față de semeni, răbdare, adevăr, modestie, mediu creștin ș.a. – cum se vede în mărturiile din cartea în discuție) prea adesea, întâlnim fractura între ce e bine de făcut și răul care se petrece în relațiile interpersonale din universul familiei. Uneori, neștiința este cea dintâi cauză. Alteori, o „arhitectură” defectă a personalității părintelui. Nu rareori, influențe nepotrivite din afara mediului educațional primar. Traumele din copilărie ale genitorilor, nerezolvate la vreme, reprezintă un teribil element perturbator pentru copilăria și viitoarea viață de adult a celor mici. Incidența tot mai accentuată a familiilor disfuncționale face tot mai rar valabil adevărul: „Din familii rele ies copii buni” (însă cu o dublă condiție, echilibrul și selectivitatea dovedite de copil). Desigur, teoreticienii și practicienii avertizează și „repară”, colaborează și se luptă cu varii ipostaze ale ignoranței și stricăciunilor avându-i ca autori pe părinți. Nu-i de ajuns. Nu-i mereu la timp. Nu e pentru „toată lumea” copiilor afectați. Nu e cu asumarea și sprijinul tuturor părinților. Nu e, în toată clipa, cu toate resursele (profesioniști, instrumente, bani) trebuincioase celor mai bune terapii și rezultate. Din păcate, în lumea reală, atât de multe nu se pot! Conferențiar universitar dr. ȘTEFANIA BEJAN Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași"
6
Runcan, Patricia. Copilărie și parentalitate cu impact. Editura de Vest, 2020. http://dx.doi.org/10.51820/autentic.2020.vol.1.
Texte intégralRésumé :
INCITANT ȘI INFORMATIV TOTODATĂ, titlul volumului Copilărie și parentalitate cu impact pune „în joc” trei cuvinte-cheie pentru problematica circumscrisă, gata să stimuleze curiozitatea, indiferent de vârsta, ocupația, statutul cititorului. „Paradisul pierdut al părinților” (copilăria), „misiunea” parentală – onorată sau nu, conștientizată ori ba – și, în fine, consecințele oricăruia dintre stiluri (exigent, autoritar, permisiv, neimplicat), urmări pe care le-am putea „boteza” drept amprentă fastă, „stâlp” al succesului personal și social, „marcă” a nereușitei, „dâră” adâncă în psihicul suferind al copilului, până departe, în viața de adult…, toate acestea „conviețuiesc” într-o „formulă” persuasivă care trimite la necesitatea abordării unei astfel de teme, la urgența dezbaterii ei (și sub formă editorială), la efectele (rezultatele) neapărat trăite de copil, sigur constatate de el însuși, de psiholog, învățător, medic etc., la o constantă preocupare de ordin științific, de ce nu, la un semnal de alarmă vizând decidenți de toate rangurile și responsabilitățile. „Pariul” asumat de coordonator (conf. univ. dr. Patricia Runcan) este autenticitatea, concept cu deschideri hermeneutice (din perspectivă teoretică) și provocări-capcane în privința trăirilor – mărturisirilor fiecărui subiect – actor al scrierii de față. Structurată pe trei secțiuni (părți), cartea debutează consistent prin 8 Interviuri cu profesioniști și oameni autentici, continuă cu 7 Eseuri descriptive aparținând unor masteranzi netemători de vulnerabilitatea asociată autodezvăluirii și se încheie cu Cercetări academice aplicate (rod al colaborării dintre un profesor și două absolvente cu disertații masterale pe tema tratată în Copilărie și parentalitate cu impact). „Misterul” aparent al preferinței „omului cu microfon” pentru anumiți interlocutori autentici – în pofida multor altora este măcar parțial „descâlcit” de atribute precum: deschiderea la conversații pe teme provocatoare, delicate, „spinoase”; experiența profesională de învățători, directori de școli, medici neurologi, psihoterapeuți, oameni ai bisericii, universitari; notorietatea și reputația în spațiul public; regăsirea unor valori comune (sau asemănătoare) în copilăria fiecăruia, dar și aplicate, mai apoi, în viața de părinte, profesor, terapeut, formator de opinii etc. Întrebările prestabilite (dar formulate nuanțat, pliindu-se pe structura de personalitate a „adversarului”), răspunsurile (mai concise sau mai ample), „trădând” copilării „zugrăvite” în multe culori, formulări confesive, dar și cu rol de exemplu, îndemn, dovadă, ilustrare, oglindire, lecție de viață, poveste cu tâlc, motto-ul – unul mai bine căutat decât altul – și, deloc de ignorat, ecoul fiecărei „întâlniri admirabile” în ființa „cetitorului”, laolaltă creează un „spectacol” aparte, demn de analiză. Ce este autenticitatea? (Cum să fii autentic ?) adună, din „zona” profesioniștilor, „definiții” într-un veritabil mozaic: „cu autoritate”, „stăpân pe sine”, „care acționează cum îi este sieși propriu”, „autenticitatea este grea; e singura cale de împăcare cu sine”, „în absența onestității nu există autentic”, „autenticitatea nu se determină pe axa natură-cultură”, „să fii adevărat”, „să fii original”, „să fii creativ”, „să fii valoros”. Într-un registru asemănător răspund masteranzii, formulările lor variind între: „a fi TU”, „a nu te preface”, „a-ți susține convingerile”, „a-ți cere drepturile”, „a nu-ți judeca părinții”, „a te accepta așa cum ești”, „a fi sincer mereu”, „a fi om serios”, „a inspira încredere”, „a trăi în scopul vieții, care e veșnicia”, „a fi ca mama”, „a fi același în viața privată și în cea publică”, „autenticitatea este comuniunea dintre gânduri, vorbe și fapte.” La rându-i, definirea copilăriei comportă sensibile diferențe de nuanță, esența rămânând aceeași. Dacă maturii oscilează între „copilăria este familie”, „bucurie, joacă în aer liber”, mediul în care nu trăim „hie încătro” (adică în lipsa rânduielii și a ritualurilor), „paradisul pierdut al părinților”, „poligon de încercare a duplicității, ipocriziei, snobismului, imposturii, lipsei de responsabilitate”, „poveste”, masteranzii numesc propria copilărie: „speranță”, „Nu există nu pot!”, „oglinda prin fața căreia treci ca să mai descoperi ceva din (în) tine”, „binecuvântare”, „liniște”, „colțul de rai pe pămînt”, „fundația vieții”, „o călătorie fericită într-o țară încărcată de emoție și culoare”… Observăm cu îngândurare că în discursul adulților experți – predomină bucuria, joaca, libertatea, în vreme ce o notă accentuată în „confesiunile” tinerilor masteranzi este reprezentată de maturizarea precoce, cu precădere în familiile „cu multe probleme”: părinți conflictuali, alcoolici, abuzivi, cu educație precară, indiferenți la nevoia de afectivitate și reguli rezonabile pentru buna alcătuire a caracterului copilului. Este și motivul pentru care autorul acestei prefețe nu se arată bucuros de confirmarea, în prima cercetare din finalul volumului Copilărie și parentalitate cu impact, a „armoniei” dintre stilul parental aplicat în copilăria cuiva și stilul parental internalizat de subiectul educației și exersat, la rându-i, asupra propriului descendent, după cum, nici de concluzia (ca validare a ipotezei celei din urmă cercetări) conform căreia relația de atașament din copilărie influențează în mare măsură relația de atașament a unei mame cu copilul său. Combinația fericită dintre parentalitatea autentică și copilăria ziditoare nu se constată la tot pasul. Chiar dacă valorile cultivate de familiile-nucleu sau extinse sunt dispuse într-un registru pozitiv generos (bunătate, siguranță, solidaritate, încredere, libertate, dragoste și justiție, limite raționale, principialitate, corectitudine, disciplină, partajare frățească, cinste, respect, bun simț, iubirea față de semeni, răbdare, adevăr, modestie, mediu creștin ș.a. – cum se vede în mărturiile din cartea în discuție) prea adesea, întâlnim fractura între ce e bine de făcut și răul care se petrece în relațiile interpersonale din universul familiei. Uneori, neștiința este cea dintâi cauză. Alteori, o „arhitectură” defectă a personalității părintelui. Nu rareori, influențe nepotrivite din afara mediului educațional primar. Traumele din copilărie ale genitorilor, nerezolvate la vreme, reprezintă un teribil element perturbator pentru copilăria și viitoarea viață de adult a celor mici. Incidența tot mai accentuată a familiilor disfuncționale face tot mai rar valabil adevărul: „Din familii rele ies copii buni” (însă cu o dublă condiție, echilibrul și selectivitatea dovedite de copil). Desigur, teoreticienii și practicienii avertizează și „repară”, colaborează și se luptă cu varii ipostaze ale ignoranței și stricăciunilor avându-i ca autori pe părinți. Nu-i deajuns. Nu-i mereu la timp. Nu e pentru „toată lumea” copiilor afectați. Nu e cu asumarea și sprijinul tuturor părinților. Nu e, în toată clipa, cu toate resursele (profesioniști, instrumente, bani) trebuincioase celor mai bune terapii și rezultate. Din păcate, în lumea reală, atât de multe nu se pot! Conf. univ. dr. Ștefania Bejan, Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași
7
Runcan, Patricia. Călătoria vieții. Volum 1. Editura de Vest, 2022. http://dx.doi.org/10.51820/autentic.2022.vol.1.
