Articles de revues sur le sujet « Cunoașterea »
Pour voir les autres types de publications sur ce sujet consultez le lien suivant : Cunoașterea.
Créez une référence correcte selon les styles APA, MLA, Chicago, Harvard et plusieurs autres
Consultez les 50 meilleurs articles de revues pour votre recherche sur le sujet « Cunoașterea ».
À côté de chaque source dans la liste de références il y a un bouton « Ajouter à la bibliographie ». Cliquez sur ce bouton, et nous générerons automatiquement la référence bibliographique pour la source choisie selon votre style de citation préféré : APA, MLA, Harvard, Vancouver, Chicago, etc.
Vous pouvez aussi télécharger le texte intégral de la publication scolaire au format pdf et consulter son résumé en ligne lorsque ces informations sont inclues dans les métadonnées.
Parcourez les articles de revues sur diverses disciplines et organisez correctement votre bibliographie.
1
Sfetcu, Nicolae. « Cunoașterea ». Cunoașterea Științifică 1, no 1 (septembre 2022) : 3–26. http://dx.doi.org/10.58679/cs68980.
Texte intégralRésumé :
Greu de spus ce este cunoașterea. Cu cât se discută mai mult asupra acestui concept, cu atât mai multe sunt opiniile divergente. Epistemologia este teoria cunoașterii, iar una dintre întrebările caracteristice epistemologiei se referă la ce au în comun toate nenumăratele tipuri de cunoștințe pe care ni le atribuim. O distincție majoră între diferitele tipuri de cunoaștere este cunoașterea descriptivă, declarativă sau propozițională (care necesită un grad mai mare de sofisticare intelectuală din partea celui care caută cunoașterea) și cunoașterea cunoștințelor sau a abilităților. Pentru ca o descriere, declarație sau afirmație să fie cunoaștere, trebuie ca aceasta să fie o credință, să fie adevărată, și să fie justificată. O declarație de credință este o expresie a credinței în cineva sau ceva. Credința trebuie să fie adevărată pentru a fi cunoaștere. Platon, în Gorgias, susține că credința este cel mai frecvent invocat purtător de adevăr. În multe dintre dialogurile lui Platon, precum Menon și, în special, Theaitetos, Socrate consideră cunoașterea ca fiind credința adevărată explicată sau definită într-un fel. Justificarea credinței implică un motiv bun pentru a face acest lucru. Definiția cunoașterii ca o credință adevărată justificată a fost acceptată pe scară largă până în 1960, când filosoful american Edmund Gettier a provocat discuții majore pe scară largă.
2
GEANĂ, Corina Mihaela. « Some Aspects Regarding the Grammaticality and Ungrammaticality of Idioms ». ANALELE UNIVERSITĂȚII DIN CRAIOVA SERIA ȘTIINȚE FILOLOGICE LIMBI STRĂINE APLICATE 2023, no 1 (2023) : 296–311. http://dx.doi.org/10.52744/aucsflsa.2023.01.28.
Texte intégralRésumé :
Limbajul, ca sistem de comunicație, are sensuri literare și sensuri figurate. Un limbaj pur literar este rar întâlnit. Limbajul figurat este utilizat în mod frecvent. Nu ne putem da seama de înțelesul unei expresii sau structuri frazeologice doar prin cunoașterea sensurilor tuturor părților componente și a regulilor de formare a acestora. Și invers, nu ne putem folosi doar de cuvinte și reguli gramaticale pentru a obține construcții purtătoare de sens. Faptul că vorbitorii intuiesc care șiruri de cuvinte sunt posibile și care nu ne demonstrează că avem o cunoaștere a priori a grupurilor de cuvinte dintr-o propoziție. Studierea acestei cunoașteri a priori ne permite să construim un model prin care să încercăm să explicăm de ce formulăm enunțuri gramaticale în mod natural și nu unele agramaticale. Limbajul figurat este caracteristic metaforelor, comparațiilor, proverbelor sau idiomurilor. Lucrarea de față își propune să trateze idiomurile, mai precis acele aspecte legate de diferite particularități gramaticale și agramaticale din structura idiomurilor.
3
INGLIS, Iulia. « De la tradiție la inovație în filosofia și metodologia științei contemporane : „Trietica contradictoriului”, Ștefan Lupașcu ». Revista Etică și Deontologie 2021, no 1 (20 octobre 2021) : 95–103. http://dx.doi.org/10.52744/red.2021.01.12.
Texte intégralRésumé :
"Ștefan Lupașcu, ca un epistemolog, pledează pentru un dialog deschis cu noile descoperiri științifice. El propune o teorie a cunoașterii bazată pe dualitate antagonistă în care fenomenele nu sunt liniare și statice, dar dinamice și ritmice. Cunoașterea este privită ca dualitate în care fenomenele nu sunt liniare și statice, dar dinamice și ritmice. Sunt analizate probleme de logică și de metodologia științei, iar principiul antagonismului contradictoriu în cadrul logicii sale admite existența unei funcții dinamice, structurale și contradictorii. Diversitatea elaborărilor științifice în domeniu denotă existența unui pluralism ce poate fi interpretat diferit: fie ca impediment în calea înțelegerii proceselor și fenomenelor structural sistemice care se produc, fie ca un indicator al diferitor opțiuni care trebuie tratat ca ceva pozitiv. Ştefan Lupaşcu explică termenul etică specific episemologiei sale prin definirea în prefaţa operei „Omul şi cele trei etici ale sale”: „... prin termenul de etică înţeleg comportamentul, în acelaşi timp fizic, biologic şi psihic al omului, în contact cu fenomenele interne şi externe ale subiectului şi obiectului, ale inconştientului şi conştiinţei”. Prin urmare reţinem comportamentul etic explicat prin dimensiunea fizică, biologică şi psiho-socială"
4
Mincu, Eugenia. « Eugeniu Coșeriu despre „cunoașterea lucrurilor” și didactica limbii române ». Limba, literatura, folclor, no 2, 2021 (décembre 2021) : 5–14. http://dx.doi.org/10.52505/llf.2021.2.01.
Texte intégralRésumé :
The aim of this article is to present a new approach to the process of studying the Romanian language, non-native language, starting from the Coserian theory, according to which to know the language it is necessary to know not only the language, but also the designated “things” , which individualizes medical language and medical communication. The didactic process involves arousing interest and cultivating respect for the Romanian language, increasing the level of motivation in studying medical terminology in Romanian, highlighting the personality of the student and the personality of the teacher etc.
5
Sfetcu, Nicolae. « Principii ale analizei intelligence în cadrul serviciilor secrete, afaceri și (geo)politică ». Intelligence Info 1, no 1 (septembre 2022) : 29–38. http://dx.doi.org/10.58679/ii80301.
Texte intégralRésumé :
Intelligence, în plus față de cunoașterea științifică, presupune includerea în ecuație a factorilor umani, socio-economici și politici, și obținerea, prin analiză, de informații și predicții prin combinarea tuturor factorilor implicați. Analiza intelligence constă în aplicarea unor metode cognitive individuale şi colective pentru a cântări datele și a testa ipotezele într-un context socio-cultural dat.
6
TĂNASE (MĂXINEANU), Lavinia Elena. « ASPECTE PRIVIND STRATEGIA MARITIMĂ A ROMÂNIEI – TRECUT ȘI PREZENT ». Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 10, no 3 (12 octobre 2021) : 147–55. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-21-34.
Texte intégralRésumé :
Cercetarea istorică, prin studiul documentelor, ne permite o analiză a evoluției și maturizării strategiilor, în general, respectiv a strategiilor maritime și navale, în particular, atât pe plan internațional, cât și național, obiectivul acestui studiu fiind cunoașterea și înțelegerea strategiilor pe parcursul epocilor. Studiul este relevant atât pentru mediul militar prin prisma amenințărilor directe care vizează integritatea teritorială, cât și pentru cel privat, al afacerilor, luând în considerare importanța economică a frontierelor maritime și fluviale.
7
Deliu, Alexandra, et Ciprian Tudor. « România socială 1918-2018. Contribuții ale ICCV la cunoașterea societății românești ». Sociologie Romaneasca 17, no 1 (17 juin 2019) : 139–41. http://dx.doi.org/10.33788/sr.17.9.
Texte intégral
8
Alexandra, Gruian. « The Folktale – Between the Epistemological and Gnoseological Cognition ». Incursions into the Imaginary 6, no 1 (15 octobre 2015) : 129–36. http://dx.doi.org/10.29302/inimag.2015.6.10.
Texte intégral
9
Olenici, Nicolai, et Anca-Ionela Semeniuc Fecioru. « Contribuții la cunoașterea distribuției și biologiei speciei Retinia resinella (Lepidoptera : Tortricidae) în România ». Bucovina Forestiera 21, no 2 (15 décembre 2021) : 135–45. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2021.013.
