Articles de revues sur le sujet « Chirurgia laparoscopica »

Pour voir les autres types de publications sur ce sujet consultez le lien suivant : Chirurgia laparoscopica.

Créez une référence correcte selon les styles APA, MLA, Chicago, Harvard et plusieurs autres

Choisissez une source :

Consultez les 50 meilleurs articles de revues pour votre recherche sur le sujet « Chirurgia laparoscopica ».

À côté de chaque source dans la liste de références il y a un bouton « Ajouter à la bibliographie ». Cliquez sur ce bouton, et nous générerons automatiquement la référence bibliographique pour la source choisie selon votre style de citation préféré : APA, MLA, Harvard, Vancouver, Chicago, etc.

Vous pouvez aussi télécharger le texte intégral de la publication scolaire au format pdf et consulter son résumé en ligne lorsque ces informations sont inclues dans les métadonnées.

Parcourez les articles de revues sur diverses disciplines et organisez correctement votre bibliographie.

1

Chauvet, P., B. Rabischong, S. Curinier, A. S. Gremeau, N. Bourdel, A. G. Kaemmerlen, C. Houlle et al. « Laparoscopia e chirurgia laparoscopica : principi generali e strumentazione ». EMC - Tecniche Chirurgiche - Chirurgia Generale 18, no 1 (juin 2018) : 1–16. http://dx.doi.org/10.1016/s1636-5577(18)91722-0.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
2

Sanseverino, R. « Chirurgia laparoscopica e calcolosi renoureterale ». Giornale di Clinica Nefrologica e Dialisi 21, no 2 (24 janvier 2018) : 53–55. http://dx.doi.org/10.33393/gcnd.2009.1274.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
3

Sanseverino, R. « Chirurgia laparoscopica e calcolosi renoureterale ». Giornale di Tecniche Nefrologiche e Dialitiche 21, no 2 (avril 2009) : 53–55. http://dx.doi.org/10.1177/039493620902100211.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
4

Pouliquen, X. « Manovre di base nella chirurgia laparoscopica dell’adulto ». EMC - Tecniche Chirurgiche Addominale 15, no 2 (janvier 2009) : 1–26. http://dx.doi.org/10.1016/s1283-0798(09)70456-5.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
5

Valverde, A. « Anastomosi digestive : principi e tecnica (chirurgia aperta e laparoscopica) ». EMC - Tecniche Chirurgiche Addominale 21, no 3 (septembre 2015) : 1–20. http://dx.doi.org/10.1016/s1283-0798(15)72323-5.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
6

Valverde, A. « Principi e tecniche delle anastomosi digestive : particolarità in chirurgia laparoscopica e robotica ». EMC - Tecniche Chirurgiche Addominale 21, no 3 (septembre 2015) : 1–10. http://dx.doi.org/10.1016/s1283-0798(15)72334-x.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
7

Chevalier, U., C. Breton et P. Blanc. « Evaluation des postures de travail lors de la réalisation d’un court-circuit gastrique avec anse en Y : laparoscopie 2D vs laparoscopie avec robot-assistance ». Obésité 14, no 4 (décembre 2019) : 157–60. http://dx.doi.org/10.3166/obe-2019-0083.

Texte intégral
Résumé :
La robot-assistance en chirurgie laparoscopique améliore l’ergonomie du chirurgien. Nous avons évalué cette ergonomie lors de la réalisation d’un court circuit gastrique avec anse en Yen comparant la laparoscopie 2D (L2D) et la laparoscopie robot-assistée (LRA). Dans cette étude la LRA a amélioré l’ergonomie du chirurgien avec moins de douleurs musculosquelettiques. C’est pourquoi, nous recommandons la laparoscopie avec robot-assistance en chirurgie bariatrique.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
8

Chevalier, U., M. Fanget, I. Genepi, M. Chabanne, C. Breton et P. Blanc. « Ergonomie de l’aide opératoire au cours de la réalisation d’un court circuit gastrique avec anse en Y : laparoscopie 2D vs laparoscopie avec robot assistance ». Obésité 15, no 1-2 (mars 2020) : 08–11. http://dx.doi.org/10.3166/obe-2020-0090.

Texte intégral
Résumé :
La robot assistance en chirurgie laparoscopique améliore l’ergonomie du chirurgien. Nous avons évalué l’ergonomie de l’aide opératoire lors de la réalisation d’un court circuit gastrique avec anse en Y en comparant la laparoscopie 2D (L2D) et la laparoscopie robot-assistée (LRA). Dans cette étude il n’a pas été retrouvé de différence sur les douleurs ostéo-articulaires pour l’aide opératoire entre L2D et LRA.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
9

Carrier, G., et P. Rouanet. « Quelle technique chirurgicale faut-il privilégier en 2019 ? » Côlon & ; Rectum 13, no 3 (août 2019) : 147–53. http://dx.doi.org/10.3166/cer-2019-0093.

