Journal articles on the topic 'Politiche securitarie'
To see the other types of publications on this topic, follow the link: Politiche securitarie.
Create a spot-on reference in APA, MLA, Chicago, Harvard, and other styles
Consult the top 50 journal articles for your research on the topic 'Politiche securitarie.'
Next to every source in the list of references, there is an 'Add to bibliography' button. Press on it, and we will generate automatically the bibliographic reference to the chosen work in the citation style you need: APA, MLA, Harvard, Chicago, Vancouver, etc.
You can also download the full text of the academic publication as pdf and read online its abstract whenever available in the metadata.
Browse journal articles on a wide variety of disciplines and organise your bibliography correctly.
1
Palmisano, Danilo. "Per una critica della vittima. Percorsi di accoglienza fra immaginario vittimario e politica del sospetto." WELFARE E ERGONOMIA, no. 2 (January 2021): 20–30. http://dx.doi.org/10.3280/we2020-002003.
Full textAbstract:
L'articolo presenta alcune osservazioni nate da analisi teoriche e esperienze on field avute dall'autore negli ultimi dieci anni grazie a una ricerca di dottorato condotta dal 2015 al 2018 sulle migrazioni di minori stranieri non accompagnati, oltre a osservazioni sul campo rac-colte durante l'esperienza dell'autore come operatore sociale nei centri di accoglienza dal 2010 al 2015. L'approccio adottato è di tipo qualitativo con l'utilizzo di storie di vita e di os-servazioni partecipanti. L'articolo analizza il sistema di accoglienza che i migranti incontrano una volta arrivati sul territorio italiano: un contesto poroso, con finalità molteplici, in cui istanze securitarie e istanze umanitarie si saldano. In questo quadro il riconoscimento delle vittime della violenza migratoria avviene in un contesto problematico, costantemente in tensione tra stereotipi vitti-mari e politiche del sospetto.
2
Stopani, Antonio, and Marta Pampuro. "Despite citizenship. Autonomie migranti e diritto alla città. L’occupazione dell'Ex Moi a Torino." REMHU: Revista Interdisciplinar da Mobilidade Humana 26, no. 52 (April 2018): 55–74. http://dx.doi.org/10.1590/1980-85852503880005204.
Full textAbstract:
Riassunto L’articolo esplora le condizioni in cui i migranti subalterni soggetti quotidianamente alle tecnologie e politiche securitarie sviluppano creano spazi e reti sociali per sostenere e rendere autonoma la loro mobilità. La ricerca etnografica condotta negli edifici dell’Ex Moi a Torino - occupato dal 2013 da parte di alcune centinaia di migranti - permette di interrogarsi sull’insieme di azioni che rendono possibile le condizioni della loro presenza locale al di fuori delle dinamiche assistenzialiste ed emergenziali del sistema di accoglienza. L’espressione “despite citizenship” si riferisce all’occupazione come un supporto infrastrutturale - sia materiale che immateriale - che permette il dispiegamento materiale di processi relazionali con la città e il perseguimento di un insieme di diritti che, pur sganciati dal perseguimento della cittadinanza formale, sono rivolti alla residenza, al lavoro e alle reti di informazioni e sostegno altrimenti negati.
3
Degani, Paola, and Cristina Yasmin Ghanem. "Migrant Women: a Critical Frame Analysis of EU integration policies." CITTADINANZA EUROPEA (LA), no. 1 (August 2020): 163–90. http://dx.doi.org/10.3280/ceu2020-001006.
Full textAbstract:
Il saggio propone un'analisi della narrazione utilizzata nel quadro degli scenari di policy orientati all'integrazione dei migranti relativamente alle questioni di genere e alla diversità in al-cuni documenti di particolare in questo ambito dell'intervento pubblico. L'analisi delle politiche pubbliche nei settori dell'integrazione e dell'uguaglianza di genere sviluppata utilizzando la rap-presenta il quadro di riferimento teorico proposto per la lettura in chiave critica di una selezione di documenti dell'UE adottati tra il 2004 e il 2018 relativi al tema dell'integrazione. È del tutto evidente la tendenza da parte delle istituzioni europee a disegnare in questi documenti scenari di policy nell'area dell'integrazione prevalentemente neutri sotto il profilo delle implicazioni di gene-re, mentre in chiave interserzionale, il binomio gender+inequalities sembra differire in modo si-gnificativo a seconda del metaframe entro il quale è inquadrato lo stesso discorso dell'integrazione, ovvero se prevalgano logiche umanitarie, securitarie piuttosto che economiche.
4
Mori, Simona, Laura Di Fiore, Chiara Lucrezio Monticelli, and Marco Meriggi. "Un confronto sui sistemi di polizia politica nell'Italia preunitaria." SOCIETÀ E STORIA, no. 176 (August 2022): 301–71. http://dx.doi.org/10.3280/ss2022-0176005.