Texte intégralRésumé :
Retinia resinella (Linnaeus, 1758) este o specie demult semnalată în fauna României, dar despre care există puține informații referitoare la răspândirea ei în țara noastră și la biologia ei. Obiectivul lucrării de față este acela de a contribui la o mai bună cunoaștere a situației sub cele două aspecte menționate. Pentru aceasta, s-au efectuat observații și s-au recoltat lujeri de jneapăn (Pinus mugo Turra) cu gale provocate de larvele acestei specii din cinci masive montane situate în Carpații Orientali de unde specia nu fusese semnalată anterior: Călimani, Giumalău, Suhard, Rodnei și Maramureșului, la altitudini de 1680-1790 m. Identificarea moliei s-a făcut după specia gazdă pe care erau galele colectate, după caracteristicile acestora și după aspectul larvelor găsite în galele noi. Totodată s-au stabilit anii în care s-au format lujerii cu gale, respectiv anii în care s-a produs zborul adulților acestei molii. Determinarea anilor s-a făcut după creșterile anuale în lungime ale ramurilor, precum și după numărul de inele anuale ale acestora. Prin investigațiile efectuate s-a evidențiat faptul că specia este prezentă și trăiește pe jneapăn în toate cele cinci masive montane, iar zborul are loc atât în anii pari, cât și în anii impari. Prin urmare, se poate spune că arealul speciei în țara noastră este mult mai larg decât se cunoștea anterior și că este foarte probabil ca specia să fie prezentă și în alte locuri unde cresc pini, în special P. sylvestris L. și P. mugo. Proporția relativ mare a galelor de pe lujerii formați în anii impari sugerează existența la altitudini mari cel puțin a unui segment important din populație care își incheie dezvoltarea abia în trei ani, nu în doi ani, așa cum este acreditat în literatură, și nu este exclus să fie trei cohorte care se dezvoltă după un ciclu de trei ani. Investigații suplimentare sunt necesare pentru a clarifica acest aspect.
10
Vulpe, Ana, et Maria Onofraş. « Achiziții lexicale „ultrarecente” pentru vocabularul limbii române ». Limba, literatura, folclor, no 1 (juillet 2022) : 5–12. http://dx.doi.org/10.52505/llf.2022.1.01.
Texte intégralRésumé :
În partea a doua a studiului continuăm șirul de cuvinte și sensuri absolut noi, identificate și excerptate din mass-media din ultimul timp. Datorită prestigiului acestui tip de comunicare, cuvintele și sensurile intrate recent în limbă exercită o puternică influenţă asupra vorbitorilor. Însă, când se face uz de un cuvânt sau un sens nou, pe lângă utilitate, originalitate în exprimare, trebuie avută în vedere și cunoașterea exactă a formei și a conţinutului acestuia. Or, preluarea lor în limbajul comun impune prudenţă, discernământ. Au fost inventariate și prezentate în cadrul articolelor lexicografice (cu respectarea tuturor rigorilor) 25 de cuvinte și sensuri noi, atât împrumutate, cât și create pe teren propriu. Remarcăm, o dată în plus, că e vorba, deocamdată, de o fixare, de o semantizare primară a acestora.
11
VIERU, Niculai. « Educational approach in cultivating the musical feelings in students through the knowledge and experience of popular music ». Acta et commentationes : Științe ale Educației 35, no 1 (mars 2024) : 144–51. http://dx.doi.org/10.36120/2587-3636.v35i1.144-151.
Texte intégralRésumé :
The didactic activity within the music education lesson must be carried out in order to develop the personality of the students both by knowing and studying the school program and by acquiring among the students some values specific to culture and civilization of the Romanian people, we consider that the process of cultivating the musical feeling in students through the knowledge and experience of popular music is Romanian people within the musical education lessons. The knowledge of popular music is an art that teaches the listener how to learn to listen to popular music, interpret, create, improvise, so as to develop the skills of knowledge, understanding, feeling of popular music. By carrying out the educational approach aimed at cultivating the students musical feeling towards the knowledge and experience of popular music, students will improve national and human values as: truth, beauty, kindness, compassion, love, gratitude, appreciation, happiness, peace.
12
COTOARĂ, Maria, et Dumitru NICA. « Rolul controlului financiar, ca parte a controlului intern/ managerial, în structurile Ministerului Apărării Naționale ». Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 13, no 2 (9 juillet 2024) : 120–28. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-24-18.
Texte intégralRésumé :
Pentru a realiza o analiză viabilă şi reală a implementării sistemului de management şi control intern în structurile Ministerului Apărării Naționale, pentru a determina posibilităţile cele mai eficiente și pentru adaptarea acestuia în contextul manifestării crizelor specifice globalizării, în cuprinsul articolului s-a subliniat faptul că se impune examinarea critică a sistemului actual de control intern, şi mai ales, dezvoltarea și perfecţionarea acestuia, până la stadiul în care să permită ţinerea sub control a tuturor activităţilor desfășurate pentru atingerea obiectivelor. Ca și componentă a controlului intern/managerial și a celui economic, controlul financiar are ca obiectiv cunoașterea de către instituțiile statului, a societăților private, a modului în care sunt administrate resursele materiale si financiare de către factorii decidenți, modul de realizare și cheltuire a banului public, asigurarea echilibrului financiar, realizarea eficienței economico-financiare, dezvoltarea economiei naționale, înfăptuirea progresului social. Totodată, prin acest articol, ne propunem să aducem în atenție probleme esențiale legate de abordările conceptuale privind controlul intern/managerial și controlul financiar și să evidențiem că implementarea unui sistem de control intern/managerial și a unui sistem de control financiar, ca parte componentă a primului sistem, reprezintă o necesitate obiectivă și o condiție de succes pentru un management performant în structurile Ministerului Apărării Naționale.
13
Simion, Mihaela, Decebal Vleja, Radu Petcu, Andrei Heroiu, Florela Vasilescu et Nicolae Stocia. « Contribuții la cunoașterea epocii romane pe valea Mureșului mijlociu. Cercetări arheologice preventive în situl de la Tărtăria II, com. Sălişte, jud. Alba ». Cercetări Arheologice 21, no 1 (2014) : 211–58. http://dx.doi.org/10.46535/ca.21.06.
Texte intégral
14
Olenici, Nicolai. « Identificarea factorilor dăunători care afectează culturile forestiere – principii generale și un studiu de caz ». Bucovina Forestiera 21, no 2 (28 décembre 2021) : 165–81. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2021.017.
Texte intégralRésumé :
Culturile forestiere din solarii, pepiniere, plantații etc. sunt afectate frecvent de numeroși factori dăunători și prevenirea sau limitarea pagubelor cauzate de acești factori necesită o diagnosticare corectă și rapidă a lor. Diagnosticarea corectă este însă un proces complicat și în literatura noastră de specialitate nu sunt prezentate informații cu privire la modul în care ar trebui să se procedeze, astfel încât să se ajungă la un diagnostic corect într-un timp cât mai scurt. În lucrarea de față sunt prezentați pașii unei abordări sistematice, meniți să faciliteze acest proces: obținerea imaginii de ansamblu sau înțelegerea contextului, analizarea unor eșantioane reprezentative prelevate din cultura afectată, analizarea în dataliu a organelor vătămate; analizarea și sinteza informațiilor obținute, respectiv stabilirea diagnosticului. Principiile generale sunt susținute de numeroase exemple din experiența autorului sau din literatura de specialitate. Pentru ilustrarea modului de aplicare a abordării sistematice în diagnosticarea dezechilibrelor fiziologice, a bolilor sau a vătămărilor cauzate de diverși factori, se prezintă - ca studiu de caz – felul în care s-a procedat pentru stabilirea cauzei nerăsăririi plantulelor de molid într-o cultură efectuată în solar. Aplicând, la acest caz concret, principiile menționate, s-au cules informații pe baza cărora au fost invalidate patru dintre ipotezele formulate în vederea explicării fenomenului menționat (semințele semănate au fost de calitate necorespunzătoare; germinarea semințelor nu s-a produs din cauza deficitului sau excesului de apă; plantulele nu au răsărit fiind afectate de frigul survenit după semănare; plantulele nu au răsărit din cauza vătămării lor în sol de către diverse organisme). Toate informațiile culese s-au coroborat în sensul validării celei de a cincea ipoteze, respectiv moartea semințelor aflate în procesul de germinare ca urmare a efectului toxic al substanței folosite pentru dezinfectarea patului germinativ (Basamid, care are ca substanță activă dazomet). Acesta este un exemplu elocvent pentru importanța pe care o are cunoașterea contextului în care s-a produs fenomenul studiat. Fără informațiile obținute în această fază a investigațiilor, un diagnostic corect și relativ rapid nu ar fi fost posibil.