Texte intégralRésumé :
"DESCRIERE CĂLĂTORIA VIEȚII. Volumul 1 din seria AUTENTIC Cartea intitulată Călătoria vieții, este atent structurată în trei părți. Volumul face parte din seria AUTENTIC coordonată de doamna conf. univ. dr. abilitat, Patricia Runcan și vine în completarea volumelor anterioare, păstrând atât standardele de calitate academice, cât și latura emoțională și autenticitatea. Autorii – profesioniști, medici, cadre didactice din învățământul primar și universitar, experți contabili, preoți, pastori, persoane competente cu o vastă experiență de viață și profesională, precum și studenți și masteranzi sub coordonarea doamnei Patricia Runcan – au scris lucrări în care vedem originalitate și profesionalism. Fiecare lucrare poartă o amprentă personală unică, dar putem regăsi și acel fir roșu care aduce armonie și autenticitate în toate lucrările. Partea întâi a cărții cuprinde șase „interviuri cu profesioniști și oameni autentici” – un preot conferențiar universitar doctor care ne vorbește despre cum putem trăi într-un mod autentic bucuria; un medic profesor universitar doctor prin intermediul căruia descoperim faptul că munca, deși epuizantă, poate face viața mai fericită; un profesor universitar doctor care ne poartă prin călătoria vieții pe covorul lui Aladin; un pastor care ne ajută să înțelegem mai bine faptul că ce este mai frumos urmează cu Dumnezeu; un pastor senior doctor care, prin experiența sa de viață și profesională, ne ajută să descoperim viața autentică; și o doamnă bibliotecar care ne încurajează să îndrăznim să trăim cu semnificație. Fiecare interviu este o lecție de viață care ne îmbogățește, deoarece respondenții și-au deschis inimile și ne-au lăsat să pătrundem în universul lor descriindu-ne, cu sinceritate și mare emoție, o parte relevantă din viețile lor. Partea a doua a cărții conține unsprezece „minieseuri descriptive” care abordează diverse teme de interes pentru fiecare dintre noi, deoarece firul roșu care face legătura între aceste eseuri reprezintă o parte anume din călătoria vieții autorilor. Eseurile sunt scrise de: un medic care prezintă modul în care percepe călătoria vieții fără bagaje; un lector universitar doctor alături de care descoperim cum ne poate „salva” lectura sau ce rămâne din povestea vieții noastre; un expert contabil care, prin intermediul experiențelor personale, a ajuns la uimitoarea concluzie că totul în viață se întâmplă cu un scop; un mentor care relatează de ce este important ca înainte de a înfăptui ceva, să fim ceva; un profesor care, în călătoria vieții sale, a învățat faptul că dragostea rezidește dărâmăturile; o studentă care, printr-o descriere matură, reliefează faptul că în călătoria vieții inevitabil descoperim că viața este fie pisc și vale, fie urcuș și coborâș; o studentă care a înțeles de timpuriu cât este de importantă cunoașterea de sine; un mentor care ne lasă să pătrundem într-o zonă sensibilă a vieții sale și descrie cum percepe, personal, cerul de dincolo de lume; un student masterand vorbește, din trăirea personală, despre perla suferinței… reversibilitatea; o studentă descrie călătoria vieții ca fiind trăită autentic pentru Hristos; și, nu în ultimul rând, de o studentă care descrie iubirea ca un fir roșu între inimile a două persoane. Partea a treia prezintă șase eseuri, șase „abordări teoretice și practice – cercetări academice aplicate” ale tematicii privind călătoria vieții. Cele șase eseuri abordează: importanța autocunoașterii (Drumul către tine însuți: există viață după ieșirea din cocon – Gabriela Povian & Patricia Runcan); importanța vieții (Valoarea vieții umane din perspectivă bioetică – Stela Spînu); importanța