Full textAbstract:
Il forum propone una riflessione a più mani sul tema della polizia politica nell'Italia post-napoleonica, che la maturità degli studi su quel comparto strategico dei governi legittimisti sembra ormai consentire. Questa prima messa a punto di taglio comparato vuole cogliere le molte risonanze esistenti fra i dispositivi di controllo politico che, muovendo dalla paradigmatica esperienza rivoluzionaria e napoleonica, gli stati della penisola misero in campo per contrastare le pulsioni eversive dilaganti nell'intero continente con strategie coordinate. L'esame dei casi evidenzia al contempo i profili comuni e le curvature che ciascun governo impresse alle politiche securitarie, tematizzandole in vario modo nel discorso pubblico. Si conferma così, accanto al portato repressivo di questa azione, la duttilità della funzione poliziesca e il ruolo ambivalente che essa giocò nei processi di politicizzazione delle società agli albori della contemporaneità. Per il Regno delle Due Sicilie il contributo di Laura Di Fiore guarda con particolare attenzione alla fase post-quarantottesca, rilevando per un verso l'intensa cooperazione instaurata dal governo borbonico con gli stati confinanti per il contrasto all'attività cospirativa degli esuli, per l'altro la strategia di degradazione del nemico, ovvero della militanza anti-sistema, adottata sul piano retorico. Chiara Lucrezio Monticelli mette a fuoco la peculiare interazione realizzata dallo Stato della Chiesa fra gli ordinamenti di polizia sperimentati nell'incisiva stagione francese e le più tradizionali strutture del controllo ecclesiastico, effetto di un'intensa dialettica interna fra conservazione e riforma. Il Regno Lombardo-Veneto esaminato da Simona Mori mette la polizia politica al servizio del suo progetto imperiale di temperata conservazione, sostanzialmente fallendo nell'intento di egemonizzare i servizi di sicurezza operanti nella penisola, mentre sul versante interno alterna fasi di tolleranza ad altre di rigore, senza riuscire ad arginare l'allargarsi del dissenso. Marco Meriggi conclude con un quadro d'insieme che attinge alla memorialistica, alla letteratura e alle fonti normative, per restituire una rappresentazione multiprospettica della polizia politica che, ridimensionata rispetto al titanismo evocato dalla narrazione risorgimentale, viene a configurarsi come strumento di un complessivo disegno di governo verticale della società, che accomuna i maggiori contesti politici dell'Italia restaurata.
5
Dobre, Claudia-Florentina. "The Uses and Misuses of the Secret Communist Police Files: The Notorious Securitate`s Archives in the Postcommunist Era." Balkanistic Forum 31, no. 2 (May 30, 2022): 44–60. http://dx.doi.org/10.37708/bf.swu.v31i2.3.
Full textAbstract:
On December 7, 1999, the Law no. 187, on access to one’s own file and the disclosure of Securitate as a political police, was adopted by the Romanian Parliament. The law established the creation of an institution (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității-The National Council for the Study of Securitate Archives-CNSAS) whose mission is to collect all documents issued by the former Communist Secret Police (the notorious Securitate) and made them available to the researchers and the larger audience upon request as well as to reveal the agents of the repression. My article deals with the creation, its functionning, and the controversies which surrounded this institution from 2000 onwards. I argue that the archive of the Securitate was instrumentalized by various actors of the public space in their struggle for power, namely for controlling the cultural, economic, and political fields of power (les champs du pouvoir) and did not accomplish its mission to reveal the agents of the repression. Furthermore, the disclosure of the collaboration with the former political police of various anticommunist public figures (former political detainees, deportees, dissidents) transfered the responsability for the communist crimes from the main actors of the repression (namely the Securitate officers) to the victims, blamed for their collaboration.
6
Dălălău, Andrei. "Cultural Surveillance in Communist Romania in the 1950s and 1960s. Repression, Re-Education, and Reinsertion. The Case of Constantin Noica." Acta Musei Napocensis. Historica, no. 58 (January 2022): 223–39. http://dx.doi.org/10.54145/actamn.58.11.
Full textAbstract:
The present study aims to analyze the relationship between the so‑called ‘bourgeois’ intellectuals (socialized and educated in prestigious cultural groups in the interwar society) and the Romanian secret police, the Securitate, from three perspectives: repression, re‑education, and social reinsertion. The main argument is that all three phases corresponded to Politburo’s political approaches directly related to the evolution of internal or international political events of the late 1950s and early 1960s. The sources used are the Securitate files of the persons convicted in the ‘Noica–Pillat trial’ from 1960. The research method is qualitative analysis combining an institutional approach of the Securitate files with a case study. Consequently, the article focuses on the case of Constantin Noica, a prominent Romanian intellectual. He was sentenced to prison in 1960, pardoned in 1964, and later used by the regime in power service. The Securitate used Constantin Noica’s friendship with Emil Cioran and Mircea Eliade to attract prestigious intellectuals back to Romania and enhance the nationalist orientation of the regime through philosophy.