Texte intégral
Résumé :
La chirurgie des cancers du rectum répond à des impératifs carcinologiques que sont l’exérèse totale du mésorectum (TME) et le respect de la marge de résection circonférentielle (CRM), tout en tentant de maîtriser la morbidité, l’enjeu fonctionnel et l’impact médicoéconomique. Quatre techniques s’affrontent aujourd’hui : la laparotomie, la coelioscopie qu’elle soit faite de haut en bas de façon classique (LTME) ou bien de bas en haut par voie transanale (TaTME) ou enfin la chirurgie avec assistance robotique (RTME). Cinq essais randomisés ont comparé la laparotomie à la laparoscopie sans démontrer la supériorité de la voie mini-invasive. La TaTME réalise une véritable proctectomie de bas en haut. Elle a été promue dans le but de faciliter l’abord d’un pelvis étroit particulièrement chez les hommes obèses avec un mésorectum volumineux. Elle modifie les repères du chirurgien et nécessite une learning curve au risque d’une morbidité importante et d’un mauvais résultat carcinologique. La RTME apporte de nombreux avantages : vision en 3D magnifiée, instruments articulés, aide à la dissection dans un bassin étroit. Le bénéfice est marqué chez les cas difficiles : sujets obèses, sexe masculin, anastomoses basses. Chez ces patients à haut risque chirurgical, le taux de conversion est diminué par rapport à la coelioscopie et à la nécessité de réaliser une anastomose coloanale réduite. Nous reprenons les éléments clés de la littérature pour discuter des quatre techniques. Le niveau de preuve scientifique ne permet pas de conclure sur la supériorité de l’une d’entre elles. La meilleure technique est probablement celle que possède le mieux le chirurgien. C’est pour cela que nous proposons l’ouverture d’un essai prospectif comparatif multicentrique international : RESET (REctal Surgical Evaluation Trial). Il comparera les quatre techniques chez les malades à haut risque, pris en charge par des chirurgiens expérimentés dans la technique de leur choix.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
10

Lasaponara, Fedele. « Tecnica chirurgica open a minima invasività per la nefrectomia del rene policistico (PKD) ». Giornale di Clinica Nefrologica e Dialisi 26, no 2 (27 juin 2014) : 209–15. http://dx.doi.org/10.33393/gcnd.2014.894.

Texte intégral
Résumé :
La malattia policistica renale (PKD) è una malattia genetica, con frequente compromissione di organi e apparati extrarenali, la cui evoluzione può portare a insufficienza renale terminale con necessità di ricorrere a un trattamento sostitutivo dialitico (emodialisi o dialisi peritoneale) o al trapianto renale o combinato fegato-rene. L'asportazione di un rene policistico non deve essere considerata routinaria, ma può rendersi necessaria in caso di ripetute emorragie cistiche e di infezioni recidivanti, di fronte al sospetto di una degenerazione neoplastica o al fine di creare uno spazio addominale idoneo per il trapianto. In corso di PKD, la nefrectomia è un atto chirurgico non semplice, in considerazione delle dimensioni della massa da asportare e delle aderenze frequentemente presenti; la classica tecnica chirurgica per via lombotomica extraperitoneale spesso obbliga a un'incisione ampia e invasiva. La via intraperitoneale, a cielo aperto o per via laparoscopica, altera l'integrità peritoneale limitando poi l'opportunità della dialisi peritoneale. Un'incisione lombotomica breve (10–12 cm), con conservazione costale e risparmio dell'integrità peritoneale, per minimizzare l'invasività della classica tecnica open, consente l'isolamento della massa renale e puntura, aspirazione e svuotamento mirato in asepsi di cisti renali. Questa manovra porta al rimodellamento morfologico dell'organo e rende possibile la sua asportazione in tempi chirurgici peraltro contenuti e senza complicanze specifiche intra e peri-operatorie.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
11

Kadar, Anna, Lorena Vatră et Marcel Oancea. « TRATAMENTUL MINIM-INVAZIV AL HIDRONEFROZEI CONGENITALE LA COPIL ». Romanian Journal of Pediatrics 65, no 3 (30 septembre 2016) : 324–27. http://dx.doi.org/10.37897/rjp.2016.3.19.