15
Gonța, Victoria, et Elena Roșcan. « Criza cunoașterii de sine ». Psihologia. Revista științifico-practică = Psychology. Scientific-practical journal 39, no 2 (décembre 2021) : 66–74. http://dx.doi.org/10.46728/pspj.2021.v39.i2.p66-74.
Texte intégralRésumé :
This article addresses the subject of self-knowledge as a necessity for the personaldevelopment process in achieving the own life ideal. We have set out to consider whether the self-knowledge process is an approach that occurs naturally, as a trend towards the integrity of a human being or synergy with the surrounding world, up to the union with transcendence or a preoccupation, a conscious, eff ervescent search, that requires interest and eff ort in developing the potentialities until the fulfi lment of the achieved self at the highest level. Is this process a component part of motivation in achieving success within profession, our relations with others or our development actions, from intuitive structures of individual thinking and primary conduct of group and society integration, to elements of metacognition, creativity and society integration through high moral values?
16
Opriș, Ioan Carol. « Axiopolis. Stadiul actual al cunoașterii ». Cercetări Arheologice 31, no 1 (16 juillet 2024) : 144–78. http://dx.doi.org/10.46535/ca.31.1.10.
Texte intégral
17
Olăreanu, Cristinela. « Experimentul online, cunoaștere și autocunoaștere în învățământul teatral ». Cercetări teatrale 4, no 2 (25 avril 2024) : 125–32. http://dx.doi.org/10.46522/ct.2023.02.06.
Texte intégralRésumé :
The conveyance of emotions through the screen is more constrained than in a face-to-face interaction. Theatre, as an art form, relies on the direct interaction between the audience and actors. Although communication through the screen may limit the ability to convey emotions, modern technology can provide a range of tools to overcome these limitations and facilitate the transmission of emotions and experiences in an advantageous manner. In some situations, these constraints can be viewed as obstacles to be overcome in order to foster creativity, while in others, they may be perceived as impediments inhibiting the development of creativity. Encouraging the discovery and reinforcement of motivation aids in navigating challenging situations that arise in social contexts and contributes to strengthening one’s resilient personality. In difficult life situations, when individuals are subjected to constraints, vulnerability emerges. The actor examines their own vulnerabilities in order to tap into the human experience, thereby enhancing their capacity to comprehend the authentic emotional essence they possess. This understanding enables them to approach the emotions, behavior, actions, and thoughts of their character without dismissing or deeming it a weakness, as it serves as a tool to connect with their play character on the stage.
18
Andreescu, Radian-Romus, Katia Moldoveanu, Ion Torcică, Pavel Mirea et Andreea Bîrzu. « Cercetări arheologice la Vitănești „Măgurice” (2009-2019) ». Cercetări Arheologice 29, no 2 (décembre 2022) : 455–76. http://dx.doi.org/10.46535/ca.29.2.02.
Texte intégralRésumé :
Cercetările arheologice în așezarea de tip tell de la Vitănești „Măgurice” au început în anul 1993, fiind subsumate unui obiectiv general care vizează cunoașterea principalelor caracteristici ale locuirii neo-neolitice din zona Teleormanului. Campaniile desfășurate între anii 2009-2019 au urmărit mai multe obiective. Primul dintre ele a vizat finalizarea cercetării ultimului nivel de locuire, Gumelnița B1, al așezării. Al doilea obiectiv l-a constituit începerea cercetărilor următorului nivel de locuire, prin săpături efectuate în ambele sectoare ale așezării. De asemenea, o campanie a fost dedicată cercetării locuirii din apropierea tell-ului, în punctul „Vitănești II”. Articolul de față reprezintă o trecere în revistă a principalelor rezultate ale cercetărilor din ultimul deceniu. Astfel, cercetările din sectorul de nord-est al așezării (Sy) au vizat mai multe construcții, precum și o zonă cu o mare concentrare de material osteologic aflată la marginea așezării. În această suprafață au fost descoperite, pe ultimul nivel de locuire, patru construcții incendiate, puternic deranjate de intervenții ulterioare. În marginea de nord-vest a așezării, o zonă cu o mare concentrare de artefacte din corn, ar fi putut aparține unui atelier de prelucrare a acestui material. Inventarul arheologic este bogat: vase întregibile in situ, numeroase unelte din corn, os, silex, greutăți din lut, râșnite, figurine. Între acestea se remarcă un pandantiv de aur, un vas antropomorf, precum și o figurină cu ochii figurați prin două bucăți de scoică. Sub acest nivel au fost descoperite resturile destul de inconsistente ale altor construcții, unele incendiate, care semnalează o locuire anterioară ultimei secvențe de existență a așezării de pe „Măgurice”. Ultimele campanii s-au concentrat în sectorul Sx, având ca obiectiv principal identificarea urmelor de locuire anterioare ultimei secvențe de locuire a așezării. Au fost cercetate două suprafețe, H-L și M-R, ce au relevat o situație complexă. Astfel, în suprafața H-L cercetările au scos la lumină resturile unei construcții neincendiate, care pe baza fragmentelor ceramice descoperite ar aparține nivelului Gumelnița A2. În restul suprafeței au fost descoperite numeroase materiale arheologice, aglomerare ce continuă și în suprafața alăturată, M-R. Se pare că această zonă a așezării a fost liberă de construcții o perioadă de timp destul de mare, ceea ce a permis acumularea unei mari cantități de materiale arheologice. Descoperirea cea mai interesantă din suprafața M-R este reprezentată de resturile incendiate ale unei locuințe, cu indicativul L18, iar lângă ea o vatră (sau cuptor) cu o modalitate de construcție inedită. Locuința avea un inventar bogat, format dintr-o aglomerare de râșnițe și numeroase vase in situ.
19
Munteanu Siserman, Mihaela, et Sabin Munteanu Siserman. « Despre bogăția cunoașterii și sărăcia înțelepciunii ». Buletin Științific. Seria A, fascicula Filologie 28 (17 décembre 2019) : 201–5. http://dx.doi.org/10.37193/bsff.2019.28.15.
Texte intégral
20
Nica, Alin Gabi. « Prietenia - cale de cunoaștere a lui Dumnezeu prin oameni ». Altarul Reîntregirii, no 2 (2015) : 197–208. http://dx.doi.org/10.29302/ar.2015.2.17.
Texte intégral
21
Zăloagă, Marian. « ISTORICIZAREA CRITICĂ A PRODUCȚIEI DE CUNOAȘTERE, POLITICI IDENTITARE ȘI „NOILE” STUDII ROME ». ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE „GHEORGHE ŞINCAI” 25 (1 avril 2022) : 278–88. http://dx.doi.org/10.59277/icsugh.sincai.25.21.
Texte intégralRésumé :
La nivel internațional, producția de studii și volume dedicate romilor se află de câteva decade într-o efervescență fără precedent. Ea este facilitată de progrese privind instituționalizarea liniei de studii prin înființarea unor departamente din ce în ce mai numeroase pe lângă universități și institute de cercetare din vestul și din estul Europei. Fenomenul a adus cu sine nu doar un număr de cărți publicate la edituri prestigioase, ci și înmulțirea numărului de reviste științifice de profil. Pe lângă deja respectabilele ca vechime și continuitate publicații periodice Études Tsiganes și Romani Studies (anterior anului 1999 cunoscut ca Journal of the Gypsy Lore Society), care continuă să apară și în prezent, în anii din urmă au luat naștere numeroase alte reviste și anuare editate în limbile naționale sau în limba engleză.
22
FLONTA, MIRCEA. « O A DOUA CRITICĂ A RAȚIUNII TEORETICE ? CONCEPTUL CUNOAȘTERII ÎN TRACTATUS ». Revista Română de Filosofie Analitică 14, no 1/2020 (10 janvier 2024) : 11–21. http://dx.doi.org/10.62229/rrfaxiv-1/1.
Texte intégralRésumé :
Is there a relationship between the goals pursued and presented in the Critique of Pure Reason and in Tractatus logico-philosophicus? This text argues that such a relationship will be ascertained if we will compare Kant’s answer to the question “How are synthetic a priori judgments possible?” with the Tractarian answer to the question “How are propositions of natural science possible?”. Based on this comparison, the Tractatus may be deemed to be a “new critique of theoretical reason”. As in the case of the critique of theoretical reason undertaken by Kant, the object of Tractarian investigation is constituted by ascertaining internal requirements for possessing knowledge of the world.