7
Adams, Jefferson. "Targeted by Romania’s Securitate." International Journal of Intelligence and CounterIntelligence 32, no. 3 (July 3, 2019): 629–32. http://dx.doi.org/10.1080/08850607.2019.1607699.
Full text
8
Stan, Lavinia, and Lucian Turcescu. "The Devil's Confessors: Priests, Communists, Spies, and Informers." East European Politics and Societies: and Cultures 19, no. 4 (November 2005): 655–85. http://dx.doi.org/10.1177/0888325404272454.
Full textAbstract:
The article charts the efforts of the Romanian Orthodox Church, the country's largest religious denomination, to block the public exposure of the names of priests and prelates who collaborated with the dreaded communist secret political police, the Securitate, by informing on other priests, disclosing information obtained from believers during confession or supporting communist antireligious policies. The article identifies four types of attitudes toward the Securitate of members of the Romanian Orthodox clergy, presents the arguments in favor of and against the public exposure of tainted priests, examines the recent revelations regarding the controversial past of Patriarch Teoctist, and investigates the Church's efforts to impose amendments to the Romanian transitional justice legislation that would exempt priests from being investigated by the National Council for the Study of Securitate Archive.
9
Chiruta, Ionut Valentin. "Using the Past in Populist Communicational Strategies." Populism 3, no. 2 (September 15, 2020): 223–56. http://dx.doi.org/10.1163/25888072-bja10013.
Full textAbstract:
Abstract This article investigates how political strategies interrelate populist rhetoric with memory issues. By looking at the case of the Social Democratic Party (PSD) from Romania, between 2017–2019, this article reveals how the slide to populism, generated by cyclical confrontations with the rule of law institutions, steered the psd to adopt conspirational beliefs and appeal to traumatic memories to frame the judiciary as the new Securitate. Through the use of discourse analysis and virtual ethnography, this article analyses party resolutions and political rallies. This article explains how the populist rhetoric created a new hegemonic narrative of the judiciary, by intersecting its values and symbolism with the memory of the former Securitate from the Communist period.
10
COJAN, Nicușor. "INIȚIATIVE ALE SECRETARILOR GENERALI AI ONU, CA RĂSPUNS LA PROVOCĂRILE MEDIULUI DE SECURITATE INTERNAŢIONAL." Impact strategic 80, no. 3 (December 9, 2021): 7–23. http://dx.doi.org/10.53477/1842-810x-21-1.
Full textAbstract:
În decursul istoriei sale, Organizația Națiunilor Unite (ONU) s-a dezvoltat și a încercat să se adapteze pentru a putea răspunde provocărilor mediului de securitate internațional. Societatea contemporană este compusă dintr-un complex de entități economice, politice, culturale, religioase etc., aflate într-o continuă evoluție sau transformare, care generează noi și noi provocări la adresa însăși a existenței umane. În acest context, am considerat utilă evidențierea unor inițiative, documente fundamentale și politici întreprinse de ONU, de la apariție și până în prezent, menite să răspundă la cât mai multe dintre provocările din mediul de securitate internațional, în încercarea de a crea o lume mai bună, demonstrând rolul important al secretarilor generali în evoluția și dezvoltarea organizației.
11
Wacquant, Loic. "La regolazione punitiva della povertÀ nell'epoca neoliberale." SOCIETÀ DEGLI INDIVIDUI (LA), no. 45 (February 2013): 77–82. http://dx.doi.org/10.3280/las2012-045007.
Full textAbstract:
L'articolo, che sintetizza le tesi esposte in Punishing the Poor, tenta di elaborare una teoria dello Stato all'epoca del neoliberismo. Secondo l'autore, le politiche economiche restrittive basate sullo sfruttamento del lavoro dequalificato e sullo sgretolamento delle acquisizioni sociali, da un lato, e la svolta securitaria e penitenziaria nella gestione della criminalitÀ, dall'altro, rappresentano le due facce della stessa medaglia. Quel che ne emerge č una visione sommamente contradditoria dello Stato: decisamente liberale in sede economica e tollerante verso le élite; profondamente attivo e violento in ambito giuridico e nei confronti degli ultimi.
12
Corpădean, Adrian, and Anca Stângaciu. "Esilio di Camilian Demetrescu in Italia. Militantismo, anticomunismo e professionalità." Studia Universitatis Babeș-Bolyai Studia Europaea 66, no. 1 (June 30, 2021): 107–33. http://dx.doi.org/10.24193/subbeuropaea.2021.1.06.
