Siga este enlace para ver otros tipos de publicaciones sobre el tema: Justiţie.
Artículos de revistas sobre el tema "Justiţie"
Crea una cita precisa en los estilos APA, MLA, Chicago, Harvard y otros
Consulte los 50 mejores artículos de revistas para su investigación sobre el tema "Justiţie".
Junto a cada fuente en la lista de referencias hay un botón "Agregar a la bibliografía". Pulsa este botón, y generaremos automáticamente la referencia bibliográfica para la obra elegida en el estilo de cita que necesites: APA, MLA, Harvard, Vancouver, Chicago, etc.
También puede descargar el texto completo de la publicación académica en formato pdf y leer en línea su resumen siempre que esté disponible en los metadatos.
Explore artículos de revistas sobre una amplia variedad de disciplinas y organice su bibliografía correctamente.
1
Calița, Alexandru. "Consideraţii privind infracţiunea de inducere în eroare a organelor judiciare." Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), no. 4 (April 6, 2022): 87–144. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2021.4.6.
Texto completoResumen
Prezenta lucrare are în vedere infracţiunea de inducere în eroare a organelor judiciare, prevăzută şi sancţionată de art. 268 din Codul penal. Dacă, în mod cu totul informal, s-ar putea reorganiza textele de incriminare în funcţie de popularitatea acestora, inducerea în eroare a organelor judiciare s-ar poziţiona, cel mai probabil, în rândul celor mai puţin cunoscute, atât în ceea ce îi priveşte pe profesioniştii dreptului, cât şi în cazul profanilor. Nu reaua credinţă este responsabilă pentru această situaţie, ci, mult mai probabil, incidenţa relativ slabă a infracţiunii, dar şi timiditatea cu care, atât aceasta, cât şi celelalte infracţiuni îndreptate împotriva justiţiei, sunt aplicate în practică. Cu toate acestea, infracţiunea de faţă are o importanţă greu de neglijat la nivelul întregului sistem de drept, pornind de la un concept de securizare a aparatului de justiţie ale cărui rădăcini istorice se întind până la începutul civilizaţiei, însoţind, astfel, cele mai rudimentare forme de justiţie. Chiar dacă, în esenţă, conceptul de acuzaţie falsă rămâne la fel, perspectivele asupra acestuia alternează în decursul timpului, fapt care generează un bogat repertoriu juridic şi doctrinar care gravitează în jurul său. Dacă la început predomina latura personală a incriminării, fiind înţeleasă ca o veritabilă faptă îndreptată împotriva persoanei, astăzi apare, tot mai frecvent, ca o faptă obiectivă, fiind tot mai vizibilă aptitudinea ei de a proteja, prin excelenţă, activitatea aparatului de justiţie penală. Noul Cod penal surprinde cel mai bine această tranziţie a normei de incriminare spre obiectivizare, reuşind o distanţare vizibilă faţă de vechile forme ale infracţiunii. Pe fondul acestei schimbări de optică apare nevoia de a dezbate şi de a înţelege mai clar mecanismul specific infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, de a şti care sunt elementele de continuitate, aspectele de noutate ale textului, dar şi limitele sale, în lumina statutului său sine qua non pentru tot ceea ce înseamnă justiţie penală. Fiat lux!
2
Resmeriță, Clement Mihai. "Sistemul de justiţie penală în Bulgaria – Încercări de drept comparat –." Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), no. 4 (April 12, 2023): 24–57. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2022.4.2.
Texto completoResumen
Lucrarea conține o descriere a sistemului de justiție penală din Bulgaria, începând cu istoria reglementărilor penale moderne, reglementările actuale, precum și organizarea instituțiilor judiciare. Totodată, autorul analizează comparativ mai multe instituții de drept penal și de procedură penală din sistemele bulgăresc și românesc. 
 Instituțiile analizate au în vedere organizarea judiciară din cele două țări, urmărirea penală, ședințele preliminare judecății, regimul probelor, dar și infracțiunile de corupție și de serviciu.
 Pentru analiza comparativă a celor două sisteme de justiție penală s-au avut în vedere și constatări ale Comisiei de la Veneția, ale Curții de Justiției a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și cele ale Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de verificare și control.
 În textul lucrării se regăsește și punctul de vedere al autorului vis a vis de unele reglementări din cele două țări, cu referire la eficiența normelor necesare combaterii fenomenului infracțional, în special al infracțiunilor de corupție.
 Nu în ultimul rând, în lucrare este abordată problema comparării instituțiilor de drept din țări diferite, cu aducerea unor argumente în favoarea acestui demers dificil.
3
Ghiban, Paul. "Parcurgerea formală a procedurii abreviate. Condiţii. Consecinţe. Remedii." Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), no. 4 (May 3, 2021): 107–17. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2020.4.5.
Texto completoResumen
Prezentul articol îşi propune să evidenţieze importanţa respectării condiţiilor prealabile impuse de lege în vederea soluţionării cererii de judecată în procedura simplificată, consecinţele nerespectării acestor condiţii, pârghiile procesuale pe care instanţele le au la dispoziţie pentru a remedia încălcările specifice procedurii simplificate, dar şi propuneri de lege ferenda venite în sprijinul eficientizării mecanismului de justiţie negociată derulat în faza de judecată. 
 Analiza poartă inclusiv asupra deciziilor recente ale completurilor specializate din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi urmăreşte clarificarea aspectelor legate de natura juridică a cererii de judecare în procedura simplificată, revocabilitatea condiţionată a consimţământului, limitele probatorii ale cercetării judecătoreşti abreviate, precum şi diligenţa de care instanţa de fond trebuie să dea dovadă în parcurgerea condiţiilor prealabile, privită prin prisma jurisprudenţei recent cristalizate la nivelul curţilor de apel.
4
Mastacan, Simina, and Marta Sobieszewska. "Quelques remarques sur la langue et la forme des arrêts de la Cour de Cassation / Înalta Curte de Casație și Justiție. Regards croisés franco-roumains." Studia Romanica Posnaniensia 47, no. 3 (2020): 5–19. http://dx.doi.org/10.14746/strop.2020.473.001.
Texto completoResumen
In view of the difficulties encountered by certain European attempts to guarantee the quality of the public service of justice in the different European States, the question of the language in which law is expressed naturally arises. This contribution is part of the jurilinguistic studies and aims to demonstrate the linguistic peculiarities of the judgments of the French Cour de Cassation [Court of Cassation] and the Romanian Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie [High Court of Cassation and Justice]. As a first step, particular attention should be paid to the form of the judgments which leads to the more general reflection: would harmonization of the drafting techniques of legal texts have the virtue of removing the obstacles preventing legal communication within of the European Union? In a second step, it will be a question of showing the main linguistic characteristics of the judgments made. The studied corpus contains judgments from the Cour de Cassation and the Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
5
Iacub, Irina. "Evaluarea carenţelor actului de justiţie: studiu de caz." FOSIDHUS 68, Special issue 2 (2022): 79–100. http://dx.doi.org/10.47743/jss-2022-68-4-6.
Texto completo
6
Sas, Georgiana. "Consecinţele problematice ale aplicării încrederii şi recunoaşterii reciproce în contextul mandatului european de arestare." Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), no. 1 (June 1, 2020): 69–93. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2020.1.4.
Texto completoResumen
Încrederea şi recunoaşterea reciprocă sunt două principii care stau la baza implementării şi realizării spaţiului unic de libertate, securitate şi justiţie. Succesul rezonant al utilizării mandatului european de arestare se datorează premisei că, în aplicarea acestor principii, statele membre oferă standarde similare în materia cooperării judiciare datorită respectării unui set de valori comune. În ciuda acestui fapt, diferenţele culturale şi juridice dintre ţări, precum şi profundele transformări politice survenite în unele state au generat probleme practice care pun la îndoială actualitatea şi pragmatismul acestor deziderate.
 Această lucrare tratează două deficienţe importante rezultate din aplicarea principiilor încrederii şi recunoaşterii reciproce – utilizarea mandatului european de arestare pentru infracţiuni de gravitate redusă şi imposibilitatea analizei cauzelor pe fond în cadrul acestei proceduri –, precum şi modul în care politica unor ţări precum Polonia şi Ungaria ameninţă coerenţa şi uniformitatea necesare pentru utilizarea operativă a mecanismelor de cooperare judiciară în materie penală. După o scurtă trecere în revistă a modului în care instituţiile unionale şi statele membre au încercat să remedieze aceste neajunsuri, partea secundă a lucrării încearcă identificarea unei soluţii durabile, pornind de la jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
7
Pelea, Sanda Ileana. "Ne bis in idem – cumulul unor proceduri penale şi fiscale sau administrative. Cazul Italiei." Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), no. 2 (November 2, 2020): 42–56. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2020.2.3.
Texto completoResumen
Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului penal european, principiul ne bis in idem este inerent noţiunii de stat de drept şi răspunde unei duble cerinţe, de echitate şi de securitate juridică.
 Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a recunoscut valoarea absolută a acestui principiu prin hotărârea pronunţată în cauza Hans Åkerberg Fransson, C-617/10, în care a stabilit că aplicarea unei sancţiuni fiscale unei persoane, sancţiune care, prin natura şi efectele sale, are un caracter punitiv, împiedică tragerea la răspundere penală a acelui individ pentru aceleaşi fapte de evaziune fiscală.
 Cauzele italiene Luca Menci, C‑524/15, şi Garlsson Real Estate S.A. şi alţii, C‑537/16, au oferit ocazia unei reorientări în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, fiind adusă în discuţie, pentru prima dată în faţa acestei instanţe, condiţiile în care principiul ne bis in idem ar putea fi restrâns prin intermediul unui cumul de proceduri, fiscale şi penale, în domeniul TVA şi în cel al manipulărilor pieţei. Hotărârile din cauzele italiene au fost pronunţate în contextul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a restrâns, în cauza A şi B contra Norvegiei, nivelul de protecţie oferit de principiul ne bis in idem în temeiul art. 4 din Protocolul nr. 7 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
 Prezentul articol îşi propune să analizeze în mod comparativ considerentele hotărârilor pronunţate de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele italiene şi să evidenţieze motivele pentru care instanţa europeană a ajuns la concluzii diferite pe baza unor stări de fapt similare.
 Cumulul unei proceduri penale cu una administrativă sau fiscală, însă de natură penală, constituie, în viziunea Curţii, o limitare a principiului ne bis in idem, astfel cum acesta este consacrat de art. 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, iar această ingerinţă este justificată numai în condiţiile în care normele de drept intern ale statelor ce permit o asemenea dublare a procedurilor sunt apte să asigure proporţionalitatea restrângerii cu scopul legitim vizat prin reglementarea ei.
8
TUDOREANU, Silvia. "Cu privire la efectele jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie în raport cu ordinele de drept ale statelor membre ale Uniunii Europene." Studii Juridice Universitare, no. 3-4 2020 (December 28, 2020): 230–36. https://doi.org/10.5281/zenodo.4608369.
Texto completoResumen
<strong>The Effects of the Jurisdiction of the European Court of Justice in Relation to the Legal Order of the Member States of the European Union </strong> The Court of Justice of the European Union, the General Court and the Civil Service Tribunal represents the judicial institution of the European Union whose essential objective is to review the legality of acts and to ensure the uniform interpretation and application of European Union law Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Tribunalul şi Tribunalul Funcţiei Publice constituie instituţia jurisdicţională a Uniunii Europene a cărei misiune esenţială constă în a controla legalitatea actelor şi în a asigura interpretarea şi aplicarea uniformă a dreptului Uniunii.
9
GAMURARI, Vitalie, and NĂVODARIU. "Justiția tranzițională în lumea arabă și efectele ei prin prisma "primăverii arabe" declanșate în 2011." Studii Juridice Universitare, no. 3-4 2020 (December 28, 2020): 13–26. https://doi.org/10.5281/zenodo.4608036.
Texto completoResumen
<strong>Transitional Justice in the Arab World and its Effects in the Light of the “Arab Spring” Launched in 2011</strong> The events that took place in early 2011, known as the “Arab Spring”, sparked several discussions in relation to regions that were considered closed to the democratic values promoted by Western states. Chain revolutions have primarily addressed a key issue, that of transitional justice, thus trying to bring truth and reconciliation to societies where for decades terror, totalitarianism, serious human rights violations, political repression have reigned, including those committed by police and security organs. Unfortunately, we must note that the lack of traditions in this regard has not allowed the realizations of tasks put before the transitional judiciary in these countries, although, we must admit, some successes have been achieved. Evenimentele ce au avut loc la începutul anului 2011, cunoscute sub termenul de „primăvara arabă“ au trezit mai multe discuţii în raport cu regiuni care erau considerate închise pentru valorile democratice promovate de statele occidentale. Revoluţii în lanţ au abordat în primul rând un subiect cheie, cel al justiţiei tranziţionale, astfel încercând să aducă adevărul și reconcilierea în societăţile în care timp de decenii au domnit teroarea, totalitarismul, încălcări grave ale drepturilor omului, represiuni politice și din partea organelor de poliţie și de securitate. Cu regret, trebuie să constatăm faptul, că lipsa unor tradiţii în acest sens, nu a permis realizarea sarcinilor puse în faţa justiţiei tranziţionale în aceste ţări, deși, totuși, trebuie să recunoaștem, anumite succese au fost atinse.
10
CEBAN, Alexandru. "ÎMPUTERNICIRILE CURȚII SUPREME DE JUSTIŢIE ÎN LUMINA LEGII NR. 246 DIN 31.07.2023." LEGEA ŞI VIAŢA=LAW AND LIFE=ЗАКОН И ЖИЗНЬ . 1, 2024 (April 10, 2024): 105–12. https://doi.org/10.5281/zenodo.10953147.
Texto completoResumen
Subiectul cercetat în articol este unul de o importanță majoră și extrem de actual în contextul Legii nr. 246 din 31.07.2023 Cu privire la modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție). Astfel a fost modificat semnificativ CPC al RM, cu schimbări chiar de ordin conceptual, care vor avea repercusiuni puternice asupra împuternicirilor Curții Supreme de Justiție împotriva deciziilor civile date în apel, implicit asupra rolului instanței supreme pentru uniformizarea și consolidarea practicii judiciare, imposibil de subestimat inclusiv în contextul parcursului european al țării noastre. În lumina noilor modificări, „firul roșu” în întregul cadru normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție este transformarea acesteia într-o veritabilă instanță de casație. Având în vedere că practica judiciară la momentul studiului lipsește, o atenție deosebită s-a acordat anticipării eventualelor probleme de care se vor ciocni practicienii, și, bineînțeles, evitării acestor situații, precum și identificării soluțiilor.
11
ARMEANIC, Alexandru. "Taxe pe Valoarea Adăugată (TVA) în practica juridică a Curții Europene de Justiţie." Legea și Viața = Law and Life = Закон и Жизнь [Zakon i Žizn'] 05-06 (365-366) 2022 (June 14, 2022): 37–42. https://doi.org/10.5281/zenodo.6641534.
Texto completoResumen
Problema reflecțiilor privind practica judiciară a Curții Europene va fi analizată prin prisma unor hotărâri ce statornicesc practica europeană la acest compartiment în domeniul fiscal, cu referință la cel mai important venit al Uniunii Europene: Taxa pe Valoarea Adăugată. La momentul intrării în vigoare a Acordului de la Roma cu privire la impozitul pe circulaţie, aplicat în statelemembre, se isca prezenţa unor diferite cote de impozitare, diferenţe de procedură și însăşi structura impozitului. Comentariile Curţii Europene precum şi alte hotărâri, în care Curtea concretiza sau completa legislaţia privind TVA, reprezintă o parte integrantă a bazei juridice ce reglementează TVA, din motivul că conţin prevederi, care determină mecanismul de aplicare a directivelor. Așadar, Hotărârile Curţii Europene au devenit izvor de drept și parte componentă a mecanismului juridic de armonizare a legislaţiei ce reglementează impozitele indirecte în statele membre ale Uniunii Europene. În cercetarea expusă de noi, se vor prezenta spre exemplificare câteva cazuri din practica judiciară, demonstrând astfel gradul de influenţă a Curţii Europene la formarea unor instituţii juridice, în special, precum şi a dreptului fiscal european, în general.
12
MARIN, Paula Maria. "Evaluarea calităţii reprezentării prin prisma dreptului la un proces echitabil." ANALELE ȘTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI (SERIE NOUĂ). ȘTIINŢE JURIDICE 70, no. 1 (2024): 245–52. http://dx.doi.org/10.47743/jss-2024-70-1-16.
Texto completoResumen
Reprezentantul, legal sau convenţional, numit din oficiu sau ales de către parte, are o misiune extrem de importantă în conturarea unui proces, din momentul sesizării autorităţii judiciare şi până la formularea şi susţinerea căilor de atac. Astfel, în cazul în care reprezentarea nu este efectivă, se pune problema încălcării dreptului fundamental la un proces echitabil. Cu toate acestea, adevărata provocare este aceea de a stabili modalitatea prin care poate fi evaluată calitatea reprezentării, entitatea ce poate statua cu privire la aceasta, precum şi remediile existente şi cele dezirabile pentru evitarea încălcării dreptului la un proces echitabil, atât prin prisma dreptului de acces la justiţie, în materie civilă, cât şi prin raportare la dreptul de a se apăra prin intermediul unui avocat, în materie penală.