23
Cenușă, Radu-Leontie, et Marian Drăgoi. « O nouă alianță între regnuri ? » Bucovina Forestiera 19, no 1 (31 juillet 2019) : 3–5. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2019.001.
Texte intégralRésumé :
Furtuna produsă de „Viața secretă a copacilor”, o carte provocatoare scrisă de Peter Wohlleben, nu s-a oprit și continuă să alimenteze dispute dure între cercetarea tradițională a fiziologiei plantelor, bioinformatică și știința cunoașterii. Aparent, această nouă filozofie a științelor naturale se bazează pe o nouă paradigmă a neurologiei, promovată de neurologul român Dumitru Constantin Dulcan, care presupune că celulele trebuie să aibă propriul sistem nervos rudimental. Admitând această ipoteză, trebuie să luăm în considerare un alt orizont în interpretarea lumii vii.
24
Aniței, Mihai. « Munca într-o lume a viitorului. Perspective și provocări pentru psihologi ». Studia Doctoralia 3, no 1 (23 septembre 2018) : 5–31. http://dx.doi.org/10.47040/sd/sdpsych.v3i1.22.
Texte intégralRésumé :
Schimbările rapide ce au loc la începutul secolului al XXl-lea își pun puternic amprenta asupra specificului și particularităților proceselor de muncă, psihologia fiind confruntată cu provocări și probleme greu de anticipat în deceniile trecute. Astfel, în secolul XXI, psihologia va avea un rol decisiv in menținerea și stimularea productivității, eficienței, dar și stării de bine a angajaților, iar oferirea de răspunsuri practice în vederea adaptării la noile realități apărute în sfera muncii va deveni esențială. Globalizarea, utilizarea extensivă a noilor tehnologii de comunicare, ritmul alert al capacității de inovare precum și emergența societății cunoașterii determină apariția unor mutații semnificative în sfera muncii, facilitând apariția unor noi realități organizaționale ori industriale. Echipele și organizațiile virtuale, ori cele intensiv-cognitive, lucrătorul cunoașterii, angajatul virtual ori munca intr-un mediu impredictibil și eterogen cultural reprezintă doar o serie dintre provocările pe care viitorul le va oferi psihologilor. Iar mobilitatea ridicată a angajatului, nivelul de stres din ce in ce mai ridicat, workoholismul, ori izolarea din ce in ce mai puternică - o serie din consecințele psihologice pe care lucrul într-o lume a viitorului le va presupune. Pornind de la aceste considerente, lucrarea își propune să realizeze o trecere în revistă a principalelor schimbări ce vor avea loc in cadrul activităților de muncă în următoarele decenii, trasând direcții clare de analiză și de intervenție atât pentru psihologie, din perspectivă teoretică și științifică, cât și pentru psihologi, avându-se in vedere intervenții aplicative, cu puternic caracter practic.
25
Aniței, Mihai. « Munca într-o lume a viitorului. Perspective și provocări pentru psihologi ». Studia Doctoralia 3, no 1 (23 septembre 2012) : 5–31. http://dx.doi.org/10.47040/sd0000022.
Texte intégralRésumé :
Schimbările rapide ce au loc la începutul secolului al XXl-lea își pun puternic amprenta asupra specificului și particularităților proceselor de muncă, psihologia fiind confruntată cu provocări și probleme greu de anticipat în deceniile trecute. Astfel, în secolul XXI, psihologia va avea un rol decisiv in menținerea și stimularea productivității, eficienței, dar și stării de bine a angajaților, iar oferirea de răspunsuri practice în vederea adaptării la noile realități apărute în sfera muncii va deveni esențială. Globalizarea, utilizarea extensivă a noilor tehnologii de comunicare, ritmul alert al capacității de inovare precum și emergența societății cunoașterii determină apariția unor mutații semnificative în sfera muncii, facilitând apariția unor noi realități organizaționale ori industriale. Echipele și organizațiile virtuale, ori cele intensiv-cognitive, lucrătorul cunoașterii, angajatul virtual ori munca intr-un mediu impredictibil și eterogen cultural reprezintă doar o serie dintre provocările pe care viitorul le va oferi psihologilor. Iar mobilitatea ridicată a angajatului, nivelul de stres din ce in ce mai ridicat, workoholismul, ori izolarea din ce in ce mai puternică - o serie din consecințele psihologice pe care lucrul într-o lume a viitorului le va presupune. Pornind de la aceste considerente, lucrarea își propune să realizeze o trecere în revistă a principalelor schimbări ce vor avea loc in cadrul activităților de muncă în următoarele decenii, trasând direcții clare de analiză și de intervenție atât pentru psihologie, din perspectivă teoretică și științifică, cât și pentru psihologi, avându-se in vedere intervenții aplicative, cu puternic caracter practic.
26
Predescu, Florentina Carmen. « Voichița Dragomir – Biblioteca 2.0 : Apomediator al cunoașterii, comunicării și cooperării [Library 2.0 : Mediator of Knowledge, Communication, and Cooperation], București, Editura Tritonic Books, 2022 ». Research and Education, no 9 (2023) : 9–11. http://dx.doi.org/10.56177/red.9.2023.art.9.
Texte intégralRésumé :
The book Biblioteca 2.0 Apomediator al cunoașterii, comunicării și cooperării [Library 2.0: Mediator of Knowledge, Communication, and Cooperation] has its origins in the PhD thesis of Mrs. Voichița Dragomir, a well-known name in the field of information science and documentation in Romania, with a solid professional culture, rich experience, and accomplishments in the world of academic libraries in our country. Engineer by background, Mrs. Voichița Dragomir has a vast expertise in automation of academic libraries and library management, being a former deputy director of BCU Bucharest, and currently the director of SNSPA Library.
27
GHENADE, Mrd Adrian, BSc Leon-Andrei TOADER, Drd Șerban-Dan PREDESCU et Drd Elena (TUDOR) ONU. « Pledoarie pentru o terminologie unitară și compatibilă în domeniul securității naționale ». Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 12, no 3 (9 octobre 2023) : 87–99. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-23-37.
Texte intégralRésumé :
Terminologia din domeniul securității este un subiect tabu și vag în România. Analizând discursul public al politicienilor sau textul strategiilor naționale, observăm de multe ori existența unei confuzii în folosirea corectă a termenilor securitate, apărare și siguranță. Această confuzie creează probleme de natură teoretică și practică, ce se reflectă în neînțelegeri la nivel instituțional în materie de atribuții, în percepții greșite ale societății cu privire la rolul anumitor organizații și în neutilizarea adecvată a potențialului de colaborare dintre societate și mediul militar. Soluția adecvată pentru aceste probleme este aceea de formare a unei culturi de securitate care să producă deprinderea unor noțiuni elementare din acest domeniu. Pentru realizarea acestui deziderat, considerăm esențial ca, în materie de terminologie a securității, să existe o cunoaștere și o folosire adecvată a principalelor concepte, care să producă astfel o ordine și o clarificare în înțelegerea proceselor prin care este realizată securitatea, apărarea și siguranța.
28
POPA, Cezar. « PROCEDEE SPECIFICE EFICIENTIZĂRII PROCESULUI DECIZIONAL ÎN CONTEXTUL CONFLICTULUI CU GEOMETRIE VARIABILĂ ». Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 11, no 1 (11 avril 2022) : 34–47. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-22-55.
Texte intégralRésumé :
Riscurile şi ameninţările specifice permanentei schimbări a geometriei unei acțiuni/operații, în contextul conflictului de actualitate sunt diversificate și suferă permanente mutații. Această situație impune adaptarea rapidă a arhitecturilor sistemelor de comandă și control și îmbunătățirea/schimbarea permanentă a procedeelor matematico-analitice care susțin procesul de luare a deciziei. Digitalizarea și algoritmizarea procesului decizional, realizate concomitent cu implementarea structurală și funcțională a inteligenței artificiale, constituie modalitatea actuală de eficientizare a acestuia. Previzionăm creșterea exponențială a capabilităților sistemelor de C2 (comandă și control) cu privire la volumul și viteza de prelucrare și interpretare a datelor și informațiilor, a capabilităților de organizare structurală și funcțională atât a modulelor C2, cât și a forței care acționează, a capabilităților de control și evaluare a execuției acțiunii/operației etc. Algoritmizarea și digitalizarea procesului decizional, asociate cu experiența, intuiția bazată pe cunoaștere și talent/artă (specific factorului uman), conduc, inevitabil, la luarea unei decizii adecvate, având ca scop transpunerea rapidă în planurile şi ordinele de operaţii.
29
Sfetcu, Nicolae. « Lebăda Neagră, un risc asumat – Merită ? » Cunoașterea Științifică 1, no 1 (septembre 2022) : 101–11. http://dx.doi.org/10.58679/cs21353.