Texte intégral
Résumé :
Introducere. Tratamentul minim-invaziv al hidronefrozei congenitale la copil rămâne un subiect controversat, atât prin prisma momentului şi criteriilor operatorii, cât şi prin adresarea tehnicilor laparoscopice la sugar şi copilul mic. Material şi metodă. Studiul îşi propune analiza criteriilor operatorii ale unui lot de pacienţi operaţi laparoscopic pentru hidronefroză congenitală în perioada 2007-2015, în cadrul Clinicii de Chirurgie Pediatrică a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „M.S. Curie“, Bucureşti. Rezultate. În lotul studiat, cel mai frecvent criteriu utilizat pentru indicaţia chirurgicală este dilataţia bazinetului peste 3 cm, urmat de alterarea (sub 50%) a grosimii parenchimului, alterarea funcţionalităţii renale sub 40% şi în final criteriile simptomatice – infecţiile urinare şi durerile colicative lombare. Atât dilataţia bazinetului cât şi grosimea parenchimului renal se corelează cu funcţia renală, corelaţia fiind mai puternică pentru grosimea parenchimului renal. Sugarii sub 1 an şi sub 10 kg au fost reprezentaţi în proporţie semnificativă (17,5% şi respectiv 22,5%). Concluzii. Vârsta mică (sub 1 an) şi greutatea redusă (sub 10 kg) a pacientului nu constituie un motiv de temporizare a tratamentului chirurgical. Pielectazia nu este specifică sindromului de joncţiune pielo-ureterală, poate apărea în absenţa unei obstrucţii şi nu prezintă întotdeauna o corelaţie puternică cu alterarea funcţiei renale. Elementele de bază în stabilirea conduitei terapeutice sunt: amploarea restructurărilor parenchimatoase renale, gradul afectării funcţiei renale şi simptomatologia clinică. Tratamentul laparoscopic este o soluţie chirurgicală care întruneşte toate avantajele minim-invazivităţii, aplicabilă copiilor şi sugarilor, indiferent de vârstă şi greutate.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
12

Nassiopoulos, Chanson et Petropoulos. « Perforation of the Colon During Colonoscopy ». Swiss Surgery 5, no 1 (1 février 1999) : 2–5. http://dx.doi.org/10.1024/1023-9332.5.1.2.

Texte intégral
Résumé :
La perforation du côlon lors d'une colonoscopie soit exploratrice soit thérapeutique est un événement rare mais néanmoins important et source de conflit. Une controverse existe sur l'attitude thérapeutique de choix en pareille situation. La chirurgie peut être proposée d'emblée ou un traitement conservateur entrepris sous bonne surveillance clinique. La tendance actuelle est en faveur de l'attitude conservatrice avec une surveillance stricte du patient. Nous présentons notre expérience récente de trois perforations iatrogènes du côlon traitée par laparoscopie. La possibilité d'un bilan précis de la lésion, d'une suture laparoscopique, d'une toilette péritonéale et d'un drainage par cette méthode offre un avantage évident pour le patient, mais aussi pour le chirurgien et le gastroentérologue.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
13

Miron, Adrian, Cosmin Giulea, Mihai Nădrăgea et Octavian Enciu. « Laparoscopic Partial Adrenalectomy ». Chirurgia 112, no 1 (2017) : 77. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.112.1.77.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
14

Sabbagh, Robert, Suman Chatterjee, Arun Chawla, Anil Kapoor et Edward D. Matsumoto. « Task-specific bench model training versus basic laparoscopic skills training for laparoscopic radical prostatectomy : a randomized controlled study ». Canadian Urological Association Journal 3, no 1 (25 avril 2013) : 22. http://dx.doi.org/10.5489/cuaj.1011.

Texte intégral
Résumé :
Background: Performing a laparoscopic urethrovesical anastomosis(LUA) after a radical prostatectomy is technically challengingfor the novice laparoscopic surgeon. We developed a low-fidelityurethrovesical model (UVM) to allow a urologist to practise thiscritical step. The aim of our study was to compare the effect oftask-specific bench model training (anastomotic suturing on theUVM) with that of basic laparoscopic suturing on intracorporealurethrovesical anastomosis performance.Methods: We recruited 28 senior surgical residents, fellows or staffsurgeons for this prospective, single-blinded, randomized controlledstudy. We randomly assigned participants to an interventiongroup practising LUA on the UVM or to a control group practisingbasic laparoscopic suturing and knot-tying on a foam pad.After practising, we videotaped participants performing 5 intracorporealinterrupted sutures on a foam pad and a LUA on theUVM. A blinded expert scored the videotaped performance usinga laparoscopic suturing checklist (CL) and a global rating scale(GRS), and timed the performance.Results: On the foam pad suturing task, the group that trainedon the UVM had significantly higher CL scores (10.9 v. 8.1,p = 0.017). On the LUA task, the group that trained on the UVMhad significantly higher CL scores (10.9 v. 8.1, p = 0.017), GRS(29.6 v. 22.8, p = 0.005) and shorter times (27.6 v. 38.3 min,p = 0.004) than the control group.Conclusion: Our task-specific bench model was shown to be superiorto basic laparoscopic suturing drills on a foam pad.Généralités : L’anastomose urétrovésicale par voie laparoscopique(AUL) suivant une prostatectomie radicale pose certaines difficultéstechniques au chirurgien peu expérimenté avec la laparoscopie.Nous avons créé un modèle urétrovésical basse-fidélité(MUB) permettant aux urologues de pratiquer cette étape crucialede l’intervention. Le but de l’étude était de comparer l’impactd’exercices avec un modèle spécifique à la tâche (sutures anasto-motiques sur le modèle urétrovésical) et d’exercices de sutureslaparoscopiques sur l’aptitude à effectuer des anastomoses urétrovésicalesintracorporelles.Méthodologie : Vingt-huit résidents séniors en chirurgie, chercheursboursierset chirurgiens ont été recrutés pour cette étude prospectiveet contrôlée, menée à simple insu avec répartition aléatoire.Les participants ont été répartis au hasard en 2 groupes, soit ungroupe qui a pratiqué l’anastomose urétrovésicale sur le MUB etun groupe témoin qui a pratiqué les sutures laparoscopiques etla formation de noeuds sur un coussinet de mousse. Après la pratique,les participants ont été filmés pendant qu’ils effectuaient5 suturations intracorporelles interrompues sur un coussinet demousse et une anastomose urétrovésicale par laparoscopie à l’aidedu modèle urétrovésical. Un expert ne connaissant pas le typed’exercices utilisé a ensuite évalué les chirurgiens à l’aide d’uneliste de vérification des éléments clés d’une suturation laparoscopique(LV), d’un score global et du temps requis pour les suturations.Résultats : Lors de la tâche de suturation avec coussinet de mousse,le groupe qui avait pratiqué à l’aide du modèle urétrovésical aobtenu des scores LV significativement plus élevés (10,9 contre8,1; p = 0,017). Quant à la tâche d’anastomose urétrovésicalepar laparoscopie, le groupe qui avait pratiqué sur le modèle urétrovésicala également obtenu des scores LV significativement plusélevés (10,9 contre 8,1; p = 0.017), mais aussi un score globalplus élevé (29,6 contre 22,8, p = 0,005), et il a effectué la tâcheen moins de temps (27,6 minutes contre 38,3 minutes, p = 0,004)par rapport au groupe témoin.Conclusion : Nous avons élaboré un modèle spécifique à la tâchequi s’est révélé supérieur aux exercices de suturation laparoscopiquesur coussinet de mousse.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
15