recunoștinței (Recunoștința: valențele recunoștinței în călătoria vieții – Loredana Marcela Trancă); relevanța comunicării (Comunicarea: cheia unei vieți fericite și împlinite în căsnicie – Ioan Albescu); călătoria vieții (Călătoria – metaforă a vieții pe pământ – Lavinia-Estera-Cristina Mihai Krauzer); etapele vieții (Anotimpurile vieții – Patricia Runcan). Volumul este destinat unui grup larg de interes profesional: studenți, cadre didactice, profesioniști din domeniul social, consilieri și alte persoane cointeresate de tematica abordată având în vedere originalitatea, noutatea și autenticitatea informațiilor furnizate. Lectura cărții duce cititorul spre o călătorie imaginară alături de personaje reale și de povești reale de viață. Sfaturile prețioase de viață bazate atât pe experiența personală a autorilor, cât și pe cercetările academice au, în conținutul lor, și citate sau idei preluate de la alți autori de renume, ceea ce aduce o și mai mare bogăție de informații utile pentru cititor. "
Chapitres de livres sur le sujet "Lumen medium"
1
Työrinoja, Reijo. « Lumen Medium Henry of Ghent on the Accessibility of Theological Truths ». Dans Medieval Philosophy and Modern Times, 161–82. Dordrecht : Springer Netherlands, 2000. http://dx.doi.org/10.1007/978-94-011-4227-4_12.
Texte intégral
2
Koster, Matthew J., et Kenneth J. Warrington. « Vasculitis ». Dans Mayo Clinic Internal Medicine Board Review, sous la direction de Christopher M. Wittich, Thomas J. Beckman, Sara L. Bonnes, Nina M. Schwenk, Jason H. Szostek, Nerissa M. Collins et Christopher R. Stephenson, 913–24. 12e éd. Oxford University PressNew York, 2019. http://dx.doi.org/10.1093/med/9780190938369.003.0084.
Texte intégralRésumé :
Abstract Vasculitis refers to a group of autoimmune disorders characterized by inflammation of blood vessels. The inflammatory process results in vascular damage with stenosis or occlusion of the vessel lumen and consequent end-organ ischemia. Vasculitis can be classified according to the predominant type of vessel involved (referred to as large vessel, medium vessel, or small vessel vasculitis). Most forms of vasculitis are chronic systemic disorders that cause multiorgan damage; yet, vasculitis may be localized to a single organ. The cause of vasculitis is generally unknown, but viral infections, certain medications, and malignancies trigger some forms of vasculitis.
3
Rusu, Luiza. « Cellular and Molecular Characteristics of Vascular Damage in Giant Cell Arteritis, the ‘Unmet Needs’ for Targeted Treatment ». Dans Giant-Cell Arteritis [Working Title]. IntechOpen, 2021. http://dx.doi.org/10.5772/intechopen.97933.
Texte intégralRésumé :
Giant cell arteritis (GCA) is a primary systemic vasculitis characterized by systemic inflammation and vascular insufficiency of large and medium blood vessels which may lead to end-organ damage in patients age 50 and older. Standard corticosteroid treatment of GCA significantly improves the intima-media thickness while having less influence on vascular endothelial dysfunction. GCA morbidity may be related to both cardiovascular complications and corticosteroid toxicity. Therefore, we aim to discuss 1) characteristic aspects of vascular damage, 2) several mechanisms that cause vascular dysfunction, intima-media ‘nodular’ thickness, progressive narrowing of the arterial lumen and vascular blockage in the context of systemic inflammation, thrombosis and of the cardiovascular complications in GCA and 3) new therapeutic glucocorticosteroid-sparing (GS) agents which might be a more productive way of avoiding the invalidating or life-threatening cardiovascular complications of GCA.