Full textAbstract:
"Anti-communist by excellence in spirit, the painter, sculptor and illustrator Camilian Demetrescu left Romania and went to Italy, tired of the continuous persistent attempts of the Securitate to attire him into becoming a collaborator. He left Romania legally in 1969, with a passport, and when the visa expired, he asked for political asylum. His stay in a capitalist country, but most of all the depths of his cultural and political exile, reflected in the articles of the Italian printed press and in the participation to actions or congresses, determined the Securitate not only to target him informatively, but also to threaten him, fact that did not stop him from being up to the end, with stoicism and determination, a convinced and militant anti-communist, a promoter of democracy and of human rights, but also an artist, who kept in his paintings, illustrations and sculptures the emotional relationship with Romania. Keywords: anticommunism, political exile, militantism, art, democracy "
13
Băloi, Alexandra-Iulia. "Politica de securitate națională a României 1990-2020." Sociologie Romaneasca 19, no. 1 (May 31, 2021): 168–82. http://dx.doi.org/10.33788/sr.19.1.9.
Full textAbstract:
Security is a complex, multi-dimensional approach context. In broad terms, it represents the ability to protect its citizens. The sole holder of the legitimate right to use intra-state and inter-state force is obliged through the consequence and expression of its sovereignty to protect and guarantee its citizens’ rights and freedoms and ensure the conditions for the exercise of their rights and freedoms. After the dissolution of the communist political and military bloc, security develops as a global concept that tends to include traditional political and military dimensions, new dimensions, such as economic, energy or security, individual rights, and freedoms. This study addresses Romania’s security policy, its evolution after 1990 and until now. The paper aims to highlight Romania’s position as a territory and its role in the regional context regarding security. Its statute as a NATO and E.U. member, and strategic partner of the United States, determined a permanent update of its security policy and proposed objectives, correlated with those of the entities to which it belongs. From the point of view of security policy, Romania has an important geostrategic role and can stand out as a regional leader due to the threats it could be subjected to. The study will highlight that its security policy provides many benefits for the country’s citizens and its institutions.
14
Cabrera Toledo, Lester. "El COVID-19 y el sector securitario en Ecuador: Un caso de sorpresa estratégica." UNISCI Journal 19, no. 56 (May 15, 2021): 117–92. http://dx.doi.org/10.31439/unisci-119.
Full textAbstract:
El presente artículo tiene como principal objetivo reflexionar sobre la situación vivida por el sector securitario en Ecuador, durante el contexto de los primeros 3 meses que el país experimentó los efectos de la pandemia del COVID-19. En este sentido, parte de la hipótesis de que, como consecuencia de los acontecimientos vividos en octubre de 2019, una planificación estratégica difusa, y la debilidad del sistema de inteligencia estratégica, el ámbito securitario se vio envuelto en un proceso de “sorpresa estratégica”, lo que dio como resultado respuestas coyunturales sin el marco de un adecuado proceso de planificación. Se concluye que, si bien el país superó el momento de “sorpresa estratégica”, el principal desafío recae en la necesidad de contar con una discusión sobre el diagnóstico de la situación, por medio de lecciones aprendidas, con el principal objetivo de concebir a la seguridad como una política de Estado.
15
Stan, Lavinia. "Spies, files and lies: explaining the failure of access to Securitate files." Communist and Post-Communist Studies 37, no. 3 (September 1, 2004): 341–59. http://dx.doi.org/10.1016/j.postcomstud.2004.06.003.
Full textAbstract:
Transitional justice in post-communist Romania has made little progress since the Council for the Study of Securitate Archives was set up in early 2000. This article discusses several factors that might explain the failure of giving citizens access to the files compiled by the communist-era secret political police and of publicly identifying the former political police agents and informers.
16
Stan, Lavinia. "Access to Securitate Files: the Trials and Tribulations of a Romanian Law." East European Politics and Societies: and Cultures 16, no. 1 (February 2002): 145–81. http://dx.doi.org/10.1177/0888325402016001006.
Full textAbstract:
We had a state. Then we had the Party to try to make the state work. Then we had the State Security to try to make the Party and state work. And still it didn't work. An East German quoted by Timothy Garton Ash, The File The relationship between the communist structures and the Securitate was similar to that between the brain and the hand. The brain was the Communist Party, the hand executing the orders was the Securitate. Senator Ioan Moisiu Romanian, Christian Democrat
17
IOANA, Irina, and Constantin-Edmond CRACSNER. "MOTIVAȚIE ȘI SATISFACȚIE ÎN MEDIUL DE SECURITATE NAȚIONALĂ." Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 10, no. 3 (October 11, 2021): 7–24. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-21-18.