13
Igor, HŁOPEŢCHI. "PROBLEMATICA IDENTIFICĂRII MOMENTULUI CONSUMĂRII INFRACȚIUNILOR PREVĂZUTE LA art.320 CP RM ȘI AL DEMARĂRII CURGERII TERMENULUI DE PRESCRIPȚIE PENTRU TRAGEREA LA RĂSPUNDERE PENALĂ." Studia Universitatis Moldaviae. Seria Științe Sociale, no. 8(138), 2020 (September 2, 2020): 159–62. https://doi.org/10.5281/zenodo.4011935.
Texto completoResumen
Consumarea infracțiunii este unul dintre cele mai importante aspecte ale raportului juridic de drept penal, fără de care este imposibilă determinarea momentului consumării infracțiunii, precum și al demarării curgerii termenului de prescrip­ție în materie penală. Prescripţia constituie o sancţiune pentru aparatul represiv al statului care nu a manifestat diligenţa necesară îndeplinirii complete a actului de justiţie şi, în acelaşi timp, un beneficiu acordat de legiuitor persoanei care a săvârşit o faptă antisocială, dacă odată cu trecerea timpului nu a mai încălcat niciodată ordinea de drept. Din raţiuni de politică penală, prescripţia apare ca o instituţie cu caracter de aplicaţie generală care operează întotdeauna obligatoriu urmând să fie invocată şi aplicată din oficiu.
14
ANTOHIE, Răzvan. "Provocările notarului şi ale actului notarial din perspectiva Dreptului Internaţional Privat." ANALELE ȘTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI (SERIE NOUĂ). ȘTIINŢE JURIDICE 70, no. 1 (2024): 131–40. http://dx.doi.org/10.47743/jss-2024-70-1-8.
Texto completoResumen
Termenul de „globalizare” este de multe ori tratat ca un sinonim al termenului „digitalizare”, fără însă a lua în calcul şi latura umană a acestui fenomen. Globalizarea nu înseamnă numai tehnologia informaţiei şi timp cât mai scurt de soluţionare a situaţiilor juridice ivite ci, în domeniul notarial, înseamnă şi o serie de noi provocări. Prezentul articol îşi propune să „treacă în revistă” cum pot fi soluţionate problemele notariale, atunci când discutăm de acte cu elemente de extraneitate, astfel încât notarul să poată oferi un serviciu de calitate clientului său, dar în egală măsură să şi respecte legislaţia unui alt stat membru al Uniunii Europene, atunci când situaţia o impune. În partea a doua, vom analiza care este forţa juridică a unui act notarial atunci când este folosit pe teritoriul altui stat comunitar, studiind şi elemente de jurisprudenţă ale Curţii Europene de Justiţie (CJUE).
15
Ioan, George Cristian. "Sancţiunea nulităţii şi excluderea probelor în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene." Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), no. 2 (November 2, 2020): 57–101. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2020.2.4.
Texto completoResumen
Anularea actelor de procedură şi excluderea probelor sunt cele mai dure sancţiuni din dreptul procesual autohton. Acestea sunt, prin natura lor, instituţiile de procedură care pot afecta în cea mai semnificativă măsură rezultatul unui proces penal. Deşi atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, tind să se ferească de a stabili reguli clare în materia sancţiunilor procedurale, preferând abordarea globală privind procesul penal, se pot extrage reguli din jurisprudenţa celor două instanţe, care să ghideze în interpretarea dreptului naţional. Prezentul studiu pledează pentru integrarea concepţiei europene în dreptul naţional prin revizuirea abordării conceptuale din spatele nulităţii şi excluderii. Astfel, se propune o variantă alternativă de analizare a ideii de vătămare, centrată pe verificarea în trei etape a încălcării drepturilor apărării. În acest context, sunt tratate câteva teorii moderne din materia drepturilor omului, arătându-se beneficiile integrării acestora în practica autorităţilor naţionale.
16
Bugnar, Oana. "Ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile." Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), no. 1 (June 1, 2020): 26–48. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2020.1.2.
Texto completoResumen
În contextul în care o importantă sursă de finanţare a statului este reprezentată de taxele şi impozitele stabilite în sarcina contribuabililor şi în contextul în care evaziunea fiscală este un fenomen în continuă dezvoltare, tentaţia de a aplica normele care incriminează evaziunea fiscală în cât mai multe situaţii este mare. Astfel, s-a ajuns să se pună problema în ce măsură s-ar putea reţine infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a din Legea nr. 241/2005 în cazul în care bunul sau sursa impozabilă sau taxabilă provine din săvârşirea unor infracţiuni. Doctrina şi jurisprudenţa dovedesc că răspunsul nu este neapărat unul evident. În aceste condiţii, prezentul material se doreşte a fi o sinteză a acestor soluţii, urmată de trimiteri la jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care au relevanţă în acest context. Finalmente sunt formulate propuneri de rezolvare a situaţiilor care aduc în discuţie posibilitatea impozitării sau taxării unor astfel de bunuri şi intervenţia dreptului penal.
17
Popescu, Laurențiu. "SEMNUL DISTINCTIV AL MAGISTRAŢILOR DE LA CURTEA DE CASAŢIUNE ŞI DE JUSTIŢIE A PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE." Cercetări Numismatice 17 (2011): 181–92. https://doi.org/10.46535/cn.17.09.
Texto completo
18
Gamurari, Vitalie, and Elena NĂVODARIU. "Rolul factorilor non juridici în procesul de implementare a mecanismelor justiţiei tranziţionale." Studii Juridice Universitare 3-4 2018 (December 8, 2018): 32–46. https://doi.org/10.5281/zenodo.3642852.
Texto completoResumen
<strong>The Role of Non-Legal Factors in the Implementation Process of Mechanisms of Transitional Justice</strong> The prevention of committing war crimes against humanity is a complex one, in which a special role has non-legal factors usually psychological or other. Awareness of this phenomenon has a special role for the reconciliation process including post-conflict society in the context of the implementation of transitional justice. However, history has shown that combating war crimes and crimes against humanity only through punitive justice, most often is doomed, taking it as a revenge against former enemies. Procesul de prevenire a comiterii crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii este unul complex, în cadrul căruia un rol deosebit îl au factori non-juridici, de regulă de ordin psihologic sau de alt gen. Conştientizarea acestui fenomen are un rol deosebit inclusiv pentru procesul de reconciliere a societăţii post-conflict, în contextul punerii în aplicare a justiţiei tranziţionale. Or, istoria a demonstrat că combaterea fenomenului crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii doar prin intermediul justiţiei punitive, de cele mai dese ori este sortit pieirii, acesta preluând forma unei revanşe împotriva foştilor adversari.
19
PRISACARIU, Andreea-Iuliana. "Influenţa jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene asupra impozitării veniturilor obţinute din exploatarea unor drepturi de proprietate intelectuală." ANALELE ȘTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI (SERIE NOUĂ). ȘTIINŢE JURIDICE 70, no. 3 (2024): 67–87. https://doi.org/10.47743/jss-2024-70-3-5.
Texto completoResumen
The case law of the CJEU impacts and influences national law through the mandatory nature of the judgments pronounced by the Union court. In the field of taxing income derived from the exploitation of creative activities, questions concerning the incidence of value‑added tax (VAT) have generated an extensive case law of the Union court. The questions addressed to the Court have focused on: analyzing hypotheses in terms of the cumulative fulfillment of conditions determining the incidence of VAT, the continuous and independent conduct of an economic activity, the qualification of specific situations as the provision of services within the meaning of the VAT Directive, the taxable status of collective management organizations, and individual cases where the special regime applicable to second‑hand goods, artworks, antiques, and collectibles may or may not be applicable. In the current research endeavor, we aim to map out the aspects where the case law of the Court of Justice of the European Union has impacted national law regarding value‑added tax, specifically the special regime applicable to second‑hand goods, artworks, antiques, and collectibles.
20
Criste, Lucian. "Observaţii cu privire la o soluţie de restituire a cauzei la procuror în calea de atac a apelului." Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), no. 3 (December 20, 2024): 131–45. https://doi.org/10.24193/cdp.2024.3.5.
Texto completoResumen
În prima parte a materialului de față am prezentat, în extras, Decizia nr. 1082/A, din 5 septembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I penală, prin care s-a dispus restituirea cauzei la parchet ca urmare a constatării neclarității acuzației de către instanța de apel, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 C.pr.pen., a art. 6 alineatul (3) din Directiva 2012/13/UE și a art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum acestea au fost interpretate prin hotărârea din data de 21 octombrie 2021 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-282/20. În concordanță cu această decizie, am opinat la rândul nostru că regularitatea rechizitoriului poate fi verificată inclusiv de către instanța de apel, în faza de judecată, prin prisma jurisprudenței CJUE. Am arătat că în tot cursul judecății regularitatea rechizitoriului poate fi pusă în discuție pe cale incidentală, prin intermediul unei excepții similare celei întâlnite în dreptul belgian: obscuri libelli. Nu am achiesat însă la opțiunea instanței de apel de a dispune direct restituirea cauzei la parchet, fără parcurgerea stadiilor indicate de CJUE în hotărârea pronunțată în cauza C-282/20. În această privință am prezentat o serie de argumente în funcție de care am apreciat că soluția optimă în situația constatării neregularității rechizitoriului în apel este desființarea sentinței primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare.