Onaca, Mircea, Gheorghe Nita, Marcian Manu, Leon Adou, George Tie et Catalin Copaescu. « Retroperitoneal Laparoscopic Radical Prostatectomy ». Chirurgia 113, no 4 (2018) : 542. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.113.4.542.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
16

Tarcoveanu, Eugen, Alin Vasilescu, Cristian Lupascu, Nutu Vlad, Marius Moraru, Carol Stanciu, Valentin Bejan et Costel Bradea. « Laparoscopic Cholecystectomy in Cirrhotic Patients ». Chirurgia 115, no 2 (2020) : 213. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.115.2.213.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
17

Mazzola, Michele, Lorenzo Morini, Jacopo Crippa, Marianna Maspero, Andrea Zironda, Alessandro Giani, Paolo De Martini et Giovanni Ferrari. « Totally Laparoscopic Pancreaticoduodenectomy : Technical Notes ». Chirurgia 115, no 3 (2020) : 385. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.115.3.385.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
18

Neagoe, Radu Mircea, Daniel Timofte, Mircea Mureşan, Septimiu Voidăzan, Daniela Sala, Mihnea Bogdan Borz, Paul Cristian Borz, Bogdan Ciuntu, Gheorghe G. Balan et Oliviu Cristian Borz. « Laparoscopic Gastric Plication vs Laparoscopic Sleeve Gastrectomy - A Single Center, Prospective and Case-Control Study ». Chirurgia 114, no 6 (2019) : 769. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.114.6.769.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
19

Bratu, Matei Răzvan, Bogdan I. Diaconescu, Alexandru Th Ispas, Mircea Beuran et Alexandru-Laurenţiu Chiotoroiu. « Anatomical landmarks in laparoscopic surgical treatment of hiatal hernia ». Romanian Medical Journal 63, no 4 (31 décembre 2016) : 280–85. http://dx.doi.org/10.37897/rmj.2016.4.3.

Texte intégral
Résumé :
Hiatal hernia of the adult is a benign pathology of the abdominal esophagus and has an increasing incidence because of the association with obesity. Hiatal hernia becomes clinical manifest when it presents gastroesophageal reflux disease, when it is voluminous or is incarcerated. If for gastroesophageal reflux disease there is an endoscopic treatment, for hiatal hernia the treatment is purely surgical. Open or laparoscopic, the objectives of the surgical treatment are the same as for any abdominal hernia. The local anatomy plays an important role for fulfilling the objectives. This study provides a detailed description of the regional anatomy of the gastroesophageal junction and of the esophageal hiatus of the diaphragm based on the laparoscopic procedures performed in the Emergency Clinical Hospital of Bucharest. There were evaluated the aspects and the relations of the anatomical structures and also the consistency (because the manipulation and traction is made with the help of the instruments). In conclusion, a deep understanding of the regional anatomy and variations facilitates a safe laparoscopic dissection of diaphragmatic hiatus and abdominal esophagus and helps the surgeon to avoid intraoperative accidents.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
20

Alhamid, Mohammed Alabed, Vlad-Costin Ilie, Sanziana Aioanei, Oana Stanciulea, Corina-Elena Minciuna et Monica Lacatus. « Laparoscopic Cholecystectomy in Cirrhotic Patients : A Retrospective Study ». Chirurgia 116, no 1 (2021) : 34. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.116.1.34.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
21