Full textAbstract:
Prin prezenta cercetare, s-a studiat relația dintre motivație și satisfacție profesională într-o organizație din domeniul securității naționale. A fost utilizat, ca instrument de evaluare, câte un chestionar pentru motivație, respectiv satisfacție profesională. Lotul de cercetare a fost constituit din 80 de militari, reprezentând grupul de cercetare, respectiv 80 de subiecți civili, reprezentând grupul de control. Au fost studiate mai multe tipuri de relații, considerate relevante pentru obiectivele studiului, precum: relația dintre motivația în muncă și gradul de satisfacție față de management și relațiile interpersonale din colectiv, respectiv față de organizarea muncii și comunicarea funcțională; relația dintre motivația de realizare prin muncă și gradul de satisfacție față de salarizare, recompensele și oportunitățile de avansare în carieră; relația dintre nivelurile satisfacției generale și motivației de realizare prin muncă; relația dintre nivelurile superioare ale satisfacției față de organizarea muncii și comunicarea funcțională, respectiv față de conducere și relațiile interpersonale ale grupului militar, comparativ cu grupul de control, format din angajați în mediul civil. Rezultatele acestei cercetări prezintă certe valențe practice, avansând posibilitatea ca unele concluzii să poată fi asimilate în politicile de resurse umane ale instituțiilor din domeniul securității naționale, în vederea optimizării motivării personalului și maximizării performanței.
18
ILINCA, Dragoș. "ROLUL COOPERĂRII STRUCTURATE PERMANENTE ÎN DEZVOLTAREA CAPABILITĂȚILOR DE APĂRARE." Impact strategic 83, no. 2 (November 4, 2022): 7–21. http://dx.doi.org/10.53477/1842-810x-22-6.
Full textAbstract:
Cooperarea europeană în domeniul apărării a înregistrat în ultima perioadă progrese semnificative atât din perspectivă operațională, cât și în ceea ce privește dezvoltarea capabilităților de securitate și apărare. În acest context, se plasează lansarea unor inițiative în care problema capabilităților este abordată prin orientarea formulelor de cooperare multinaționale către acoperirea deficitelor identificate în cadrul procesului de planificare derulat sub egida Politicii de Securitate și Apărare Comună. Un rol determinant pentru succesul acestui demers îl are Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO), inițiativă lansată la 13 noiembrie 2017, prin Notificarea Comună semnată de miniștrii de externe și ai apărării din 25 de state membre UE. Expresie a caracterului interguvernamental al dimensiunii de securitate și apărare la nivelul Uniunii Europene, PESCO a evoluat rapid către o platformă de cooperare între statele membre pentru dezvoltarea capabilităților de apărare, acoperind o gamă largă de domenii. Astfel, în mai puțin de cinci ani de funcționare, sub egida PESCO au fost inițiate 60 de proiecte de cooperare. De asemenea, la sfârșitul lunii februarie 2022 a fost activată în context operațional prima capabilitate dezvoltată sub auspiciile acestei inițiative. Aceste aspecte sunt de natură să evidențieze potențialul pe care Cooperarea Structurată Permanentă îl poate angaja în susținerea procesului de dezvoltare a profilului și contribuției UE în domeniul securității și apărării.
19
ȘOIMARU, Daniel. "HEZBOLLAH ÎNTRE MIT ȘI REALITATE." Impact strategic 79, no. 2 (September 23, 2021): 95–111. http://dx.doi.org/10.53477//1842-810x-21-06.
Full textAbstract:
Hezbollah este un actor nestatal cu o influență decisivă asupra modului în care evoluează dinamicile politice și de securitate din Liban, având un rol important în cadrul complexului regional de securitate din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, pentru a putea înțelege comportamentul acestui actor, este necesară evidențierea principalelor sale caracteristici ideologice. Prin urmare, întrebarea de cercetare care a permis materializarea acestui studiu este: Cum a influențat ideologia asumată de către liderii Hezbollah comportamentul organizației? Prin intermediul acestui studiu dorim să evidențiem contextul istoric al Libanului în perioada anilor 1980, precum și să analizăm principalii factori care au determinat materializarea Hezbollah. De asemenea, vrem să înțelegem principalii piloni ideologici ai Hezbollah și modul în care aceștia au influențat obiectivele și acțiunile organizației și să examinăm modul în care statele vestice percep activitatea desfășurată de Hezbollah. Totodată, ne propunem să analizăm relația dintre Iran și Hezbollah din perspectiva motivațiilor și intereselor pe care decidenții politici de la Teheran le au în raport cu creșterea influenței iraniene în Orientul Mijlociu.
20
ȘOIMARU, Daniel. "HEZBOLLAH ÎNTRE MIT ȘI REALITATE." Impact strategic 79, no. 2 (September 23, 2021): 95–111. http://dx.doi.org/10.53477//1842-810x-21-06.