21
Roşu, Claudia Antoanela. "Decizia nr. 79/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept – interpretare sau legiferare?" ANALELE ȘTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI (SERIE NOUĂ). ȘTIINŢE JURIDICE 69, no. 2 (2023): 5–24. http://dx.doi.org/10.47743/jss-2023-69-2-1.
Texto completo
22
ROȘU, Claudia, and Alin SPERIUSI-VLAD. "Consideraţii critice referitoare la Decizia nr. 12/2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii." Analele Universitării din București Drept 2020, no. 2020 (2020): 38–53. http://dx.doi.org/10.31178/aubd.2020.03.
Texto completoResumen
"The authors analyzed the decision of the Supreme Court by an appeal in the interest of the law, regarding the possibility of the party fined according to art. 187 parag. (1) pt. 1 let. a) Code of Civil Procedure, for the introduction, in bad faith, of a civil action, accessory, additional or incidental requests, as well as for the exercise of some appeals, obviously unfounded, by the same decision by which these requests were solved, to submit in the appeal filed to the superior court, criticisms concerning the judicial fine. In the opinion of the authors, the correct interpretation is that these criticisms can be formulated in the appeal filed to the superior court, together with all the other criticisms regarding the solution of the lower court, when the fine was applied by the same decision by which those requests were solved."
23
Gamurari, Vitalie. "Oportunitatea punerii în aplicare a unor instituții ale justiției tranziționale în contextul procesului de reconciliere ale unei societăți post-conflict: aspect comparat (partea II)." Studii Juridice Universitare 3-4 2018 (December 5, 2018): 13–23. https://doi.org/10.5281/zenodo.3638177.
Texto completoResumen
<strong>Opportunity of Implementing Certain Institutions of Transitional Justice in the Context of the Reconciliation Process of a Post-Conflict Society: Comparative Aspect (part II)</strong> The implementation of transitional justice institutions is a complicated process, but nevertheless dynamic, conditioned by various factors, including political, legal, historical, religious, etc. Thus, this process cannot be a uniform one, and this fact inevitably conditions the effects that are produced in relations with the respective society. Traditionally, experts in the field are divided into two groups — adepts of judicial prosecution and supporters of amnesty processes in the forms existing in the context of transitional justice. This is also beneficial for the Republic of Moldova. There are two sensitive moments that require the transitional justice concept — the unresolved “Transnistrian” conflict and the society divided for political criteria.
24
Pelican, George. "Aspecte controversate privind aparenta încălcare a principiului ne bis in idem." Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), no. 3 (February 1, 2021): 76–101. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2020.3.4.
Texto completoResumen
Fiind fundamentată pe o sistematizare a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi pe o analiză cuprinzătoare a lucrărilor de specialitate publicate la nivel naţional şi european, lucrarea de faţă a plecat de la premisa necesităţii asigurării unui just echilibru între interesul societăţii de a reprima în mod efectiv o conduită antisocială şi interesul individual de a nu fi tras la răspundere ori sancţionat în mod repetat pentru aceeaşi faptă antijuridică, demers ce poate părea extrem de dificil de pus în aplicare, în special prin prisma reconfigurării recente a principiului ne bis in idem. 
 Urmare a unei legislaţii supranaţionale cu deficienţe vădite, aspect ce a generat o practică extrem de fluctuantă a instanţelor europene, principiul ne bis in idem a avut parte, de-a lungul timpului, de o evoluţie remarcabilă, evoluţie aşteptată a se extinde din ce în ce mai mult în viitorul apropiat. Chiar dacă în prezent pare a se fi atins, în linii mari, dezideratul existenţei unor criterii de referinţă în scopul interpretării şi aplicării uniforme a acestei garanţii procesuale fundamentale, atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar au fost generate o serie considerabilă de semne de întrebare relative la anumite ipoteze de încălcare aparentă a principiului ne bis in idem, care cu siguranţă vor mai subzista până la noi intervenţii lămuritoare ale forurilor europene. 
 Astfel, prezentul studiu a fost realizat cu scopul de a releva principalele aspecte controversate şi incertitudini existente la momentul actual în doctrină şi în practică în legătură cu sensul şi domeniul de aplicare a principiului ne bis in idem, propunându-şi, în acelaşi timp, să furnizeze clarificări necesare, precum şi să ofere eventuale soluţii adecvate prin raportare la legislaţia penală şi procesual penală de la nivel naţional.
25
Aguiar González, Fernando. "Justicia distributiva : Distributive Justice." EUNOMÍA. Revista en Cultura de la Legalidad, no. 17 (September 27, 2019): 207. http://dx.doi.org/10.20318/eunomia.2019.5025.
Texto completoResumen
Resumen: En este artículo se realiza un breve recorrido por las teorías de la justicia distributiva más influyentes, partiendo de John Rawls y terminando con los principios propuestos por Martha Nussbaum para el desarrollo de una justicia global. En ese recorrido veremos cómo responden esas teorías a tres preguntas: qué se distribuye, cómo se distribuye y entre quiénes se distribuye. Esto nos permitirá comparar sus fundamentos y sus principios de distribución justa, así como comprender mejor sus límites. Palabras clave: bienes primarios, capacidades, comunidad, igualdad, justicia global, principio de diferencia, renta básica, suerte, utilitarismo. Abstract: This article offers a brief overview of the most influential theories of distributive justice, starting with John Rawls and ending up with Martha Nussbaum´s principles for a global justice. Along this way we will see how they answer these three questions: what to distribute, how it is distributed and among whom it is distributed. This will allow us to compare its foundations and principles of fair distribution, as well as to better understand its limits. Keywords: basic income, capabilities, community, difference principle, equality, global justice, luck, primary goods, utilitarianism.
26
Montalván Zambrano, Digno José. "Justicia ecológica = Ecological justice." EUNOMÍA. Revista en Cultura de la Legalidad, no. 18 (April 1, 2020): 179. http://dx.doi.org/10.20318/eunomia.2020.5272.
Texto completoResumen
Resumen: El presente artículo desarrolla el concepto de justicia ecológica dando cuenta de sus características y diferencias respecto de los modelos de justicia ambiental y justicia con los animales. Con dicho objetivo, delimita el contenido de cada uno de estos modelos de justicia a partir su puesta en relación con los enfoques antropocéntrico, biocéntrico y ecocéntrico. Con ello, se busca presentar una clasificación de las principales propuestas que se han elaborado desde la filosofía política sobre la relación del ser humano con la naturaleza, que, a su vez, precise y explique sus traducciones en el mundo del derecho. Finalmente, desde el estudio comparado, el artículo defiende la hipótesis de que la justicia ecológica se constituye como complementaria y necesaria en la urgente labor de la preservación de la Naturaleza.Palabras clave :Justicia ambiental, justicia para los animales, justicia ecológica, antropocentrismo, biocentrismo; ecocentrismo, derecho a un medio ambiente sano, derechos de los animales, derechos de la Naturaleza.Abstract: This article develops the concept of ecological justice explaining its characteristics and main differences from the environmental justice and justice with animals. With this aim, the paper delimits the scope and content of each model of justice taking as reference their relations with the anthropocentric, biocentric and ecocentric approaches. From this, the work seeks to present a classification of the main proposals that the political philosophy has elaborated on the relationship of the human being and nature, including its translations in the world of law. Finally, from the comparative study, the article defends the hypothesis that ecological justice needs to be articulated, alongside the environmental justice, as a necessary complement in the urgent work of Nature preservation. Keywords :Environmental justice, justice for animals, ecological justice, anthropocentrism, biocentrism, ecocentrism, right to a healthy environment, animal rights, rights of nature
27
Mihai, SORBALĂ. "Unele reflecții asupra laturii subiective a infracțiunii de reținere ilegală sau arestare ilegală." Studii Juridice Universitare 3-4 2018 (December 5, 2018): 127–31. https://doi.org/10.5281/zenodo.3643462.