Texte intégralRésumé :
Recenzia cărții: Taleb, Nassim Nicholas (2007), The Black Swan: The Impact of the Highly Improbable, Random House, ISBN 978-1400063512. Cartea abordează subiecte legate de cunoaștere și moduri de viață, cu elemente de ficțiune și anecdotice din viața personală a autorului, pornind de la aspecte literare până la cele științifice și matematice. Accentul este pus pe „orbirea noastră în ceea ce privește aleatorietatea, în special abaterile mari.” Teoria lebedei negre a fost dezvoltată de Nassim Nicholas Taleb pentru a explica rolul disproporționat al evenimentelor rare greu de prezis, incongruența metodelor științifice în calculul probabilității evenimentelor rare din cauza naturii probabilităților mici, și prejudecățile oamenilor față de incertitudine și rolul masiv al unui eveniment rar. Taleb propune oamenilor de afaceri dă folosească „strategia mrenei” pentru investiții pe care el însuși a folosit-o, care constă în evitarea investițiilor cu risc mediu și plasarea a 85–90% din bani în cele mai sigure instrumente disponibile și restul de 10–15% în afaceri extrem de speculative.
30
DRUGĂ, Dana Ionela. « TEME DE PROPAGANDĂ RUSĂ ÎN CONTEXTUL RĂZBOIULUI DIN UCRAINA ». Impact strategic 4, no 84-85 (21 février 2023) : 81–95. http://dx.doi.org/10.53477/1842-810x-22-15.
Texte intégralRésumé :
Prin articolul de față, ne propunem să identificăm temele de propagandă asociate Federației Ruse în contextul războiului din Ucraina şi modul în care sunt formulate acestea, având la bază o analiză a articolelor regăsite în baza de date a EUvsDisinfo (Disinfo Database) pe o perioadă de două luni (august-septembrie 2022). Temele de propagandă au fost identificate prin aplicarea a două tipuri de cercetare: calitativă (analiza de conținut și analiza tematică) și cantitativă. Rezultatele cercetării au indicat următoarele teme de propagandă rusă: tema atacului nuclear – centrala de la Zaporojie, tema nazismului şi a fascismului, tema agresivității militare, tema valorilor ruse şi a legalității (referendum), tema suveranității pierdute şi a imperialismului, tema înscenării atacurilor/a masacrelor, tema conspirației globale și a Occidentului, tema crizei alimentare/insecurității alimentare, tema minorității ruse și a rusofobiei. Scopul prezentei analize urmărește creșterea gradului de cunoaștere în privința acțiunilor ostile ale Federației Ruse în spațiul virtual, cât și a rezilienței utilizatorilor la mesajele vehiculate online.
31
Țâncu, Ana Maria Cristina, Irina Șerbănoiu, Mihaela Pantea, Alexandra Totan, Elena Preoteasa et Marina Meleșcanu Imre. « Study on the degree of knowledge of dental colour's characteristics in relation to the dentist's professional experience ». Romanian Journal of Stomatology 65, no 4 (31 décembre 2019) : 315–20. http://dx.doi.org/10.37897/rjs.2019.4.1.
Texte intégral
32
Bandici, Emanuela Liliana. « DE LA FILMOGRAFIE LA EDUCAȚIE ȘI CUNOAȘTERE : ETAPELE DESCOPERIRII SINELUI ÎN ECRANIZAREA MICUL PRINȚ (DUPĂ ANTOINE DE SAINT-EXUPÉRY) ». Altarul Reîntregirii, no 2 (2016) : 259–66. http://dx.doi.org/10.29302/ar.2016.2.16.
Texte intégral
33
Răduță, Magda. « Recenzie - Adrian Tudurachi, Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) Iași, Editura Institutul European, 2016, 256 p. » Romanian Studies Today 2, no 2/2018 (1 décembre 2018) : 35–38. http://dx.doi.org/10.62229/rst/2.1/4.
Texte intégralRésumé :
„Cred că pentru a putea stabili o focalizare asupra obiectelor literare trebuie să avem nu atât o cunoaștere a discursurilor, cât una a experiențelor. Întrebarea mea a fost […] cum putem face o istorie nu a obiectelor discursive, ci a implantării lor în «sol», într-un raport cu realitatea pe care literatura l-a mediat pentru societatea românească” (p. 53). Aceasta pare a fi, într-o formulare limpede și convingătoare, foarte îndrăzneața miză a cărții lui Adrian Tudurachi. Încercarea sa de a articula faptul literar – incipient, spontan, lipsit încă de nevoia instituționalizării – și realitățile sociale ale secolului al XIX-lea se califică, fără exagerări de circumstanță, drept curajoasă: alegând un dificil interval cronologic, cel al „romantismului românesc”, pentru care singurele referințe viabile de până acum erau studii din anii 1970-1980 (P. Cornea, M. Anghelescu, M. Zamfir), și folosind seturi de unelte metodologice pe care cercetarea literară românească le privește încă destul de sfios (când ajunge, rar, să le privească), Fabrica de geniu construiește o imagine cu totul surprinzătoare a începuturilor literaturii române.
34
CĂLIN, Cătălin-Constantin. « Puterea intuiției în procesul de luare a deciziei în condiții de stres operațional ». Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 13, no 2 (9 juillet 2024) : 34–51. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-24-12.
Texte intégralRésumé :
Procesul de luare a deciziei reprezintă unul dintre cele mai de interes subiecte din domeniul științelor cognitive, fiind un concept care necesită o abordare complexă multi și interdisciplinară. Războiul modern presupune operații în medii caracterizate de un grad ridicat de incertitudine, cu multiple provocări, schimbări radicale și neașteptate ale situației, ceea ce necesită o bună cunoaștere a modului în care funcționează gândirea umană și a modului în care putem dezvolta procesele cognitive implicate în formularea unei decizii. Articolul își propune o scurtă analiză a procesului de luare a deciziilor de către liderii militari, în situațiile în care există factori stresori semnificativi și în care sunt necesare decizii rapide și intuitive. În acest scop, sunt prezentate principalele aspecte teoretice și practice pe care le întâlnim în literatura de specialitate, cu accent pe aplicațiile în domeniul militar. De asemenea, este prezentat conceptul de intuiție expert. Deși există încercări încă din Antichitate, studiul sistematic al acestui concept revoluționar începe la jumătatea secolului 20 și suscită un viu interes și în prezent, fiind subiectul unor vii dispute academice.
35
Maria, Holhos. « VARIATIONS OF THE INITIATION IN SOLITUDE IN THE GAME OF SELFKNOWLEDGE AND OF THE REALITY PRESENTED IN PALER’S PROSE ». Incursions into the Imaginary 8, no 1 (10 novembre 2017) : 149–69. http://dx.doi.org/10.29302/inimag.2017.8.7.
Texte intégral
36
Maria, Holhos, et Holhos Andra Gabriela. « Versions of initiation in solitude through the game of self-knowledge and reality in Paler’s prose ». Incursions into the Imaginary 9, no 1 (10 décembre 2018) : 108–25. http://dx.doi.org/10.29302/inimag.2018.9.8.
Texte intégral
37
Marina, Lucian, Simona Stănescu et Mihnea Preotesi. « Tendințe ale cunoașterii și dezvoltării sociale în secolul al XXI-lea, conferință internațională, Alba Iulia, România, 25-26 octombrie 2019 ». Sociologie Romaneasca 18, no 1 (30 juin 2020) : 178–81. http://dx.doi.org/10.33788/sr.18.1.11.
Texte intégral
38
Ivanov, Nadejda. « ”The life and death of the unfortunate Filimon” by Vladimir Beșleaga : pilgrimage to unity ». Akademos, no 3(62) (janvier 2022) : 98–106. http://dx.doi.org/10.52673/18570461.21.3-62.13.
Texte intégralRésumé :
This article analyzes the itinerary of recovering the identity and unity of the being of the character Filimon from the novel Viața și moartea nefericitului Filimon sau anevoioasa cale a cunoașterii de sine by Vladimir Besleaga. Between life and death, the protagonist realizes that he lived in a world ”fabricated” by the aberrant political ideology of his father Nichifor Fatu, the artistic projection of the ”daddy of the crowds” – I. V. Stalin. That is why Filimon chooses the journey on the sea of death, a mythical itinerary traveled by heroes from legends, myths, fairy tales, to re-establish his world, to order the terrifying shadows of the psyche in an inner cosmos. Thus, the Water of Time, the ritual of descent into the hell of the earth, crossing the labyrinth, the constellation of the being from the split fragments (grandmother – sister), the direct confrontation with the enemy (the total opposite of his being – the commissioner, the protective „father” of the communist regime), the psychological struggle between these two antagonistic characters (in the paradigm of light and darkness, surface – interior, conscious – unconscious, love – hate, individuality – nation, lie – truth). All are part of an initiatory structure involving regressus ad uterum, where the maternal principle coincides with the Goddess of Death, Terra Mater and the Goddess of Love.