Gavrila, Daniel, Corina-Elena Minciuna, Stefan Tudor, Monica Lacatus et Catalin Vasilescu. « Laparoscopic Hartmann s Reversal : A Single Center Experience ». Chirurgia 114, no 2 (2019) : 284. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.114.2.284.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
22

Tomulescu, Victor, et Catalin Copaescu. « Laparoscopic Spleen Preserving Distal Pancreatectomy with Splenic Vessels Preservation ». Chirurgia 113, no 3 (2018) : 412. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.113.3.412.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
23

Mari, Giulio, Andrea Costanzi, Jacopo Crippa, Valter Berardi, Letizia Santurro, Martino Gerosa et Dario Maggioni. « Endoscopic Treatment of Anastomotic Bleeding in Laparoscopic Colorectal Surgery ». Chirurgia 114, no 2 (2019) : 295. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.114.2.295.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
24

Doumer, A., A. Heddat, A. Seffar et R. Rabii. « Traitement chirurgical du kyste hydatique rénal par voie retropéritoneale laparoscopie versus chirurgie ouverte ». Progrès en Urologie 28, no 13 (novembre 2018) : 634–35. http://dx.doi.org/10.1016/j.purol.2018.07.053.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
25

Panko, Siarhei, Aliaksandr Karpitski, Gennadij Zhurbenko, Andrej Shestiuk, Rotislav Boufalik, Denis Vakulich et Alaksandr Ignatjuk. « Minimally invasive thoracoscopic surgery with laparoscopic assistance approaches in diaphragmatic eventration management ». Medical Studies 1 (2017) : 26–30. http://dx.doi.org/10.5114/ms.2017.66953.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
26

Cioltean, Cristian Liviu, Adrian Bartoş, Stoian Raluca, Ioana Iancu, Caius Breazu, Cornel Iancu et Dana Bartoş. « Laparoscopic Central Pancreatectomy with Pancreato-Gastric Anastomosis for Pancreatic Cystadenoma ». Chirurgia 115, no 4 (2020) : 520. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.115.4.520.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
27

Stanciulea, Oana, Mihai Adrian Eftimie, Iulian Mosteanu, Robert Ciortan et Irinel Popescu. « Laparoscopic Restorative Proctocolectomy for Ulcerative Colitis - How I Do It ? » Chirurgia 117, no 3 (2022) : 328. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.2743.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
28

Leopa, Nicoleta, Valerian Cristian Pavaloiu, Mihaela Pundiche, Razvan Bosneagu et Razvan Catalin Popescu. « Middle Pulmonary Lobe Abscess : A Delayed Complication of Laparoscopic Cholecystectomy ». Chirurgia 117, no 3 (2022) : 357. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.2414.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
29

Gavrila, Daniel, Ovidiu Bitere, Gabriela Droc, Monica Lacatus, Corina Minciuna, Vlad Ilie, Bogdan Trandafir, Vlad Herlea, Stefan Tudor et Catalin Vasilescu. « Abdominoperineal Resection for Rectal Cancer : Open, Laparoscopic or Robotic Approach ». Chirurgia 116, no 5 (2021) : 573. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.116.5.573.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
30

Al-Oraifi, Ibrahim, Mansour Tawfeeq, Hamad Al-Hellow, Mohammed S Al-Qahtani, Meteb M Al-Bugami, Abdulwahab Al-Shahrani et Gelu Osian. « Laparoscopic Donor Nephrectomy of Dual Renal Artery Kidneys : Single Center Experience ». Chirurgia 112, no 2 (2017) : 124. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.112.2.124.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
31

Târcoveanu, Eugen, Ștefan Georgescu, Alin Vasilescu, Dan Andronic, Nicolae Dănilă, Cristian Lupaşcu et Costel Bradea. « Laparoscopic Management in Morgagni Hernia - Short Series and Review of Literature ». Chirurgia 113, no 4 (2018) : 551. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.113.4.551.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
32

Nicolau, Alexandru Eugen, Raluca Vasile et Carmen Haiducu. « Laparoscopic Repair of Small Ventral Hernias Using the "Ventralex Hernia Patch" ». Chirurgia 114, no 1 (2019) : 95. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.114.1.95.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
33

Copaescu, Catalin, Bogdan Smeu, Elena Catanescu, Dan Andrei et Victor Tomulescu. « Early Laparoscopic Ileostomy Reversal After Rectal Cancer Surgery - Technique and Outcomes ». Chirurgia 114, no 3 (2019) : 392. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.114.3.392.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
34

Ungureanu, Sergiu, Natalia Sipitco et Doina Fosa. « Twenty Years of Antireflux Surgery. Retrospective of a Laparoscopic Surgery Center ». Chirurgia 117, no 2 (2022) : 187. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.2707.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
35

Popescu, Razvan Catalin, Nicoleta Leopa, Andrei Dumitru, Cristina Dan, Alexandru Dosa, Razvan Bosneagu, Ionut-Eduard Iordache et Florin Botea. « Residual Gallbladder and Cystic Duct Stump Stone after Cholecystectomy : Laparoscopic Management ». Chirurgia 116, no 4 (2021) : 484. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.116.4.484.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
36