Texto completoResumen
<strong>Some Reflections on the Subjective Side of the Illegal Detention or Illegal Arrest</strong> The execution of justice, as a social value, defended by the incriminations of chapter XIV of the Criminal Code „Offenses against justice“, must be understood in the broadest acceptance of this notion. This broad meaning, in relation to the criminal defense, includes the complex of functions, through which the justice is performed, that is to say the various functional activities, characteristic of the work of achieving justice. In order to determine the criminal character of the illegal detention, it is necessary to examine in detail all its elements and signs, fixed in the disposition of the article 308, Criminal Code of the Republic of Moldova, which characterizes the respective composition as criminal offense. In this article we focus on examining the subjective side of the crime of illegal detention or arrest. Înfăptuirea justiției, ca valoare socială, apărată prin incriminările din capitol XIV al Codului penal „Infracţiuni contra justiţiei “, trebuie înțeleasă în accepțiunea cea mai largă a acestei noțiuni. Acest înțeles larg, în raport cu ocrotirea penală, cuprinde complexul de funcțiuni, prin care se înfăptuiește justiția, adică diversele activități funcționale, caracteristice operei de realizare a justiției. Pentru determinarea caracterului infracțional al reținerii ilegale este necesar a examina detaliat toate elementele și semnele ei, fixate în dispoziția articolului 308 Cod penal al Republicii Moldova, ce caracterizează componența respectivă în calitate de faptă infracțională. În acest articol se punem accentul pe examinarea laturii subiective a infracțiunii de reținere sau arestare ilegală.
28
CASTILLO VARGAS, SARA. "LA COMISION NACIONAL PARA EL MEJORAMIENTO DE LA ADMINISTRACION DE JUSTICIA DE COSTA RICA. UN MODELO DE ARTICULACION INSTITUCIONAL E INNOVACION PUBLICA." Pertsonak eta Antolakunde Publikoak kudeatzeko Euskal Aldizkaria / Revista Vasca de Gestión de Personas y Organizaciones Públicas, no. 27-II (June 1, 2025): 126–43. https://doi.org/10.47623/ivap-rvgp.27.2025.ab.07.
Texto completoResumen
Este artículo analiza la trayectoria de la Comisión Nacional para el Mejoramiento de la Administración de Justicia de Costa Rica (CONAMAJ). Desde su creación en 1985, CONAMAJ ha desempeñado un papel fundamental en la modernización y fortalecimiento del sistema de justicia costarricense. A través de diversas iniciativas, como la promoción de la participación ciudadana, la justicia abierta y la resolución de conflictos, CONAMAJ ha contribuido a mejorar el acceso a la justicia y a fortalecer la confianza de la ciudadanía en las instituciones judiciales. El artículo destaca el papel de CONAMAJ como un agente de cambio y laboratorio de innovación pública. CONAMAJ se ha posicionado como un referente regional en la implementación de principios de justicia abierta, promoviendo la transparencia, la participación ciudadana y la innovación en el sector justicia. A través de su trabajo, la Comisión ha contribuido a fortalecer el Estado de derecho y a construir una sociedad más justa y equitativa. Artikulu honek Costa Ricako Justizia Administrazioa Hobetzeko Batzorde Nazionalaren (CONAMAJ) ibilbidea aztertzen du. 1985ean sortu zen, eta, harrezkero, CONAMAJen papera funtsezkoa izan da Costa Ricako justizia-sistema modernizatu eta indartzeko. Hainbat ekimenen bidez, hala nola herritarren parte-hartzea, justizia irekia eta gatazken konponbidea sustatzea, CONAMAJek justiziarako irispidea hobetzen eta herritarrek erakunde judizialekiko duten konfiantza indartzen lagundu du. Artikuluak CONAMAJen papera nabarmentzen du, aldaketarako eragile eta berrikuntza publikoko laborategi gisa. CONAMAJ eskualdeko erreferente da gaur egun justizia irekiaren printzipioak ezartzeko bidean, eta gardentasuna, herritarren parte-hartzea eta berrikuntza sustatu ditu justiziaren sektorean. Batzordeak, bere lanaren bitartez, zuzenbide-estatua indartzen eta gizarte bidezkoago eta ekitatiboago bat eraikitzen lagundu du. This article analyzes the trajectory of the National Commission for the Improvement of Justice Administration in Costa Rica (CONAMAJ). Since its creation in 1985, CONAMAJ has played a key role in modernizing and strengthening the Costa Rican justice system. Through various initiatives, such as promoting citizen participation, open justice, and conflict resolution, CONAMAJ has contributed to improving access to justice and strengthening citizens' trust in judicial institutions. The article highlights CONAMAJ's role as a change agent and an innovation lab. CONAMAJ has made significant strides in advancing open justice principles, becoming a regional model for promoting transparency, citizen participation, and innovation in the justice sector. The Commission's work has had a profound impact on strengthening the rule of law and fostering a more just and equal society.
29
Martínez Sánchez, María Cristina. "La justicia restaurativa y un modelo integrador de justicia penal = Restorative justice and criminal justice integrative model." Revista de Derecho de la UNED (RDUNED), no. 16 (January 1, 2015): 1237. http://dx.doi.org/10.5944/rduned.16.2015.15252.
Texto completo
30
NĂVODARIU, Elena-Tatiana. "Obiectivele justiţiei în materie penală a Bosniei şi Herţegovinei în contextul punerii în aplicare a instituţiilor justiţiei tranziţionale ca factor al reconcilierii naţionale." Studii Juridice Universitare 1 2021 (November 2, 2021): 167–77. https://doi.org/10.5281/zenodo.5639461.
Texto completoResumen
<strong>Objectives of Criminal Justice in Bosnia and Herzegovina in the Context of the Implementation of Transitional Justice Institutions as a Factor of National Reconciliation</strong> Transitional justice objectives in Bosnia and Herzegovina focus on both punitive and restorative justice. Referring to the criminal justice system implemented in Bosnia and Herzegovina in the post-conflict period, we note that this process took place in two ways - in the form of the International Criminal Tribunal for the former Yugoslavia and national, in the form of specialized territorial criminal tribunals. However, in the context of the objectives of transitional justice, territorial courts must also take into account the interests of victims, including their relatives, as well as witnesses to the atrocities committed during the active phase of the armed conflict in the Balkans in the mid-1990s. Obiectivele justiţiei tranziţionale în Bosnia şi Herţegovina sunt axate atât pe justiţia punitivă, cât şi cea restaurativă. Referindu-ne la justiţia în materie penală implementată în Bosnia şi Herţegovina în perioada post-conflict, remarcăm, că acest proces a avut loc pe două căi - internaţională, în formula Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie şi naţională, în formula tribunalelor penale specializate teritoriale. Or, în contextul obiectivelor justiţiei tranziţionale, tribunalele teritoriale trebuie să i-a în consideraţie şi interesele victimelor, inclusiv a rudelor sale, precum şi a martorilor atrocităţilor comise în perioada fazei active a conflictului armat din Balcani la mijlocul anilor 90 ai secolului XX.
31
EMBID IRUJO, Antonio. "El acceso a la justicia en materia ambiental en la jurisprudencia del Tribunal de Justicia de la Unión Europea." RVAP 99-100, no. 99-100 (December 30, 2014): 1245–67. http://dx.doi.org/10.47623/ivap-rvap.99.100.2014.050.
Texto completoResumen
LABURPENA: Justizia eskuratzeko aukera ingurumenerako eskubidearen funtsezko alderdia da, eta, oro har, ingurumen-babesarena. Europar Batasuneko Justizia Auzitegiak paper oso garrantzitsua du ingurumenaren zaintzan, eta berdin gertatzen da justizia eskuratzeko aukeraren gaineko jurisprudentziarekin ere. Bereziki, legitimazioa zabaltzeko lan egiten du, hori Europako araudiarentzat eta Europak ere berretsi duen Aarhus Hitzarmenarentzat mesedegarri den moduan interpretatuz. Era berean, prozedura administratiboek eta judizialek gehiegizko gasturik ez eragiteko erabaki garrantzitsuak ere badaude. RESUMEN: El acceso a la justicia es parte esencial del derecho al medio ambiente y, en general, de la protección ambiental. El Tribunal de Justicia de la Unión Europea juega un papel relevante en la protección ambiental y lo mismo sucede en la jurisprudencia sobre el acceso a la justicia. En particular su labor se desarrolla para ampliar la legitimación, interpretando de forma favorable a la misma normativa europea y el Convenio de Aarhus también ratificado por Europa. Igualmente existen decisiones relevantes para impedir un coste excesivo de los procedimientos administrativos y judiciales. ABSTRACT: Access to justice is a key element of the right to environment and in general of the enviromental protection. The European Court of Justice of the European Union plays a relevant role in the enviromental protection and the same applies to its case law regarding access to justice. Particularly, its work is carried out in order to broaden the locus standi by interpreting the same European normative and the Aahrus convention also ratified by Europe more favaourably. Likewise, there exist relevant rulings to prevent an excesive cost of administrative and judicial procedures.
32
SULT, Gheorghe. "Aplicarea pedepsei la încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei în Republica Moldova." Studii Juridice Universitare 1 2021 (November 2, 2021): 84–94. https://doi.org/10.5281/zenodo.5639411.