39
Saranciuc-Gordea, Liliana, et Irina Panica. « Valorization of work-based learning in the module "The art of self-knowledge and the other" in the discipline "Personal development" in primary ». Revistă de Ştiinţe Socio-Umane = Journal of Social and Human Sciences 47, no 1 (avril 2021) : 28–36. http://dx.doi.org/10.46727/jshs.2021.v47.i1.p28-36.
Texte intégralRésumé :
This article elucidates some theoretical, methodological and applied aspects in order to capitalize on learning based on work tasks in the module "Art of self-knowledge and the other" in the discipline "Personal development" in primary school.
40
Ciornei, Laurențiu. « Ambasadorul englez al României sălbatice, Charlie Ottley : ”Legea silvică în sine nu este rea, dar nu există voință sau finanțarea necesară pentru aplicarea acesteia” ». Bucovina Forestiera 19, no 2 (30 décembre 2019) : 189–92. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2019.024.
Texte intégralRésumé :
Jurnalistul britanic Charlie Ottley este, de aproape un deceniu, unul dintre cei mai perseverenți ambasadori ai imaginii României în lume. Fascinat de frumusețea și naturalitatea țării noastre, Charlie face emisiuni de televiziune, scrie editoriale și reportaje pentru cele mai prestigioase canale media din lume, necontenind să laude măreția și sălbăticia munților Carpați sau biodiversitatea. Născut în urmă cu 49 de ani la Winchester, în Anglia, Charlie a devenit prieten al României după de a colindat lumea în lung și-n lat spre a descoperi frumuseți. Mereu a fost omul încercat de focul cunoașterii și a căutat să descopere părțile frumoase ale națiilor. Dublu licențiat al Universității din Bristol, în teologie și filosofie, Charlie Ottley și-a încercat norocul și în jurnalism, absolvind și facultatea de profil de la City University din Londra. După un scurt stagiu la Londra, a ajuns șeful biroului de corespondenți de la Los Angeles al grupului media World Entertaiment News Network. Acum, Charlie Ottley scrie constant pentru The Dail Mail, Food and Travel Magazine şi Vanity Fair. În urmă cu două decenii și-a făcut propria televiziune, Forge TV, filmând reportajele pe care le făcea pentru Daily Express. A călătorit prin lume producând o serie de emisiuni culinare spectaculoase. Astfel, a descoperit ”aromele” mâncărurilor din Chile (Flavours of Chile), Columbia, Peru, Mexic, Spania, Grecia, Scoția sau Africa de Sud. Succesul seriei, difuzată pe Travel Channel, a asigurat o nouă serie bazată pe partea culinară şi de călătorii, intitulată Flavours of Chile. În următorii 12 ani a realizat serii similare în Peru, Spania, Mexic, Scoţia, Africa de Sud, Columbia şi Grecia. În 2011, Charlie Ottley a venit pentru prima oară în România cu același scop de a descoperi tradiția culinară și de natura. A fost fascinat și de atunci își canalizează eforturile pentru a ajuta la păstrarea bogăţiilor naturale ale României. A realizat celebra seriei de reportaje televizate, Wild Carpathia, difuzată în 110 ţări şi tradusă în 11 limbi. În vara lui 2017, Charlie Ottley a prezentat ultimul episod din Wild Carpathia la sediul ONU din New York, fiind aplaudat la scenă deschisă de reprezentanţii a 193 de ţări şi sute de personalități mondiale prezenți la acel eveniment. La finalul anului trecut, ambasadorul României sălbatice și-a cumpărat o casă în Bran și intenționează să o transforme într-un veritabil loc de pelerinaj al prietenilor englezi care, la rândul lor, vor deveni – asemenea lui Charlie – ”reprezentanți diplomatici” ai României.
41
Ciornei, Laurențiu. « Ion Barbu : ”Pădurile noastre au fost gestionate de așa manieră încât diversitatea biologică s-a menținut la cote maxime. În Carpați se află poate singurele păduri din Europa în care piramida trofică și prezența tuturor formelor de viață a rămas nederanjat” ». Bucovina Forestiera 21, no 1 (30 juin 2021) : 93–104. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2021.008.
Texte intégralRésumé :
Ion Barbu s-a născut, acum 69 de ani, în inima Deltei Dunării, în satul Sarinasuf, absolvind, ca șef de promoție, Facultatea de Silvicultură din Brașov, în 1971. De atunci, cu mici excepții, a lucrat în cercetarea științifică, la Stațiunea Experimentală de Cultură a Molidului din Câmpulung Moldovenesc. A publicat mai bine de 100 de articole științifice, cărți și monografii în reviste și publicații de prestigiu internațional. Cadru didactic universitar cu personalitate, Ion Barbu a condus și coordonat numeroase proiecte de cerectare internaționale. Doctor în silvicultură, din 1982, cunoaște engleză, germană și franceză.
Ion Barbu ar trebui considerat drept cercetătorul științific care are voință de adevăr, putând fi lesne perceput ca un chirurg al silviculturii românești. Critic, exigent, deosebit de realist, profesorul nu se sfiește să arate tumoarea și să insiste pentru îndepărtarea acesteia. Prezintă și soluții, fapt remarcabil, în zilele noastre, chiar și pentru specialiștii silvici care încă mai caută vinovați decât rezolvări.
Potrivit opiniei domniei sale, pădurea românească, prin marea sa diversitate și prin gradul ridicat de naturalitate - comparativ cu pădurile din alte țări europene - are un mare potențial și o valoare genetică deosebită. Amenințarea cea mai mare o constituie goana după materia primă principală pe care o produce pădurea, lemnul, singurul sortiment solicitat de firmele străine fiind lemnul de calitate superioară, lemnul de cherestea, toate celelalte produse ale pădurii nemaiavând cerere, din cauza distrugerii industriei autohtone a lemnului care, altădată, valorifica și sortimentele inferioare. Acest fapt a determinat nu numai o reducere drastică a locurilor de muncă, dar și o rentabilitate redusă a economiei forestiere pe ansamblu, ponderea în PIB a economiei forestiere scăzând de circa cinci ori în ultimii 30 de ani. De altfel, nici serviciile ecosistemice generate de pădure nu sunt valorificate la întregul lor potențial, fiind departe vremea când acestea vor fi plătite în vreun fel. Spre exemplificare, nimeni nu a plătit încă vreu cent pentru serviciul hidrologic major pe care pădurile îl exercită în beneficiul celor care au devenit stăpânii producției de energie electrică, în țara noastră. Mai mult, nici proprietarii de păduri, ale căror suprafețe cad în zonele strict protejate ale parcurilor naționale și parcurilor naturale din țara noastră, nu au fost compensați în vreun fel. Din păcate, în ultimii ani a intervenit și degradarea tehnicității și tehnologiilor utilizate în exploatarea pădurilor, în locul instalațiilor pe cablu fiind folosite preponderent tractoarele, cu impact distructiv asupra solului, a puieților și asupra arborilor rămași. Nu în ultimul rând, astăzi, o mare parte a mass-media și anumite organizații neguvernamentale și-au făcut un țel din denigrarea slujitorilor pădurii. Dar, dacă ar fi ascultați și silvicultorii, probabil că adevărul s-ar afla mai lesne. Faptul că România are încă o rezervă importantă de păduri primare, neafectate de factorul antropic, se datorează grijii generațiilor de silvicultori. În majoritatea țărilor europene, astfel de păduri lipsesc, iar testele internaționale de proveniență cu specii evidențiază că ecotipurile din țara noastră pot fi utilizate cu succes în reconstrucția ecologică a unor întinse zone forestiere din Europa centrală și de vest. Exportul de material genetic din țara noastră poate demonstra Europei superioritatea soluțiilor de management forestier românesc, susține Ion Barbu.
Fascinat de pădurile-galerii de sălcii și plopi ale copilăriei, dorind să cunoască și alte păduri, Iona Barbu a ajuns să descopere diversitatea pădurilor, suficient cât să-i transforme întreaga existență. Curios și, deopotrivă, înțelept, Ion Barbu excelează în a vedea pădurea dincolo de bine și de rău, rămânând mereu în avanposturile cunoașterii, dar și un împătimit al diseminării acesteia. Potrivit opiniei domniei sale, viitorul silviculturii românești înseamnă: Competență. Fermitate. Eficiență.