4
« Intravenous contrast media ». Dans Cardiovascular Computed Tomography, sous la direction de James Stirrup, Russell Bull, Michelle Williams et Ed Nicol, 83–98. Oxford University Press, 2019. http://dx.doi.org/10.1093/med/9780198809272.003.0007.
Texte intégralRésumé :
Adjacent tissues of considerably different density may be easily distinguished as a result of their natural contrast. However, adjacent soft tissues, such as a coronary artery and the blood within its lumen, have similar densities and are difficult to distinguish by natural contrast alone. In order to assess these tissue components individually, artificial contrast must be created between them. In X-ray CT, this is achieved using iodinated contrast agents. This chapter covers the chemistry, properties, administration, and practical guidelines of intravenous contrast media used in cardiovascular CT. It also highlights potential adverse reaction, and gives instructions on how to deal with them.
5
Bourantas, Christos V., Katerina Naka, Dimitrios Fotiadis et Lampros Michalis. « New Developments in Intracoronary Ultrasound Processing ». Dans Handbook of Research on Advanced Techniques in Diagnostic Imaging and Biomedical Applications, 48–59. IGI Global, 2009. http://dx.doi.org/10.4018/978-1-60566-314-2.ch004.
Texte intégralRésumé :
Intracoronary Ultrasound (ICUS) imaging is an intravascular catheter-based technique which provides real-time, high resolution, cross-sectional images of coronary arteries. In these images the lumen, the media-adventitia border, the plaque burden and the composition of the plaque can be identified. Conventionally, ICUS border detection is performed manually. However, this process is laborious and time consuming. To enhance the clinical applicability of ICUS, several automated algorithms have been developed for fast ICUS segmentation and characterisation of the type of the plaque. In this chapter the authors present an overview on the developments in ICUS processing and they describe advanced methodologies which fuse ICUS and X-ray angiographic data in order to overcome indigenous limitations of ICUS imaging and provide complete and geometrically correct coronary reconstruction.
6
Messerli, Michael. « Thoracic great vessels ». Dans EACVI Handbook of Cardiovascular CT, sous la direction de Oliver Gaemperli, Pal Maurovich-Horvat, Koen Nieman, Gianluca Pontone et Francesca Pugliese, 255–68. Oxford University PressOxford, 2022. http://dx.doi.org/10.1093/med/9780192884459.003.0030.
Texte intégralRésumé :
Abstract CT has evolved as the most important imaging tool for the assessment of the great thoracic vessels (i.e. the aortic and pulmonary arteries) owing to its fast acquisition time and high temporal/spatial resolution. Typical CT protocols of the aorta include a non-contrast phase, an arterial phase, as well as a venous phase in some circumstances. The non-contrast phase allows for the assessment of aortic calcifications, intramural haematoma, and surgical material; the arterial phase depicts the lumen of the aorta; and the venous phase may detect leakage of contrast media in the context of prior endovascular repair. Electrocardiogram gating improves image quality of the aortic root and ascending aorta, as artefacts from cardiac motion may mimic dissection flaps and generally degrade evaluation of these structures. Diseases of the pulmonary artery include pulmonary embolism, pulmonary hypertension with arterial enlargement, and the rare pulmonary artery sarcoma.
7
Samano, Ninos, et Domingos Souza. « No-touch saphenous vein grafts in coronary artery bypass surgery ». Dans State of the Art Surgical Coronary Revascularization, sous la direction de Tristan D. Yan, Ki-Bong Kim, Paul G. Bannon et Mario Gaudino, 243–48. Oxford University Press, 2021. http://dx.doi.org/10.1093/med/9780198758785.003.0041.
Texte intégralRésumé :
After almost 30 years since the first harvesting of the saphenous vein graft with a pedicle of surrounding tissue (no-touch technique), there is no doubt that this method is superior to the conventional technique in which a denuded vein is harvested. In summary, the no-touch harvesting technique decreases risk of graft spasm and the requirement for manual dilatation, limiting endothelial cell loss and long-term damage. The preservation of the vasa vasorum allows retrograde blood flow from the graft lumen, thereby decreasing transmural ischaemic damage. This also preserves endothelial nitric oxide synthase, known to decrease intimal hyperplasia, atherosclerosis, and long-term graft failure. Furthermore, the perivascular tissue acts as a natural external stent reducing the neointimal and medial thickening of the vein graft and preventing it from kinking, which is especially vital for sequential grafts. Finally, target vessel size, quality, and degree of stenosis have little effect on the patency rates of no-touch saphenous vein grafts, in contrast to arterial grafts.