Thiruchelvam, Nita, Adrian K. H. Chiow, Lee Lip Seng, Olexii Potapov et Marco V. Marino. « Robotic-assisted Laparoscopic Liver Resections - Technical Considerations for da Vinci Xi ». Chirurgia 116, no 4 (2021) : 431. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.116.4.431.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
37

Vennapusa, Amar, Ramakanth Bhargav Panchangam, Charita Kesara, Gitika Raj Vyshnavi Vanta et Aishwarya Reddy Sannareddy. « Analysis of Weight-Loss Outcomes Following Laparoscopic One Anastomosis Duodenal Switch ». Chirurgia 116, no 3 (2021) : 300. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.116.3.300.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
38

Breazu, Caius, Simona Margarit, Adrian Bartos et Daniela Ionescu. « Postoperative Analgesia after Laparoscopic Cholecystectomy - Prospective, Randomized, Double Blind, Control Trial ». Chirurgia 117, no 5 (2022) : 563. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.2769.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
39

Valeikaitė, Gintarė, Juozas Stanaitis, Nerijus Kaselis, Eligijus Poškus, Kęstutis Strupas et Dainius Pavalkis. « Laparoskopinė storosios žarnos chirurgija : pirmoji patirtis Lietuvoje ». Lietuvos chirurgija 4, no 4 (1 janvier 2006) : 0. http://dx.doi.org/10.15388/lietchirur.2006.4.2256.

Texte intégral
Résumé :
Gintarė Valeikaitė1, Juozas Stanaitis2, Nerijus Kaselis3, Eligijus Poškus4, Kęstutis Strupas4, Dainius Pavalkis11 Kauno medicinos universiteto klinikų Chirurgijos klinika;2 Vilniaus universiteto Bendrosios ir plastinės chirurgijos, ortopedijos ir traumatologijos klinika;3 Klaipėdos apskrities ligoninės Chirurgijos skyrius;4 Vilniaus universiteto ligoninės Santariškių klinikų Pilvo chirurgijos centras,Santariškių g. 2, LT-08661 VilniusEl paštas: valeikaite@gmail.com Įvadas Šio straipsnio tikslas – įvertinti pirmąją laparoskopinės storosios žarnos chirurgijos praktiką Lietuvoje ir supažindinti su pasauline patirtimi. Metodai Sudarytas klausimynas išsiųstas keturiems pagrindiniams Lietuvos centrams, kuriuose atliekamos storosios žarnos laparoskopinės operacijos. Išnagrinėti 56 atliktų operacijų duomenys. Trisdešimt šeši (64,3%) pacientai buvo operuoti nuo vėžio: penkiolika – nuo riestinės, vienuolika – tiesiosios, keturi – kylančiosios, trys – aklosios, du – skersinės ir vienas – nusileidžiančiosios žarnos vėžio. Nuo nepiktybinių storosios ir tiesiosios žarnos ligų operuota dvidešimt (35,7%) pacientų: aštuoni – nuo divertikuliozės, aštuoni – tiesiosios žarnos iškritimo, keturi – pailgėjusios riestinės žarnos. Vidutinis moterų amžius – 64,9 metų, vyrų – 59,7 metų. Rezultatai Buvo atlikta septyniolika aukštų priekinių tiesiosios žarnos rezekcijų, vidutinė operacijos trukmė (VOT) – 203,9 min., penkiolika dešinių hemikolektomijų, VOT – 212 min., devynios kairios hemikolektomijos, VOT – 221,4 min., šešios riestinės žarnos rezekcijos, VOT – 194 min., trys riestinės ir tiesiosios žarnos rezekcijos, VOT – 220 min, aštuonios rektopeksijos, VOT – 179,5 min., viena tiesiosios žarnos ekstirpacija, VOT – 255 min. Visos žarnų jungtys buvo padarytos intrakorporaliniu būdu, išskyrus dešinę hemikolektomiją, kai jungtis padaroma išorėje per minilaparotominį pjūvį dešinėje pilvo sienos pusėje. Konversijos priežastys dviem atvejais buvo kraujavimas iš pasaito ir dviem atvejais – peraugęs į gretimus organus navikas. Vidutiniškai prieš operaciją ligoniai gulėjo 3,2 dienos, po operacijos – 8,3 dienos. Išvada Laparoskopinis metodas toliau vertinamas atliekant perspektyvųjį nacio nalinį tyrimą. Reikšminiai žodžiai: laparoskopija, storoji žarna, chirurgija First experience in laparoscopic colorectal surgery in Lithuania Gintarė Valeikaitė1, Juozas Stanaitis2, Nerijus Kaselis3, Eligijus Poškus4, Kęstutis Strupas4, Dainius Pavalkis11 Kaunas University of Medicine, Clinic of Surgery;2 Vilnius University Clinic of General, Plastic Surgery, Orthopedic and Traumatology;3 Klaipėda City Hospital;4 Vilnius University Hospital Santariškių Klinikos, Centre of Abdominal Surgery,Santariškių 2, LT-08661 Vilnius, LithuaniaE-mail: valeikaite@gmail.com Objective To evaluate the first experience in laparoscopic colorectal surgery in Lithuania and to review the worldwild accepted practice. Methods A questionnaire was sent to four major centers performing laparoscopic colorectal surgery in Lithuania. Analysis of obtained data showed that 56 laparoscopic operations were performed. For colorectal cancer were operated 36 patients (64.3%): 11 for rectal, 15 for sigmoid, 4 for ascending colon, 3 for ceacal, 2 for transversal and 1 for descending colon cancer. For benign colorectal disease – 20 (35.7%): 8 for diverticular disease, 8 for rectal prolapse, 4 for constipation caused by sigmoid elongation. The mean age of males was 59.7 and of females – 64.9 years. Results There were performed 15 laparoscopic left hemicolectomies (the mean operative time (MOT) 212 min), 17 laparoscopic high rectal resections (MOT 203.9 min), 9 laparoscopic right hemicolectomies (MOT 221.4 min), 6 sigmoid resections (MOT 194 min), 3 sigmoid and rectal resections (MOT 220 min), 8 laparoscopic rectopexies (MOT 179.5 min) and one laparoscopic abdominoperineal resection, operative time 255 min. All the anastomoses were intracorporeal, except right hemicolectomies and sigmoid resections. The reasons for conversion were bleeding from mesenterium in 2 cases and advanced tumours in 2 cases. The mean preoperative stay was 3.2 and postoperative stay 8.3 days. Conclusions There could not be clear conclusions, and the laparoscopic method is being further evaluated by a prospective national trial. Key words: laparoscopic colorectal surgery
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
40