Full textAbstract:
Hezbollah este un actor nestatal cu o influență decisivă asupra modului în care evoluează dinamicile politice și de securitate din Liban, având un rol important în cadrul complexului regional de securitate din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, pentru a putea înțelege comportamentul acestui actor, este necesară evidențierea principalelor sale caracteristici ideologice. Prin urmare, întrebarea de cercetare care a permis materializarea acestui studiu este: Cum a influențat ideologia asumată de către liderii Hezbollah comportamentul organizației? Prin intermediul acestui studiu dorim să evidențiem contextul istoric al Libanului în perioada anilor 1980, precum și să analizăm principalii factori care au determinat materializarea Hezbollah. De asemenea, vrem să înțelegem principalii piloni ideologici ai Hezbollah și modul în care aceștia au influențat obiectivele și acțiunile organizației și să examinăm modul în care statele vestice percep activitatea desfășurată de Hezbollah. Totodată, ne propunem să analizăm relația dintre Iran și Hezbollah din perspectiva motivațiilor și intereselor pe care decidenții politici de la Teheran le au în raport cu creșterea influenței iraniene în Orientul Mijlociu.
21
PASTOR, Viliam. "CONSIDERAȚII PRIVIND MEDIUL DE SECURITATE ÎN EUROPA DE EST." Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 10, no. 4 (December 28, 2021): 112–20. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-21-49.
Full textAbstract:
În ultimii ani, amenințări tot mai complexe au apărut la adresa securității, ceea ce scoate în evidență nevoia unei cooperări tot mai puternice și mai strânse în materie de securitate la toate nivelurile. Criza provocată de virusul SARS-CoV-2 a adus în prim-plan securitatea în Europa, testând atât reziliența dată de infrastructura critică, cât și pregătirea pentru situațiile de criză și mijloacele de gestionare a acestora. Europa de Est, măcinată de conflicte în ultimele decenii, se confruntă și astăzi cu numeroase provocări, cum ar fi creșterea populației, scăderea nivelului de trai și schimbările climatice datorate încălzirii globale. Acestea din urmă vor exacerba situația în viitor. Deoarece securitatea mediului este o preocupare emergentă care nu poate fi abordată cu soluții tradiționale, trebuie dezvoltate noi modalități de a face față acesteia. Cooperarea formează nucleul unor astfel de mijloace, vizând o abordare intersectorială și garantând o participare largă a părților interesate în vederea integrării principiului dezvoltării durabile în politicile naționale.
22
Perelló Carrascosa, María Isolda. "Dinámicas de control de la movilidad humana e infraestructura securitaria de las fronteras." Frontera norte 34 (January 1, 2022): 1–25. http://dx.doi.org/10.33679/rfn.v1i1.2285.
Full textAbstract:
The purpose of this article is to show how the political discourse of danger and control of migratory flows in the Global North has transformed the Westphalian concept of border linked to territory, expanding its scope of action within countries and extraterritorially to anticipate threats. Thus, we will analyze some of the technological, bureaucratic, and legal-punitive devices deployed in the border areas from the outlook of the theoretical proposals of the critical border studies approach, focusing on the exceptionality of the actions of sovereign power and/or daily securitarian practices. Through these approaches, borders can be understood as a complex and articulated security network at several levels, where exceptional and routine dynamics are implemented involving numerous actors in their various dimensions, normalizing violence on migrants and refugees, who will become homo sacer.
23
Velimirovici, Felician. "A Historian, the Securitate and the “Holy Party”. Reading the Secret Police Files of Ioan Dimitrie Suciu (1949-1982)." Studia Universitatis Babeș-Bolyai Historia 65, no. 2 (May 26, 2021): 43–68. http://dx.doi.org/10.24193/subbhist.2020.2.03.
Full textAbstract:
"A Historian, the Securitate and the “Holy Party”. Reading the Secret Police Files of Ioan Dimitrie Suciu (1949-1982). The following article describes the life times and events that historian Ioan Dimitrie Suciu has experienced in Romania after 1948, under communist rule. By studying his personal Secret Police Files drawn up by the Securitate officers over a period of more than 30 years, I propose an account of his life story focused primarily upon his relationship with the communist regime. As an anti-Fascist former student of Nicolae Iorga, until 1947 I.D. Suciu has managed to become a self-made man in the capital city of interwar Romania. In 1949, he has got into a first conflict with communist authorities when he tried to flee the country. After spending over 3 years in jail, he was released in 1952, only to be soon again arrested and incarcerated for 6 years, for committing the crime of “conspiracy against the social order”. Between 1964 and 1975 I.D. Suciu has worked as a researcher at “Nicolae Iorga” History Institute in Bucharest, before being sent to jail for a third and last time (1975-1977). Never becoming a political dissident, during his last years of life, he experienced a growing discontent towards the regime and expressed abundant critiques against the Communist Party and its leaders. Keywords: Romanian Communist Party, Securitate, Ioan D. Suciu, condemnation. "
24
Deletant, Dennis. "The Securitate Legacy in Romania: Who Is in Control?" Problems of Post-Communism 42, no. 6 (November 1995): 23–28. http://dx.doi.org/10.1080/10758216.1995.11655646.