42
Stănculescu, Manuela Sofia, et Monica Marin. « Health-related effects at the outbreak of COVID-19 pandemic in vulnerable communities of Romania ». Revista Calitatea Vieții 33, no 1 (2022) : 1–18. http://dx.doi.org/10.46841/rcv.2022.01.03.
Texte intégralRésumé :
This paper reports on health-related effects of the COVID-19 pandemic impact on vulnerable populations from Romania’s vulnerable communities, Roma and non-Roma. Transmission in the most marginalized communities has been expected to be particularly high as self-isolation and social distancing are difficult to pursue as a result of crammed living conditions, limited access to basic services and infrastructure. The study reports research results from a qualitative survey based on expert interviews in communities. The sample includes a total number of 34 communities, out of which 10 Roma vulnerable rural communities, 10 vulnerable rural localities and a counterfactual of 10 resilient communes. In addition, four small urban areas with large Roma neighborhoods complete the sample. Data collection has been organized in four rounds, during the period May−July, 2020. Since the lockdown, a large number of interviewees declared non-compliance with the hygiene measures for preventing COVID-19 transmission to be a problem. While in the resilient communes this problem was not reported, it appeared to be widespread in the selected vulnerable communes. The non-compliant behavior of poor and Roma people is considered an aggregated effect of a lack of access to relevant infrastructure, particularly water, and lack of finances for the necessary sanitary products. According to opinions expressed by local institutional representatives, between Round 1 and Round 3 of research (May−June 2020), a large part of the population either has never observed the hygiene rules or has relaxed after the lockdown was lifted. Constant positive evolution was reported in the resilient communes and the vulnerable non-Roma ones. This study adds knowledge on social and economic health-related effects of the COVID-19 at the level of the most vulnerable segments of Romanian society. The results underline the fact that short-term effects of the pandemic are borne unequally. Keywords: COVID-19; health equity; health services access; health behavior; social distancing; Roma; vulnerable; Romania. ●●●●● Articolul prezintă efectele legate de starea de sănătateale pandemiei COVID-19, asupra populației vulnerabile, din comunitățile vulnerabile cu și fără romi, din România. În comunitățile marginalizate, se aștepta ca transmisia virsului să fie mare, ca urmare a dificultății de a respecta măsurile de auto-izolare și distanțare socială, în contextul unui nivel scăzut al condițiilor de viață și al accesului limitat la servicii de bază și infrastructură. Studiul include rezultatele unei cercetări calitative realizată prin interviuri cu experți din comunități. Eșantionul include un număr total de 34 de comunități, dintre care 10 sunt comunități vulnerabile cu romi din mediul rural, 10 sunt comune vulnerabile, alături de un set contrafactual de 10 comune reziliente. În plus, sunt incluse și 4 orașe mici cu zone extinse de romi. Culegerea datelor a fost organizată în patru runde, în perioada mai-iulie 2020. Începând cu perioada de izolare din starea de urgență, un număr ridicat de intervievați a identificat ca problematic gradul scăzut de respectare a măsurilor de igienă pentru prevenirea trasmiterii COVID-19. În timp ce în comunele reziliente această problemă nu a fost menționată, ea a apărut ca fiind extinsă în comunitățile rurale vulnerabile. Comportamentul neconform al populației sărace și de etnie romă este considerat a fi un efect agregat al lipsei de acces la infrastructura relevantă, în special apă, alături de lipsa resurselor financiare necesare pentru produsele sanitare. În opinia reprezentanților instituționali locali intervievați, între prima și a treia rundă a cercetării (mai−iunie 2020), o mare parte a populației fie nu a respectat regulile de igienă, fie acestea au fost relaxate, după ce izolarea din starea de urgență a fost ridicată. O evoluție constant pozitivă a fost raportată în comunele reziliente și în cele vulnerabile fără romi. Studiul contribuie la extinderea cunoașterii asupra efectelor sociale și economice legate de starea de sănătate ale pandemiei COVID-19 asupra celor mai vulnerabile segmente ale societății din România. Rezultatele subliniază că efectele pe termen scurt ale pandemiei sunt inegal distribuite. Cuvinte cheie: COVID-19; echitate în sănătate; accesul la servicii de sănătate; comportamente în sănătate; distanțare socială; romi; vulnerabile; România.
43
BODEA-HATEGAN, Carolina. « Editorial ». Revista Română de Terapia Tulburărilor de Limbaj şi Comunicare IX, no 1 (31 mars 2023) : 2–3. http://dx.doi.org/10.26744/rrttlc.2023.9.1.01.
Texte intégralRésumé :
Articolele cuprinse în numărul I al Revistei Române de Terapia Tulburărilor de Limbaj și Comunicare-RRTTLC din anul 2023 sunt, în mare parte, extinderi, aprofundări ale unor materiale prezentate în cadrul Conferinței Naționale cu participare Internațională organizată de Departamentul de Psihopedagogie specială, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, în parteneriat cu Asociația Specialiștilor în Terapia Tulburărilor de Limbaj din România-ASTTLR, Inspectoratul Școlar Județean Cluj și Casa Corpului Didactic Cluj, în data de 25 februarie 2023, eveniment științific intitulat Logopedia. direcții de cercetare științifică și modele de intervenție terapeutică/ speech and language therapy. scientific research approaches and therapeutic frameworks. Evenimentul s-a derulat cu sprijinul ESLA-European Speech and Language Therapy Associations. Pe lângă articolele în extenso ale unor materiale prezentate în cadrul conferinței, în acest număr vom include și abstractele materialelor prezentate. Notăm faptul că acest eveniment a reunit un număr semnificativ de specialiști din domeniul terapiei tulburărilor de limbaj și comunicare, în jur de aproximativ 600 participanți, iar lucrările conferinței s-au derulat pe parcursul unei zile. În acest număr al RRTTLC mai includem și alte articole, care nu au făcut obiectul prezentării în cadrul Conferinței științifice mai sus menționate. Volumul este deschis cu un material elaborat de Carolina Bodea Hațegan, Dorina Anca Talaș și Raluca Nicoleta TRIFU care aduce în prim plan specificul demersului logopedic derulat online Terapia logopedică în mediul online: specific și implicații, în condițiile în care, în urma experienței pandemice, telepractica logopedică începe să prindă din ce în ce mai mult teren. Articolul următor, elaborat de logoped Lăcrămioara Buzzo Reeducarea tulburărilor specifice de articulare a vorbirii determinate de dezechilibru muscular orofacial cu ajutorul terapiei logopedice miofuncționale este o variantă extinsă a materialului prezentat de autoare în cadrul conferinței, cu o tematică nevralgică în practica logopedică actuală, un material foarte apreciat de participanții la conferință, prin care autoarea aduce în prim plan practici logopedice concrete pentru antrenarea abilităților articulatorii, în contextul tulburării miofuncționale orofaciale. Ștefania Filip, autoarea celui de-al treilea articol cuprins în acest număr al RRTTLC - The identification process of students with speech-language impairment in South Carolina, prezintă, de asemenea, in extenso, materialul susținut în cadrul conferinței, un material care aduce în prim plan experiențe internaționale logopedice sub forma procedurilor, pe segmentul de depistare a copiilor cu tulburări de limbaj și comunicare. Mihaela Timpa ne propune un material foarte practic, intitulat Relația dintre procesarea fonologică și fluența în citire la elevii din ciclul primar, articol în care practicile consacrate la nivel de ASTTLR prin Proba de evaluare și antrenare a fluenței în citire-PEAFC sunt supuse cercetării. În data de 25 februarie se marchează Ziua Internațională a Implantului Cohlear, prin urmare, nu putea lipsi din cadrul conferinței lucrarea O perspectivă logopedică asupra tranziției către școlaritate a copilului cu implant cohlear, un material dedicat acestei problematici deosebite, care conturează în termeni foarte optimiști situația dizabilității auditive iar apoi acea prezentare a fost dezvoltată sub formă de articol, autorii fiind Ovidiu Tudorean și Alois Gherguț. Colega noastră Ioana Tufar continuă problematica dizabilității auditive, ca problematică specifică muncii logopedului, în articolul următor, punctând aspecte practice din sfera limbajului mimico-gestual, ca modalitate alternativă și augmentativă de comunicare - Limba semnelor: de la elementele de taxonomie la aspecte practice ale limbii semnelor române. O problematică distinctă, dar foarte importantă în contextul abordărilor logopedice este modul în care practica medicală influențează abordarea terapeutică, mai ales în situația în care domeniul logopedic din țara noastră este unul educațional ca formare și preponderent educațional ca practică contextualizată. În aceste condiții, considerăm abordarea prezentată de colegele noastre Ioana Mădălina Orian și Anamaria Rada Bereschi-Bene, sub forma articolului intitulat Influența protocolului de intervenție chirurgicală ales în cazul despicăturilor facio-labio-palatine asupra procesului de intervenție logopedică, ca fiind foarte potrivită și necesară specialiștilor din domeniul terapiei tulburărilor de limbaj și comunicare. Ultimul articol cuprins în acest volum al RRTTLC aduce în prim plan Relaţia dintre modalităṭile de tratare a informaṭiilor și potenṭialul de învăţare, subliniind importanța cunoașterii acestei relații de către specialiștii care conturează programe de intervenție personalizate atât în sfera educațională, cât și terapeutică, dar și de către toți cei care sunt implicați în actul educațional. Numărul actual din RRTTLC este un număr bogat în date științifice, cu implicații majore în sfera practicii logopedice, de care vă invităm să vă bucurați prin lectură.