Crippa, Jacopo, Gulio M. Mari, Angelo Miranda, Andrea T. M. Costanzi et Dario Maggioni. « Surgical Stress Response and Enhanced Recovery after Laparoscopic Surgery - A systematic review ». Chirurgia 113, no 4 (2018) : 455. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.113.4.455.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
41

Copaescu, Catalin, Bogdan Smeu, Alina Constantin et Adrian Saftoiu. « Laparoscopic Pancreas-Sparing Duodenectomy with Roux en Y Reconstruction for Duodenal Polyposis ». Chirurgia 114, no 4 (2019) : 502. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.114.4.502.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
42

Makkai-Popa, Silviu Tiberiu, Beniamino Pascotto, Luca Arru, Vito De Blasi, Martine Goergen et Juan Santiago Azagra. « Minimally Invasive Adrenalectomy : Technical Aspects of the Laparoscopic and the Robotic Approach ». Chirurgia 115, no 1 (2020) : 80. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.115.1.80.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
43

Cassinotti, Elisa, Ludovica Baldari, Luigi Boni, Selman Uranues et Abe Fingerhut. « Laparoscopic Cholecystectomy in the Cirrhotic : Review of Literature on Indications and Technique ». Chirurgia 115, no 2 (2020) : 208. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.115.2.208.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
44

Weck, Matthias. « Ist Diabetes heilbar durch bariatrische Chirurgie ? – Mechanismen der Verbesserung der diabetischen Stoffwechsellage durch chirurgische Adipositastherapie – ». Diabetologie und Stoffwechsel 12, no 05 (20 septembre 2017) : 372–85. http://dx.doi.org/10.1055/s-0043-119075.

Texte intégral
Résumé :
In den letzten Jahren wurden die Ergebnisse randomisierter kontrollierter Studien publiziert, die im 5-Jahres-Verlauf die metabolischen Effekte der bariatrischen Chirurgie mit konventionellen Formen der Gewichtsreduktion vergleichen. Diese Studien zeigen unisono, dass die bariatrische Chirurgie hinsichtlich der Besserung der diabetischen Stoffwechsellage den konventionellen Behandlungsformen signifikant überlegen ist. Die Diabetesremissionsraten variieren abhängig von Ausgangsparametern, Operationsmethode und Follow-up-Dauer zwischen 95 und 23 %.Ist Diabetes heilbar durch bariatrische Chirurgie? Die klare Antwort muss lauten: Nein, aberInsofern ist die bariatrische Chirurgie in Form von Roux-en-Y Gastric Bypass (RYGB), Laparoscopic Sleeve Gastrectomy (LSG) und den neueren Verfahren wie Omega Loop Bypass („Mini-Bypass“) oder biliopankreatische Diversion (BPD) eine wirkungsvolle therapeutische Option in der Behandlung des Diabetes mellitus Typ 2 und verringert offenbar auch das Risiko des Auftretens von mikrovaskulären Diabetesfolgekomplikationen. Je früher im Krankheitsverlauf die bariatrische Chirurgie SSherangezogen wird, desto effektiver scheinen diese Verfahren zu sein.Welche der Operationen für Patienten mit Typ-2-Diabetes am besten geeignet ist, ist derzeit nicht definitiv entschieden. Der RYGB scheint etwas effektiver zu sein. Die Verfahren der bariatrischen Chirurgie gehören in das Spektrum der differenzialtherapeutischen Überlegungen insbesondere bei adipösen Patienten mit Typ-2-Diabetes mit einem BMI > 35 kg/m².Die Mechanismen der Verbesserung der diabetischen Stoffwechsellage durch bariatrische Operationen werden anhand der aktuellen Literatur detailliert beschrieben. Die Indikationen, Kontraindikationen, Komplikationen und Therapiealgorithmen der bariatrischen Chirurgie bei Typ-2-Diabetes sind in den entsprechenden Leitlinien ausführlich dargestellt und nicht Gegenstand dieser Publikation.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
45