8
Simone, Giovanni de, et Antonio Coca. « Target organ damage, cardiovascular disease risk, and clinical evaluation of the hypertensive patient ». Dans ESC CardioMed, sous la direction de Bryan Williams, 2401–9. Oxford University Press, 2018. http://dx.doi.org/10.1093/med/9780198784906.003.0565.
Texte intégralRésumé :
In addition to a thoughtful clinical evaluation and accurate assessment of blood pressure values, an electrocardiogram must be part of the primary screening in all patients with arterial hypertension to identify left ventricular hypertrophy, using more than one single criterion to increase sensitivity. Standard transthoracic echocardiograms should be performed at least once in all hypertensive patients, to assess left ventricular geometry and type of haemodynamic load, to provide information potentially influencing decision-making, which is especially needed in the absence of other signs of target organ damage. Ultrasound scanning of carotid arteries is useful to detect asymptomatic atherosclerosis, particularly in the elderly. Carotid plaque is identified by intima–media thickness (IMT) of 1.5 mm or greater, or by a focal thickness increase of 0.5 mm or 50% of the surrounding carotid IMT value. Increased aortic stiffness can be estimated in young and middle-aged hypertensive patients by measurement of pulse wave velocity greater than 10 m/s. Other method to refine assessment of target organ damage are less useful in clinical practice, such as the coronary calcium score, wall-to-lumen ratio of small arteries measured in subcutaneous tissues, endothelial dysfunction, echo-tracking for IMT, and three-dimensional reconstruction of carotid plaque volume. Identification of reduced glomerular filtration rate (by the Chronic Kidney Disease Epidemiology Collaboration method) and increase of the spot urinary albumin/creatinine ratio are good markers of renal damage. Cerebral magnetic resonance imaging can identify white matter hyperintensities and silent infarcts, which are associated with an increased risk of stroke, cognitive decline, and dementia.
Actes de conférences sur le sujet "Lumen medium"
1
NASTASIA, Silviu Constantin, Diana Elena TOMA NASTASIA et Anca VRICEANU. « Factors Affecting the Performance of Small and Medium-Sized Enterprises in Romania ». Dans 9th LUMEN International Scientific Conference Communicative Action & Transdisciplinarity in the Ethical Society. LUMEN Publishing House, 2017. http://dx.doi.org/10.18662/lumproc.18.
Texte intégral
2
Choi, Hyo Won, et Ghassan S. Kassab. « Effect of Non-Uniform Tissue Configuration on Conductance Catheter Measurement for Arterial Lumen Sizing ». Dans ASME 2011 Summer Bioengineering Conference. American Society of Mechanical Engineers, 2011. http://dx.doi.org/10.1115/sbc2011-53567.
Texte intégralRésumé :
A novel approach of two bolus injections of saline solutions has been proposed for conductance catheter measurement of cross-sectional area (CSA) and parallel conductance for medium size arteries [1–2]. The parallel conductance or current leakage through surrounding tissue is dependent on how differently the combined configuration of lumen, surrounding tissue, and conductance catheter forms an electric field. Arteries have a variety of surrounding tissue geometries and electrical conductivities depending on their anatomic situations. Specifically, coronary/peripheral arteries are often characterized by their superficial anatomic positions so that surrounding tissue has asymmetric configurations. Such notions highlight the need for addressing the impact of anatomically relevant tissue properties on the performance of conductance catheter measurement. In the present study, we computationally probe how asymmetric surrounding tissue thickness and/or inhomogeneous/anisotropic electric conductivity of tissue can modulate the electric field and hence accuracy of CSA measurement for a medium size artery.
3
Bozsak, Franz, Jean-Marc Chomaz, Fulvio Martinelli et Abdul I. Barakat. « Modeling Arterial Wall Transport for Drug-Eluting Stents ». Dans ASME 2011 Summer Bioengineering Conference. American Society of Mechanical Engineers, 2011. http://dx.doi.org/10.1115/sbc2011-53871.