Texto completoResumen
<strong>Application of the Penalty to the Conclusion of the Criminal Recognition Agreement in the Republic of Moldova</strong> The purpose of this paper is to contribute to the correct interpretation and application of the provisions of Article 80 of the Penal Code of the R. Moldova by the law enforcement bodies as well as to the elucidation of the essence of the institution of the agreement on the recognition of guilt and its effects both for justice and for offender. The academic novelty of the work is determined in particular by the novelty and importance of the institution of the agreement on the recognition of guilt. This paper attempts to answer to some of the issues that might arise in the application of the institution of the agreement on the recognition of guilt, as well as the application of the punishment in case of the conclusion of the agreement on the recognition of guilt. The applicative value of the paper is, in its turn, to explain all the important aspects of the subject in the analysis, the interpretation of the appropriate legal norms, the analysis of the law, which is to identify the solutions and to contribute to the interpretation and application of the analyzed norm in a correct manner, without causing legal errors in the application of those rules. Scopul acestei lucrări este contribuirea la interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor art. 80 din Codul Penal al R. Moldova de către organele de aplicare a normelor de drept, cât şi la elucidarea atât a esenţei instituţiei acordului de recunoaştere a vinovăţiei, cât şi a efectelor acestuia pentru justiţie, şi pentru infractor.Noutatea ştiinţifică a lucrării este determinată î de noutatea şi importanţa instituţiei acordului de recunoaştere a vinovăţiei. În studiul efectuat au fost sintetizate cele mai recente opinii şi concepţii expuse în doctrină.În lucrarea respectivă s-a încercat să se dea răspuns la unele din problemele ce ar putea apărea la aplicarea instituţiei acordului de recunoaştere a vinovăţiei, precum şi la aplicarea pedepsei în cadrul încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei. Valoarea aplicativă a lucrării, la rândul său, constă în explicarea tuturor aspectelor esenţiale aferente subiectului în analiză, interpretarea normelor legale corespunzătoare, analiza ştiinţei dreptului, fapt care urmează să stabilească soluţiile şi să contribuie la interpretarea şi aplicarea normei analizate într-un mod corect, fără a genera erori judiciare în aplicarea normelor date.
33
CORCIU, Liviu. "Contribuții la elucidarea unui episod controversat. Cazul Ciulei (2)." Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 13, no. 4 (2025): 38–60. https://doi.org/10.53477/2065-8281-24-38.
Texto completoResumen
În baza unei documentări anterioare, nu neapărat pentru subiectul acestui articol, se poate afirma că administrarea justiției militareîn Războiul de Întregire nu a fost un proces perfect, printre cele mai importante critici aduse acesteia fiind erorile judiciare,înregistrate, pe de-o parte, și imixtiunile comandanților în actul de justiție, pe de altă parte. Faptul că membrii completelorcurților marțiale erau numiți de către comandanții marilor unități pe lângă care acestea funcționau, de la nivelul diviziilor în sus,reprezenta o procedură care facilita, în mod firesc, existența relațiilor de subordonare, cu efect direct asupra actului de justiție.O altă explicație pentru calitatea scăzută a actului de justiție este lipsa pregătirii de specialitate a membrilor consiliilor de războiși ai curților marțiale, pregătirea ofițerilor chemați să înfăptuiască actul de justiție militară fiind grevată de tarele sistemuluieducațional al acelor vremuri. În acest context, trebuie analizat și modul în care a decurs procesul sublocotenentului ConstantinCiulei, care dobândește astfel noi sensuri și semnificații. Situația disciplinară a trupelor cerea o pedeapsă exemplară, aplicatărapid și care să fi impresionat audiența, iar faptul că Ciulei era ofițer reprezenta un atu, care asigura notorietatea evenimentului.
34
Castillo, Merino Francisco. "Límites al derecho: politización y corrupción del sistema judicial en Ecuador." JUS Revista Jurídica 2, no. 11 (2023): 31–55. https://doi.org/10.5281/zenodo.8292605.
Texto completoResumen
El artículo señala que la práctica judicial en Ecuador no refleja el espíritu normativo y está influenciada por una cultura de corrupción y falta de aplicación justa de la ley. Así mismo, destaca que el sistema de justicia ecuatoriano es deficitario y ha llevado al deterioro de las relaciones sociales, el crecimiento de la delincuencia, el crimen organizado y la corrupción institucionalizada. Se trata de un análisis de caso, recurriendo a fuentes primarias y secundarias, desde un enfoque descriptivo, teniendo como hipótesis, que la justicia en el Ecuador no es objetiva e independiente del poder político y económico. La discusión se centra en el análisis de indicadores que corroboren esta hipótesis en los últimos tres gobiernos, ahí nos encontramos con varias limitaciones, sobre todo con respecto a la información académica inexistente para los últimos dos gobiernos, por lo que el artículo adquiere un carácter exploratorio y descriptivo.
35
Afif Mahfud, Muh, Erlyn Indarti, and Sukirno Sukirno. "Agrarian Justice and Contextuality in Maxim Fiat Justitia Ruat Caelum and Fiat Justitia Ne Pereat Mundus." Kanun Jurnal Ilmu Hukum 23, no. 1 (2021): 65–79. http://dx.doi.org/10.24815/kanun.v23i1.20178.
Texto completoResumen
Maxim is a short sentence with deep meaning related to value and purpose of law include agrarian law. This article analyse the meaning of fiat justitia ruat caelum and fiat justitia ne pereat mundus as well as its relation to agrarian justice and its contextuality. Both of those maxim are paradigmatically analysed. This is a normative juridical research, use conceptual and historical approach with secondary data then qualitatively analysed. Concluded that fiat justitia ruat caelum and fiat justitia pereat mundus is part of legal formalism. The agrarian justice is achieved when the law is enforced as the text and its acontextual. In contrast, fiat justitia ne pereat mundus consider law is valid when it is according to the purpose and agrarian justice exist when it bring out prosperity for all people. Paradigmatically, fiat justicia ruat caelum and fiat justitia pereat mundus fall in positivism paradigm, consider rule is perfect, no interpretation, separation of law and morality, impossibility of interdisciplinary approach. In another hand, fiat justitia ne pereat mundus falls in post positivism paradigm which consider law is imperfect, interpretation is possible, no separation of law and morality and interdisciplinary approch is opened. The law is acontextual.
36
Vigneault, Jacques. "Fortifier la justice ou justifier la force ?" Topique 102, no. 1 (2008): 51. http://dx.doi.org/10.3917/top.102.0051.
Texto completo
37
CALLE TAPIA, MILTON DANIEL, and ENMA TERESITA TAPIA RIVERA. "JUSTICIA ABIERTA UN CONCEPTO NUEVO EN ECUADOR." Pertsonak eta Antolakunde Publikoak kudeatzeko Euskal Aldizkaria / Revista Vasca de Gestión de Personas y Organizaciones Públicas, no. 27-II (June 1, 2025): 58–70. https://doi.org/10.47623/ivap-rvgp.27.2025.ab.03.
Texto completoResumen
A lo largo de la historia ecuatoriana, la justicia ha sido vista como algo ajeno a los ciudadanía. Solo podía ser entendido y abordado por una "élite" muy limitada de abogados y jueces que eran vistos como inalcanzables y no interesados en que sus sentencias fueran accesibles a la gente. Cuanta menos gente entendiera al respecto, mejor. En la actualidad, esta situación no ha cambiado. No solo se sigue viendo a la justicia como algo distante, sino que ahora se agrega un componente adicional, todo el sistema de justicia ha caído en el desprestigio. Como resultado, los usuarios han dejado de confiar en ella. Por todo esto, el objetivo de este artículo es demostrar la urgente necesidad de un cambio de paradigma en la justicia. Los ciudadanía necesitan volver a confiar en ella. La única forma de lograrlo es haciendo que todos los elementos que componen el ecosistema de justicia se entrelacen entre sí para obtener un sistema de justicia abierto, transparente, colaborativo y participativo. Ekuadorko historian zehar, bazirudien justiziak ez zuela inongo zerikusirik herritarrekin, halaxe ikusten zuten. Abokatu eta epaileen «elite» oso murritzak besterik ez zezakeen ulertu eta jardun. Epaileak ukiezin ziren, eta ez zuten interesik beren epaiak edonork ulertzeko modukoak izateko. Zenbat eta jende gutxiagok ulertu, hobe. Gaur egun, egoera hori ez da aldatu. Justiziari arrotz irizten zaio, eta orain, gainera, beste elementu bat erantsi behar zaio egoera honi: justizia-sistema osoak prestigioa galdu du erabat. Ondorioz, erabiltzaileak ez dute konfiantzarik harengan. Hala, artikulu honen helburua da frogatzea beharrezkoa dela justizian paradigma aldatzea. Herritarrek berriz ere konfiantza izan behar dute. Hori lortzeko modu bakarra da justizia-ekosistema osatzen duten elementu guztiak elkarrekin lotzea, justizia-sistema ireki, garden, kolaboratibo eta partaidetzazkoa lortzeko. Throughout Ecuadorian history, justice has been seen as something alien to citizens. It could only be understood and dealt with by a very limited "elite" of lawyers and judges who were seen as unreachable and not interested in making their rulings accessible to the people. The less people understood about it, the better. Nowadays, this situation has not changed. Not only is justice still seen as something distant, but now with the addition of an additional component, the entire justice system has fallen into disrepute. As a result, users no longer trust it. For all these reasons, the aim of this article is to demonstrate the urgent need for a paradigm shift in justice. Citizens need to trust it again. The only way to achieve this is by making all the elements that make up the justice ecosystem intertwine with each other to obtain an open, transparent, collaborative and participatory justice system.