Full text
25
Morariu, Iuliu-Marius. "Elements of Father Andrei Scrima’s Ecumenical Activity as Reflected in File No. 0005468 from the “Securitate” Archives." Review of Ecumenical Studies Sibiu 12, no. 3 (December 1, 2020): 497–511. http://dx.doi.org/10.2478/ress-2020-0035.
Full textAbstract:
Abstract The Romanian Archimandrite Andrei Scrima was an important worldwide theological personality. His activity as a kind of ambassador of the Ecumenical Patriarch Athenagoras to the Second Vatican Council, together with his publications, conferences and activity as a professor, transformed him into a voice that was almost always trusted. His attitudes and speeches that criticized the Romanian Communist regime made him also to be seen as an enemy by Bucharest’s government. In this context, the Securitate was interested in his ecumenical activity and in his ideas regarding the ecumenism and the potential role of the Romanian Orthodox Church there, trying also to see if his theological ideas were related to the political world and contained criticisms of the dictatorial regime or its relationship with the Church. In this paper, we will describe how his ecumenical activity is described in the Securitate Archives. Due to the fact that file no. 00005468 contains the most important information regarding this topic, the main references cited in the paper are extracted from this source.
26
CERNAT, Romică. "Considerații asupra responsabilităților de securitate ale UE și ale NATO." Gândirea Militară Românească 2022, no. 3 (September 2022): 122–43. http://dx.doi.org/10.55535/gmr.2022.3.08.
Full textAbstract:
"Since its establishment, the two organisations, NATO and the European Union (EU) have acted to find the most effective ways, adapted to the constantly changing international environment, to carry out their basic missions and to maintain a strong transatlantic relationship. The EU, especially after the end of the Cold War, has made significant progress in the direction of building and strengthening a common defence policy as well as the necessary means for its implementation in accordance with its security interests.During the resolution of certain security crises in Europe, but also outside it, there were certain differences between the USA and certain allies, some of them members of both NATO and the EU, regarding the necessary actions to perform the security responsibilities. The differences between the two organisations were mainly represented by the assessment of the threats, the institutions involved in the decision-making to trigger military actions, the requirements for military capabilities, the optimal ratio between political and military means in resolving crises and the share of military expenses in the gross domestic product. Moreover, the steps taken at the EU level have not always been the most appropriate for the development of credible military capabilities and for independent military actions, in crises where NATO as a whole is not involved."
27
Jerónimo, Miguel Bandeira. "A Robust Operation: Resettling, Security, and Development in Late Colonial Angola (1960s–1970s)." Itinerario 44, no. 1 (April 2020): 55–79. http://dx.doi.org/10.1017/s0165115320000054.
Full textAbstract:
AbstractThe forced removal and resettlement of population was a main feature of late European colonialism, in Africa and elsewhere. Both were crucial to the formulation and enactment of securitarian projects and developmental schemes, and to their recurrent intersection and close interdependence. The repertoires of repressive developmentalism—the shaping of development strategies by securitarian concerns and the contamination of schemes of security by socioeconomic rationales—were diverse, inspiring the various authorities and guiding many specific operations on the ground. This text provides one telling example of these repertoires, the Operação Robusta (1969–1974), which entailed the forced removal of thousands of men, women, and children from the district of North Cuanza to the district of Zaire (both in the north of Angola, under Portuguese rule, and in the middle of an armed conflict that started in 1961), and was seen as a model for similar actions. Assessing the drives and the prospects associated with the operation, this text also addresses its violent dynamics and effects, namely the substantial separation of families, the meagre provision of welfare, and the intense processes of land expropriation.
28
Rhazzali, Mohammed Khalid, and Valentina Schiavinato. "Reflections on prevention of violent radicalization processes in the school context: An intercultural and critical approach." EDUCATIONAL REFLECTIVE PRACTICES, no. 1 (October 2021): 159–73. http://dx.doi.org/10.3280/erp1-special-2021oa12484.
Full textAbstract:
The article discusses the issue of the prevention of violent radicalization processes (Khosrokhavar, 2014) in schools, in the Italian context, focusing on their jihadist-type declination, and it intends to propose an interpretation based on the intercultural approach (Schiavinato & Mantovani 2005; Mantovani, 2008; Schiavinato 2015) to the difference management in public contexts (Rhazzali, 2016). This perspective allows us to move the scientific debate away from the predominantly securitarian and emergency perspective, widely adopted by public policies, that removes from the political agenda the issue of an effective and fair management of cultural and religious plurality in the society and in the public space, by adopting an approach which is defined in the literature as "policed multiculturalism" (Ragazzi, 2015). Moreover, the securitarian discourse is a leading argument of some political parties and, encouraged by the mass media, is still dominant in common sense discourses. The intercultural perspective, on the other hand, proposes a more complex interpretation that includes not only the issue of immigration, but also allows to question the changes affecting society and everyone lives, in relation to the interconnections and exchanges that characterise the current era. It therefore considers personal and individual experience within a web of relationships co-constructed in everyday interactions, that are in turn situated in a wider social and cultural framework, which gives sense and influences them and, at the same time, is signified and influenced by them. The intercultural approach, in this respect, does not renounce taking a position of criticism and questioning of exclusion or inferiorisation dynamics, that operate both on interpersonal level and in everyday relationships, and on the broader level of the social processes that frame them.