Texte intégralRésumé :
Drug-eluting stents (DES) are very commonly used for treating coronary atherosclerotic lesions. Despite the broad effectiveness of DES, ∼5% of treated patients experience complications including in-stent restenosis and late-stent thrombosis. The occurrence of these complications depends on various factors including the concentration of the eluted drug in the arterial wall and the rate of arterial re-endothelialization. Drug concentration in the arterial wall needs to be sufficiently high to be efficacious while remaining sufficiently low to avoid compromising wall stability (leading to stent malapposition). Furthermore, because drugs used in DES modulate proliferation rates of not only smooth muscle cells but also endothelial cells, the drug concentration affects re-endothelialization rates. Drug concentration in the arterial wall is determined by the transport and metabolism of the drug and may also be affected by the flow field in the lumen of the stented vessel. In the present study, we develop a computational model of drug transport in the arterial wall. Previous models have typically treated the arterial wall as a homogeneous porous medium [1] and have often ignored drug reaction with cells in the arterial wall [2]. In the present study, we have developed a model that incorporates the multi-layer structure of the arterial wall and have compared its predictions for the distribution of an eluted drug within the arterial wall with those of the single-layer homogeneous wall model.
4
Tsamis, Alkiviadis, et Nikos Stergiopulos. « Arterial Remodeling in Response to Increased Blood Flow Using a Constituent-Based Model ». Dans ASME 2008 Summer Bioengineering Conference. American Society of Mechanical Engineers, 2008. http://dx.doi.org/10.1115/sbc2008-192557.
Texte intégralRésumé :
Changes in medial elastin are critical to arterial remodeling following a sustained increase in blood flow, wherein the lumen enlarges in two phases tending to restore the intimal shear stress to control: 1st, via rapid smooth muscle relaxation and, 2nd, via chronic reconstruction of the media [1]. At the same time, wall thickening takes place aiming at restoring the baseline levels of wall stress [2].
5
Tsamis, Alkiviadis, Julie A. Phillippi, Ryan G. Koch, Jeffrey T. Krawiec, Antonio D’Amore, Simon C. Watkins, William R. Wagner, David A. Vorp et Thomas G. Gleason. « Region-Specific Medial Fiber Micro-Architecture in the Longitudinal-Radial and Circumferential-Radial Planes of Ascending Thoracic Aortic Aneurysm Among Bicuspid and Tricuspid Aortic Valve Patients ». Dans ASME 2013 Summer Bioengineering Conference. American Society of Mechanical Engineers, 2013. http://dx.doi.org/10.1115/sbc2013-14403.
Texte intégralRésumé :
Aortic dissection is a life-threatening cardiovascular emergency with a high potential for death. It usually begins with an intimal tear which permits blood to enter the wall, split the media and create a false lumen, which can reenter the true lumen or exit through the adventitia causing complete rupture. A possible mechanism for dissection of ascending thoracic aortic aneurysm (ATAA) can be the occurrence of blood pressure-induced wall stresses in excess to the adhesive strength between the degenerated aortic wall layers.
6
Onal, Asim, Guncem Ozgun Eren, Sadra Sadeghi, Rustamzhon Melikov, Mertcan Han, Onuralp Karatum, Melek Sermin Ozer et al. « Highly Efficient White LEDs by Using Near Unity Emitting Colloidal Quantum Dots in Liquid Medium ». Dans Novel Optical Materials and Applications. Washington, D.C. : Optica Publishing Group, 2022. http://dx.doi.org/10.1364/noma.2022.now4d.1.
Texte intégralRésumé :
We developed quantum dot (QD) based color-conversion white LEDs that reach over 150 lumens per electrical Watt. For that we synthesized alloyed ZnCdSe/ZnSe QDs with 94% of quantum efficiency and injected QD-liquids on blue LEDs.
7
Negrea, Xenia. « Information and Communication – The Limits of Media Discourse. Case Study – Romanian School in the News ». Dans World Lumen Congress 2021, May 26-30, 2021, Iasi, Romania. LUMEN Publishing House, 2022. http://dx.doi.org/10.18662/wlc2021/49.