38
GARCIA URETA, AGUSTIN. "REALIDAD AMBIENTAL Y EXPECTATIVAS ECONÓMICAS. COMENTARIO A LA SENTENCIA DEL TRIBUNAL SUPERIOR DE JUSTICIA DE CASTILLA Y LEÓN, DE 8 DE ENERO DE 2008 (PARQUE NATURAL DE FUENTES CARRIONAS)." RVAP 81, no. 81 (August 1, 2008): 217–33. http://dx.doi.org/10.47623/ivap-rvap.81.2008.08.
Texto completoResumen
Este comentario analiza la sentencia del Tribunal Superior de Justicia de Castilla y León, de 8 enero de 2008, relativa a la modificación del Plan de Ordenación de los Recursos naturales del Parque Natural de Fuentes Carrionas y que declaró su nulidad. En concreto se examinan la cuestión económica subyacente en la modificación del PORN, la ausencia de justificación para llevarla a cabo y la vinculación de la Administración a las condiciones del PORN objeto de modificación. Asimismo, se analiza la aplicación de los requisitos de la evaluación de impacto ambiental y de tutela de las especies. Iruzkin honek Fuentes Carrionas-eko Parke Naturaleko Baliabide naturalen Antolamendu Planaren aldaketa deuseztatu zuen 2008ko urtarrilaren 8ko Gaztela-Leongo Justizia Auzitegi Nagusiaren epaia aztertzen du. Zehazki Planaren aldaketaren azpian dagoen gai ekonomikoa, aurrera eramateko justifikazio eza eta Administrazioak aldaketaren objektu den Planaren baldintzenganako lotura arakatzen dira. Era berean, ingurumenaren gaineko ebaluazioaren betebeharrak eta espezien tutoretza aztertzen dira. This comment analyses the judgment of the High Court of Castilla y León of 8 January 2008, quashing the amendment of the Plan for the Management of nature Resources of Fuentes Carrionas Park. The comment examines the economic reasons that justified the amendment, the absence of proper justification for the modification and the application of environmental assessment requirements and also of species protection rules.
39
Fedchun, Aleksandr V. "PUBLIC DANGER OF CIVIL OFFENSES IN THE ACKNOWLEDGMENT OF AN HEIR UNWORTHY." Law of succession 1 (March 11, 2021): 27–30. http://dx.doi.org/10.18572/2072-4179-2021-1-27-30.
Texto completoResumen
The author considers hereditary legal relations and justifies the need to supplement the list of offenses that entail legal consequences for the heir in the form of recognition of his unworthiness and removal from inheritance. In addition, the need to give a certain documentary form to the procedure of removal from inheritance, carried out directly by notaries, is justified.
40
Jerryson, Michael. "Religious Violence as Emergency Mindset." Journal of Religion and Violence 9, no. 1 (2021): 33–49. http://dx.doi.org/10.5840/jrv20214684.
Texto completoResumen
Religion and violence are both ambiguous categories but in the cultural mosaic that pits human against human, religion is a reoccurring justifier. There is no religion exempt from this tendency toward violence. Further, based on Milgram and Zimbardo’s experiments with students who were convinced that it was necessary to inflict torture on subjects for the greater good, it is apparent that ordinary people may commit heinous acts, given a sense of overarching emergency. Examples of religiously justified atrocities and violent rhetoric are summarized in this essay. In each case there is the mindset that violence is justified due to an extraordinary set of circumstances which require the suspension of behavioral norms.
41
SIMÓN CASTELLANO, Pere. "La modernización tecnológica de la Administración de Justicia." RVAP 92, no. 92 (April 30, 2012): 295–317. http://dx.doi.org/10.47623/ivap-rvap.92.2012.08.
Texto completoResumen
LABURPENA: Espainiako Justizia Administrazioa pausoz pauso egokitzen joan da informazio eta komunikazio teknologia berrien garapenak (IKT) eskatzen duen aldaketa girora. Teknologiak aurrera egin ahala, zabalagoak dira eskura ditugun aukerak. Epaitegien eremuari gagozkiola, teknologien erabilerak gure justiziak pairatzen dituen gaitzetako batzuk konpontzen lagundu dezakete. Lan honetan, Espainian justizia modernizatzeko bidean egon den lege-oinarriaren eta borondate politikoaren bilakaera aztertuko dugu, eta oraindik orain indarrean jarri den 18/2011 Legearen indarguneei erreparatuko diegu —besteak beste, herritarrek Justizia Administrazioarekin harremanak elektronikoki izateko duten eskubidea—, bai eta konpontzeke dauden arazoak ere. Azkenik, Cyberjustice Laboratory zentroak eskaintzen dituen irakasbide nagusien laburpena egingo dugu, zentro hori aitzindaria baita egoitza judizialeko IKTen ikerketan. RESUMEN: La Administración de Justicia española se ha ido adaptando paulatinamente al cambio exigido por el desarrollo de las nuevas tecnologías de la información y de la comunicación (TIC). A mayor avance tecnológico mayores son las posibilidades que estas nos ofrecen; en el ámbito estrictamente judicial, su empleo puede ayudar a paliar algunos de los males endémicos de nuestra justicia. En este trabajo observaremos la evolución del sustrato legal y de la voluntad política por modernizar la justicia en España, apuntando los puntos fuertes de la reciente Ley 18/2011, entre los que sin duda se encuentra el reconocimiento del derecho del ciudadano a relacionarse electrónicamente con la Administración de Justicia, y la cuestiones pendientes. Finalmente, mostraremos un extracto de las principales lecciones a las que ha llegado el Cyberjustice Laboratory, centro pionero en el estudio de las TIC en sede judicial. ABSTRACT: Spanish Justice Administration has been gradually adapting to the change demanded by the development of new Information and Communication Technologies (ICTs). The more technological advance, the more chance these offer us. The use of ICTs in judicial context can help us to fix up some of the endemic problems of our justice. In this paper we observe the evolution of the legal substrate and the political decisions to modernize the justice in Spain, pointing out the strengths of the recent Law 18/2011 —the recognition of the right of citizens to interact electronically with the Administration of Justice— and the outstanding issues. Finally, we will show an extract of the main lessons that we could drawn from Cyberjustice Laboratory, pioneer in the study of ICT in Court.
42
Levine, Michael P. "Mystical Experience and Non–Basically Justified Belief." Religious Studies 25, no. 3 (1989): 335–45. http://dx.doi.org/10.1017/s0034412500019880.
Texto completoResumen
Two theses are central to foundationalism. First, the foundationalist claims that there is a class of propositions, a class of empirical contingent beliefs, that are ‘immediately justified’. Alternatively, one can describe these beliefs as ‘self–evident’, ‘non–inferentially justified’, or ‘self–warranted’, though these are not always regarded as entailing one another. The justification or epistemic warrant for these beliefs is not derived from other justified beliefs through inductive evidential support or deductive methods of inference. These ‘basic beliefs’ constitute the foundations of empirical knowledge. One can give a reason for the justification of a basic belief even though the justification for that belief is not based on other beliefs. Thus, according to Chisholm, if asked what one's justification was for thinking that one knew, presently, that one is thinking about a city one takes to be Albuquerque, one could simply say ‘what justifies me…is simply the fact that I am thinking about a city I take to be Albuquerque’.
43
CHAIKLIN, HARRIS. "POLIER, JUSTINE WISE. Juvenile Justice in Double Jeopardy." Journal of Nervous and Mental Disease 179, no. 8 (1991): 514. http://dx.doi.org/10.1097/00005053-199108000-00025.
Texto completo
44
URRUTIA LIBARONA, IÑIGO. "PERFILES LINGÜÍSTICOS EN LA NUEVA OFICINA JUDICIAL: PLANIFICACIÓN LINGÜÍSTICA EN LA ADMINISTRACIÓN DE LA ADMINISTRACIÓN DE JUSTICIA." RVAP 87-88, no. 87-88 (December 1, 2010): 961–1004. http://dx.doi.org/10.47623/ivap-rvap.87.88.2010.31.