44
Sfetcu, Nicolae. « Cunoașterea științifică - Metodologii ». Cunoașterea Științifică 2, no 2 (2023). http://dx.doi.org/10.58679/cs96835.
Texte intégralRésumé :
Socrate a practicat dialectica pentru obținerea cunoașterii, prin metoda dialogului oral, ceea ce el numea arta „nașterii sufletelor”. La Platon, dialectica era un tip de cunoaștere cu rol ontologic și metafizic, la care se ajunge prin confruntarea mai multor poziții pentru a depăși opinia (doxa), o deplasare din lumea aparențelor (sau a „sensibilului”) către cunoașterea intelectuală (sau „inteligibilul”) până la primele principii. Pentru ca o descriere, declarație sau afirmație să fie cunoaștere, trebuie ca aceasta să fie o credință, să fie adevărată, și să fie justificată. O declarație de credință este o expresie a credinței în cineva sau ceva. Credința trebuie să fie adevărată pentru a fi cunoaștere. Definiția cunoașterii ca o credință adevărată justificată a fost acceptată pe scară largă până în 1960, când filosoful american Edmund Gettier a provocat discuții majore pe scară largă. Cunoașterea științifică se bazează pe colectarea probelor observabile și măsurabile supuse unor principii specifice de raționament și de experimentare. În ciuda criticilor teoriei falsificabilității propuse de Karl Popper pentru demarcarea între știință și ne-știință, în principal pseudoștiință, acest criteriu este încă foarte util, și perfect valabil după perfecționarea lui de către Popper și adepții lui. Metodologia programelor de cercetare științifică a lui Imre Lakatos este o revizuire radicală a criteriului de demarcație al lui Popper între știință și neștiință, conducând la o teorie nouă a cunoașterii științifice. În lucrare prezint propunerea mea de extindere a metodologiei lui Lakatos cu doi noi termeni, programe bifurcate și programe unificatoare, cu caracteristicile lor specifice.
45
Sfetcu, Nicolae. « Epistemologia activității de intelligence ». Intelligence Info 2, no 2 (juin 2023). http://dx.doi.org/10.58679/ii34081.
Texte intégralRésumé :
În activitatea de intelligence, epistemologia este studiul cunoașterii amenințării și a modului în care se înțelege amenințarea în domeniul analizei intelligence. Majoritatea definițiilor activității de intelligence nu iau în considerare faptul că statutul normativ epistemic al informațiilor analizate este cunoașterea și nu o alternativă inferioară. Contra-argumentele la statutul epistemologic al activității de intelligence sunt scopul acestora orientat spre acțiune, și conținutul lor orientat spre viitor.
46
Sfetcu, Nicolae. « Cunoașterea științifică – Metodologii (Scientific Knowledge – Methodologies) ». SSRN Electronic Journal, 2024. http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.4742067.
Texte intégral
47
Moscal, Dinu. « Toponimul Dorna. Probleme de etimologie și de interferență lingvistică ». Diacronia, no 4 (1 août 2016). http://dx.doi.org/10.17684/i4a56ro.
Texte intégralRésumé :
Stabilirea unei etimologii toponimice presupune identificarea modului în care faptele de limbă legate de nume se raportează la realitatea desemnată și la contextul socio-geografic al acesteia. Studiul toponimului Dorna este un caz ce demonstrează că există situații în care cunoașterea realității extralingvistice în plan diacronic devine un argument pentru valabilitatea unei interpretări lingvistice. Analiza toponimelor omonime, a derivatelor și a sintagmelor care conțin acest toponim în raport cu realitatea desemnată și istoricul acesteia indică seriile de toponime cu istoric similar, în cazul de față fiind vorba despre cele cu origine descriptivă și cele cu origine personală. Analiza cîmpului toponimic al hidronimului Dorna (numele afluentului drept principal al Bistriței) pune în evidență schimbările de la nivelul nomenclaturii românești după contactul cu limba germană, prin intrarea sub administrația austriacă în perioada 1774–1918 a aproape întregului ansamblu socio-geografic corespondent acestui cîmp toponimic.
48
Milică, Ioan. « Biblioteca naturii : realitate și metaforă în clasificarea botanică ». Diacronia, no 11 (10 juin 2020). http://dx.doi.org/10.17684/i11a155ro.
Texte intégralRésumé :
Rețeaua de metafore care învăluie cunoașterea științifică suscită astăzi interesul multor cercetători. O literatură de specialitate tot mai consistentă semnalează că gîndirea și exprimarea metaforică aduc științei atît beneficii cît și deservicii, astfel că obiectul principal al lucrării de față este de a sonda relevanța unor metafore generate de scris și potențate de prestigiul acestei tehnologii comunicative. Corelațiile și ramificările acestor matrice pot fi, la rigoare, cartografiate prin lectura textelor de referință. Interpretate ca noduri de rețea, operele fondatoare în știință au forța de a schimba traiectoria explorării științifice și a reconfigura felul în care înțelegem să ne raportăm la realitate. Întrucît asumarea sarcinii de a sonda arhitectura metaforică a tuturor textelor științifice de prim rang ar depăși cu mult mizele particulare ale lucrării de față, am preferat să reliefăm cîteva din matricele metaforice centrale ale tradiției scrisului pe care le regăsim în opera lui Carl von Linné, cu observația că, în posteritate, modelul clasic de categorizare impus în științele naturale de învățatul suedez a consolidat stabilitatea vocabularelor botanice vernaculare și a favorizat popularizarea și internaționalizarea multor denumiri științifice de plante. Axul în jurul căruia este organizată argumentarea este reprezentat de metafora bibliotecii.
49
Pop, Andrei V., et Dan L. Dumitrașcu. « Tulburările interacțiunii intestin-creier : o prezentare taxonomică | [The disorders of the gut-brain interaction : a taxonomic update] ». Jurnal Medical Brasovean, 19 avril 2021, 4–9. http://dx.doi.org/10.31926/jmb.2020.2.11.
Texte intégralRésumé :
The functional gastrointestinal disorders recently received a better name, given by the Rome IV working committees. They are called now disorders of the gut-brain interaction. The new name reflects the progress in the knowledge of these disorders. They are no more perceived as idiopathic conditions, but rather as self-standing pathological entities. Therefore, they are no more diagnosed after ruling out any other pathology but the benefit of criteria for a positive diagnosis. The taxonomy remains however based on the topographic area to which symptoms are attributed. This paper reviews the disorders of the gut-brain interaction following the Rome IV taxonomy. The main clinical and pathogenetic features of each of them are presented. Rezumat Tulburările funcționale digestive au primit recent un nou nume, mai bun, dat de comitetele de lucru Roma IV. Ele sunt denumit acum tulburări ale interacțiunii intestin-creier. Noul nume reflectă progresele în cunoașterea acestor suferințe. Ele nu mai sunt considerate acum condiții patologice idiopatice, ci mai degrabă ca tulburări de sine stătătoare. Totodată diagnosticul nu se mai bazează pe excluderea altei patologii, ci pe criterii bine definite de diagnostic pozitiv. Taxonomia rămâne însă aceeași, bazată pe segmentul topografic căruia îi sunt atribuite simptomele. Prezentul articol trece în revistă tulburările de interacțiune creier intestin urmând taxonomia Roma IV și prezentând elementele clinice și patogenetice definitorii fiecăreia.
50
Miroiu, Mihaela. « Drumul către autonomie trece prin cunoaștere ». Transilvania, 15 décembre 2020, 1–8. http://dx.doi.org/10.51391/trva.2020.12.01.
Texte intégralRésumé :
This paper it is a subjective perspective on the birth and the raise of the field of Gender Studies in Romania. It is subjective because the author is the initiator of the field and she has a parental/maternal attitude towards the topic. Once her intellectual maternity is related to the MA program at National School of Political and Administrative Studies in Bucharest, the text is offering a reflective image of the evolution and the results of the research in the last decades at NSPSPA, as well as its impact beyond the academic space.