Turcu, Florin, Octavian Arnăutu et Cătălin Copaescu. « Adhesiolysis-Related Challenges for Laparoscopic Procedures after Ventral Hernia Repair with Intraperitoneal Mesh ». Chirurgia 114, no 1 (2019) : 39. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.114.1.39.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
46

Hussain, Abdulzahra, Guillaume Lafaurie, Rhehana Hafeez et Shamsi El-Hasani. « Is Specialisation Needed in Laparoscopic Cholecystectomy ? A Retrospective Cohort Study of 5122 Patients ». Chirurgia 115, no 6 (2020) : 756. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.115.6.756.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
47

Sotiropoulos, Georgios C., Peter Tsaparas, Stylianos Kykalos, Nikolaos Machairas, Ernesto P. Molmenti et Andreas Paul. « From Laparoscopic Cholecystectomy to Liver Transplantation : When the Gallbladder Becomes the Pandora s Box ». Chirurgia 111, no 5 (2016) : 450. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.111.5.450.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
48

Copăescu, Cătălin, Loredana Bărbulescu et Victor Tomulescu. « Laparoscopic Mobilization of the Splenic Flexure as the First Step of Restorative Colorectal Resection ». Chirurgia 114, no 2 (2019) : 268. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.114.2.268.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
49

Vasilescu, Alin, Eugen Tarcoveanu, Felicia Crumpei, Mihaela Blaj, Valentin Bejan et Costel Bradea. « Laparoscopic Approach of Primary Hydatid Cyst of the Pancreas - Case Report and Literature Review ». Chirurgia 115, no 2 (2020) : 261. http://dx.doi.org/10.21614/chirurgia.115.2.261.

Texte intégral
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
50

Vogelbach, Bogdan, Rosenthal, Pfefferkorn et Triponez. « Laparoscopic Cholecystectomy ». Swiss Surgery 8, no 6 (1 décembre 2002) : 250–54. http://dx.doi.org/10.1024/1023-9332.8.6.250.

Texte intégral
Résumé :
Fragestellung: Die dieser Untersuchung zugrunde liegende Frage war, ob das angewandte Ausbildungskonzept geeignet war, um am Beispiel der Einführung der laparoskopischen Cholezystektomie eine neue Operationsmethode in einer universitären Ausbildungsklinik mit einer grossen Anzahl Chirurgen zu etablieren. Patienten und Methodik: Seit Einführung der ersten laparoskopischen Cholezystektomie wurden alle Cholezystektomien während zwei Jahren (Mai 1990 bis Mai 1992) prospektiv erfasst. Ein Ausbildungskonzept wurde gewählt, bei dem jeweils ein Operateur durch einen Tutor geschult wurde und so 15 konsekutive Eingriffe durchführte, um dann die Technik einem weiteren auszubildenden Chirurgen zu instruieren. Resultate: In zwei Jahren wurden 355 Patienten cholezystektomiert. 60% der Operationen wurden laparoskopisch durchgeführt oder begonnen. 40% der Operationen wurden offen durchgeführt. In den ersten zwei Jahren konnten 13 Operateure (durchschnittlich 16 Operationen / Operateur , range 1 - 60) in die neue Technik eingeführt werden. Es traten keine schweren Komplikationen, insbesondere keine Gallenwegsverletzungen in dieser Einführungsphase auf. Diskussion: In der Literatur wird dieses Vorgehen bei der Einführungsphase seit 1992 wiederholt vorgestellt, diskutiert und empfohlen. Zwischenzeitlich gibt es Richtlinien von Fachgesellschaften und nationalen Institutionen, welche die Ausbildung zur Ausführung neuer chirurgischer Techniken reglementieren. In den letzten Jahren verlagern sich die ersten Ausbildungsschritte in Richtung Trainingskurse an skill-stations und virtual reality Trainer. Schlussfolgerung: Das beschriebene Ausbildungskonzept bewährte sich in der Einführungsphase der laparoskopischen Cholezystektomie zu Beginn der 90er-Jahre.
Styles APA, Harvard, Vancouver, ISO, etc.
Nous offrons des réductions sur tous les plans premium pour les auteurs dont les œuvres sont incluses dans des sélections littéraires thématiques. Contactez-nous pour obtenir un code promo unique!

Vers la bibliographie