Texto completoResumen
La adaptación de la Administración de Justicia al estatus de doble
 oficialidad lingüística exige la adopción de importantes medidas estructurales y
 organizativas que, hasta la fecha, no han resultado suficientemente efectivas. Este
 trabajo profundiza en los retos que en materia de lenguas se plantean a la Administración
 de Justicia, sobre la base del hilo conductor del sistema de planificación
 lingüística diseñado por la CAPV y su análisis desde la perspectiva de la jurisprudencia
 más reciente. Hizkuntzen ofizialtasun bikoitzaren estatusak Justizia Administrazioan
 eragin juridikoak sortarazten ditu, baina orain artekoan egokitzapen horri
 heltzeko antolaketa neurri eraginkorrik ez da abian jarri. Lan honek hizkuntza arloan
 Justizia Administrazioak dituen erronkak aztertzen ditu; bide horretan, EAEn
 diseinatutako hizkuntza plangintza aztertzen da jurisprudentziarik berriena kontutan
 izanik. The adaptation to the official status of languages by the Justice
 Administration demands important structural and organizational measures. Up to
 now that sort of measures have not been considered satisfactorily to the detriment
 of language rights. This work analyze the challenges of the Justice face to the
 double officiality of languages. In that way we will consider the language planning
 scheme that has been designed by the BAC and the recent case-law on it.
45
PÉREZ ESTRADA, M. Josune. "La importancia de las medidas cautelares en el proceso contencioso-administrativo. Su eficacia en el proceso." RVAP 99-100, no. 99-100 (December 30, 2014): 2397–419. http://dx.doi.org/10.47623/ivap-rvap.99.100.2014.102.
Texto completoResumen
LABURPENA: Administrazioarekiko auzien prozesuko kautelazko justizia aztertzen da. Azken urteotan izan duen hazkundea eta haren oinarri konstituzionala azaltzen dira. Kautelazko tutoretzak jurisdikzio honetan duen tratamendu berezia aztertzen da, administrazioaren auto-tutoretza exekutiboaren pribilegioaren muga gisa erabiltzen baita. Gure tresna prozesalak hobetzea eta herritarrei benetako justizia bat eskaintza da xedea, tutoretza judizial eraginkorrerako oinarrizko eskubidetik hurbilago. RESUMEN: Se analiza la justicia cautelar en el proceso contencioso-administrativo. Se explica su crecimiento en los últimos años y su fundamento constitucional. Se aborda el tratamiento especial que tiene la tutela cautelar en esta jurisdicción como límite del privilegio de la autotutela ejecutiva de la administración. Se trata de ayudar a mejorar nuestros instrumentos procesales y acercar al ciudadano a una justicia real, más cerca del derecho fundamental a la tutela judicial efectiva. ABSTRACT: Precautionary justice within the administrative contentious procedure is analyzed. Its last years’ development and it constitutional foundations are explained. It deals with the special approach given to precautionary protection within this jurisdiction as a limit to the privilege of executive self-protection owned by the Administration. It purports to promote our procedural tools and to make real justice closer to the citizen, closer to the fundamental right to effective judicial protection.
46
Macdonald, Roderick A. "Entre l'efficience de Justinien et la justice de Locke." Les Cahiers de droit 41, no. 1 (2005): 171–84. http://dx.doi.org/10.7202/043596ar.
Texto completoResumen
Aujourd'hui, il est courant de qualifier les rapports humains les plus importants comme étant les rapports économiques. Les économies nationales subissent toutes sortes de perturbations économiques (des perturbations naturelles, résultant de décisions politiques ou encore de nouvelles technologies. Nos gouvernements sont appelés à y répondre. Doivent-ils laisser ces changements s'effectuer d'eux-mêmes ou résister à ceux-ci ? Doivent-ils tenter de les freiner ou au contraire les faciliter ? Il est clair qu'il n'existe pas de réponse unique applicable dans toutes les circonstances. Chacune des situations particulières exigera la recherche d'un équilibre entre l'efficience économique et la justice sociale. Il ne faut pas présumer que la notion de justice dans le domaine juridique peut se réduire à la simple notion d'efficacité économique. Et il ne convient pas non plus de supposer que la notion de justice dans le domaine économique peut se limiter à la simple recherche de la richesse maximale.
47
Macdonald, Roderick A. "Entre l'efficience de Justinien et la justice de Locke." Les Cahiers de droit 42, no. 3 (2001): 793. http://dx.doi.org/10.7202/043675ar.
Texto completo
48
Flores, Yolanda. "Latino farmworker activism in Vermont: Migrant Justice/Justicia Migrante." Latino Studies 15, no. 4 (2017): 516–21. http://dx.doi.org/10.1057/s41276-017-0089-4.
Texto completo
49
CARRETERO GONZÁLEZ, CRISTINA. "LA ADMINISTRACIÓN DE JUSTICIA Y SUS PROPUESTAS DE RENOVACIÓN." RVAP 87-88, no. 87-88 (August 1, 2010): 253–83. http://dx.doi.org/10.47623/ivap-rvap.87.88.2010.08.
Texto completoResumen
Dado que la Administración de Justicia no ha gozado tradicionalmente
 de una imagen inmejorable, los distintos gobiernos que se vienen sucediendo
 desde hace años han tratado de superar sus diversas carencias. En estas
 páginas repasamos algunas de las iniciativas previas que han ido preparando el
 camino para lo que desde el Ministerio de Justicia en 2009 se ha propuesto como
 instrumento para mejorar su Administración. El Ministerio ha fijado varios bloques
 de actuaciones referidos a la modernización de la Justicia: en la búsqueda de
 una mejora en la calidad de prestación de este servicio público; en su realización
 de una manera más profesionalizada y cualificada; con la utilización de las tecnologías
 acordes al momento histórico; intentando que el ciudadano sea el protagonista
 de la Justicia; y que al tiempo se propicie el fortalecimiento de la dimensión
 internacional de la misma. Analizamos estas cuestiones y nos cuestionamos a su
 vez las posibilidades de su realización. Justizia Administrazioak ez duenez betitik ospe paregabea
 izan, urteak joan eta urteak etorri gobernuek beti egin izan dute ahalegina arlo
 horri falta zaiona osatzen. Orri hauetan, Administrazioa hobetzeko Justizia Ministerioak
 2009. urtean proposatu duten erreminta sortu aurretik, sortzeko, egin izan
 diren ekimen eta ahaleginak errepasatuko ditugu. Ministerioak hainbat ekintzabloke
 finkatu ditu, Justizia modernizatu nahian: zerbitzu publiko hori ematean kalitatea
 hobetzeko lanak; zerbitzua modu profesional eta kualifikatuagoan ematea;
 unean-unean egunean dauden teknologiak erabiltzea; herritarra jartzea Justiziako
 kontuetan protagonista; eta, aldi berean, justiziaren alde internazionala sendotzea.
 Kontu horiek aztertuko ditugu, eta benetan gauzatzeko aukerarik benetan ba
 ote dagoen galdetuko diogu gure buruari. Since the Administration of Justice has not traditionally enjoyed an
 excellent image, the different succesive cabinets have tried to overcome its various
 deficiencies. In these pages, we review some of the previous initiatives which
 paved the way to what the Ministry of Justice proposed in 2009 as the instrument
 for improving its Administration. The Ministry has established several areas of
 action refered to the modernization of justice: the search for an improvement in
 the quality of this public service; a more professional and qualified performance;
 using technologies appropriate to the historic moment; trying to make citizens the
 major figures for the Justice; and at the same time that the strenghtening of the
 international dimension is gained. We analyze those questions and we ask ourselves
 at the same time the possibilities for its realization.
50
Pitariu, Horia, Coralia Sulea, Cătălina Zaborilă, and Laurențiu Maricuțoiu. "Justiția organizațională si afectivitatea negativă: o metaanaliză a relației acestora cu comportamentele contraproductive." Psihologia Resurselor Umane 6, no. 1 (2020): 34–46. http://dx.doi.org/10.24837/pru.v6i1.345.
Texto completoResumen
În cadrul articolului de față s-a efectuat o metaanaliză pe 21 studii empirice incluzând 5678 participanți din 23 de esantioane independente cu o medie de 276,86 subiecți pe esantion. Au fost investigați predictori individuali si organizaționali aferenți comportamentului contraproductiv la locul de muncă. Variabilele luate în considerare au fost: justiția organizațională (interacțională, procedurală si distributivă) si afectivitatea negativă, ca predictori ai comportamentului contraproductiv. Rezultatele indică o asociere negativă între dimensiunile justiției si comportamentele contraproductive si o asociere medie pozitivă între afectivitatea negativă si comportamentele contraproductive. Cel mai bun predictor al comportamentelor contraproductive este justiția procedurală. Afectivitatea negativă influențează direct proporțional comportamentul contraproductiv al angajatului, acesta fiind însă preponderent direcționat spre organizație si nu spre colegi. Autorii descriu implicațiile pentru cercetări ulterioare si sugestiile cu privire la comportamentul managerilor.