Texte intégralRésumé :
In this study we propose an analysis of the media discourse on education. This paper is based on questions such as: in what manner is the media an echo for the public policy authors, for the dominant ideology, and what are the stories featuring the school topic. Using the content analysis, we aimed to find the narrative frames, and a map of the most cited journalistic sources. We found that the media is a very important source for public agenda. In fact, the media is one of the most powerful public and social policy agents. Our analysis covers the journalistic discourse in Romania for a period of one year, from the moment of declaring the state of emergency. One of the hypotheses was that the type of journalistic discourse under analysis is specific to crisis communication. Regarding the corpus of texts, we selected a publication where there are published only features on education, edupedu.ro, a quality publication with stories from different fields, including education, libertatea.ro, and a soft publication, kanald.ro. The texts were analysed from a multidisciplinary perspective, in order to define and describe a narrative pattern. One of our main findings is this fear of contaminating the quality press with false information. And, as a consequence, we have found a journalistic conformism and a lake of creativity and new approaches, respectively assuming a role of facilitating the information, of carrier, rather than of a watchdog.
8
Sheer, Francis J., et Samir N. Ghadiali. « Computational Analysis of Adhesion Dynamics in the Eustachian Tube During Inflammatory Otitis Media ». Dans ASME 2011 Summer Bioengineering Conference. American Society of Mechanical Engineers, 2011. http://dx.doi.org/10.1115/sbc2011-53667.
Texte intégralRésumé :
Otitis Media (OM) is an inflammation of the middle ear (ME) that is the most commonly diagnosed childhood illness and the cost of treating OM has been estimated at four billion dollars annually. [1] The onset of OM is typically due to bacterial/viral infections that cause tissue swelling, rapid ME gas exchange and painful sub-ambient ME pressures. Normally, periodic openings of the ET are used to relieve ME pressures. However, the up-regulation of various adhesion proteins within the ET lumen make it difficult for the surrounding muscles to open the ET. The goal of this study is to use computational models to investigate how changes in adhesion dynamics during inflammation influence ET function in three different patient populations: healthy adults, normal children, and CP infants. We have developed a multi-scale computational models of the ET based on histo-morphological data obtained in each population. Adhesive forces within the lumen are modeled as non-linear, reputable spring elements. These models indicate that tissue morphology and mechanics can significantly influence the ET’s response to inflammatory adhesion forces. Specifically, changes in mucosal tissue stiffness and TVP muscle forces are most effective in overcoming inflammatory adhesion forces.
9
Tsamis, Alkiviadis, et Nikos Stergiopulos. « Dynamics of Arterial Remodeling in Response to a Sustained Step Change in Blood Flow Using a Constituent-Based Model ». Dans ASME 2007 Summer Bioengineering Conference. American Society of Mechanical Engineers, 2007. http://dx.doi.org/10.1115/sbc2007-176359.
Texte intégralRésumé :
The arterial wall undergoes substantial remodeling whenever the local blood flow changes for more than a few days [1]. An increase in flow causes an increase in inner radius, which occurs in two phases and tends to restore the baseline levels of intimal shear stress [2]. Firstly, an acute dilation of the artery occurs due to relaxation of vascular smooth muscle (VSM) cells [3]. Secondly, a long-term media reconstruction takes place, during which VSM cells migrate and proliferate circumferentially causing an increase in undeformed lumen. Moreover, arterial wall thickens to restore the altered wall stress [4].
10
Coca, Dan-Andrei, et Andreea Nistor. « Digital Shadow Economy – Literature Review ». Dans World Lumen Congress 2021, May 26-30, 2021, Iasi, Romania. LUMEN Publishing House, 2022. http://dx.doi.org/10.18662/wlc2021/13.
Texte intégralRésumé :
The virtual environment is a phenomenon that has grown exponentially in recent years, changing the way the economy evolves. Through e-commerce, social media platforms, online stores, or websites, financial resources are rolled both legally and illegally. Thus, some transactions are not accounted for or taxed, and also the concept of the digital shadow economy, defined as economic shadow activities conducted in electronic space, with no physical contact is increasingly present today. This paper aims to review and systematically analyze, through bibliometric analysis, using the Web of Science scientific platform and the VOSviewer software, the notion of digital shadow economy, determining the current state of knowledge in the field. Also, a comparative research was performed between digital shadow economy and the traditional shadow economy. The main findings reveal that digital shadow economy has a novelty character that refers to an economy based on digitized services and products, which escapes the official estimates of the GDP and the main research tendencies concern the conceptualization of the term and its main activity channels, aspects that distinguish it from traditional shadow economy. Furthermore, a thematic cluster, containing links to the digital shadow economy term can be noticed to be around cybercrimes.