29
Mendiola, Ignacio. "El despliegue fronterizo en el contexto de la Unión Europea bajo el actual ethos securitario." Revista CIDOB d'Afers Internacionals, no. 122 (September 24, 2019): 39–60. http://dx.doi.org/10.24241/rcai.2019.122.2.39.
Full text
30
Hinz, Kristina, Juliana Vinuto, and Aline Beatriz Coutinho. "Por Dios y por las armas: el ascenso neopentecostal y securitario en Brasil (2003-2019)." Revista CIDOB d'Afers Internacionals, no. 126 (December 18, 2020): 185–214. http://dx.doi.org/10.24241/rcai.2020.126.3.185.
Full textAbstract:
Este artículo analiza la evolución del espacio político brasileño en los poderes legislativo y ejecutivo, a partir de la convergencia de la aproximación entre pautas y actores de seguridad y el cristianismo neopentecostal; proceso que experimentó un momento de ascensión en los años 2000 y se consumó con la elección como presidente del país de Jair Bolsonaro en octubre de 2018. A través del análisis de actas gubernamentales, propuestas legislativas y materiales periodísticos, se trazan los perfiles de las principales agrupaciones armamentísticas/securitarias y neopentecostales en el legislativo brasileño. Tomando como objeto de estudio el Frente Parlamentario Evangélico y el Frente Parlamentario de Seguridad Pública, se demuestra el crecimiento, entre 2011 y 2019, de su influencia y alineamiento mutuo.
31
Stan, Lavinia. "Access to Securitate Files: The Trials and Tribulations of a Romanian Law." East European Politics & Societies 16, no. 1 (January 1, 2002): 145–81. http://dx.doi.org/10.1177/088832502766276145.
Full text
32
Thériault, Barbara. "A Book, a Securitate File, and a Research Project. On Gossiping and Ethnography." Eurostudia 10, no. 1 (July 28, 2015): 1–10. http://dx.doi.org/10.7202/1032439ar.
Full textAbstract:
Katherine Verdery’s latest book, an ethnography of the Archive of Romania’s Secret Police and the permission to copy and study a Securitate file, that of Iuliana, represents, for the author, the opportunity to write an unusual book review. Superposing the book and the file allows her to reflect on the work of secret police officers and that of ethnographers as well as questioning the practice of the sociological observer. As it turns out, the file adds a new dimension and an interpretation key to the book: beyond the importance of networks or social relationships as material secret police officers and ethnographers share, it discloses gossip as an empirical source and a recruitment technique. Centering on gossip helps the author in reformulating one of the book’s central arguments and delineating the contours of the “bourgeois,” a figure at the core of a new research project. The extreme character of the two cases at hand—material constituted toward a political end—sheds light on the relations ethnographers entertain to their informants as well as to dilemmas of research, which might otherwise remain unseen.
33
Granville, Johanna. "“Ask for Bread, not Peace”." East European Politics and Societies: and Cultures 24, no. 4 (July 30, 2010): 543–71. http://dx.doi.org/10.1177/0888325410376790.
Full textAbstract:
In contrast to restless students in Bucharest, Cluj, Iasi, Timiş oara, and other cities, who tried to organize rallies calling for government reforms in the fall of 1956 but failed, Romanian workers and peasants expressed their feelings about the revolution in nearby Hungary by going on feverish shopping sprees; stockpiling food staples; writing anonymous leaflets and graffiti; spreading rumors; and engaging in arson, vandalism, and physical brawls. The Hungarian crisis aroused in some citizens fears of a World War III, for others a war over Transylvania, and for still others a Hungarian-style revolt in Romania. A survey of published Securitate reports written between 26 October and 23 November 1956 shows that the three most frequent oral comments recorded were those complaining about the economy, those predicting that “what happened in Hungary will happen in Romania,” and those asking “why was the Soviet intervention necessary?” The economic complaints outnumbered the other two types of comments. Political messages, oral and written, spanned the spectrum, from fascist, Iron Guard songs, monarchist comments, to procapitalist slogans. Although most irredentist comments, oral and written, originated from cities in Transylvania, more than half of the incidents of physical aggression, including arson and other acts of sabotage, occurred in non-Transylvanian regions. Although the Securitate sometimes exploited ethnic tensions to gain recruits, Romanian citizens expressed more rage toward the communist dictatorship than against ethnic Hungarians.
34
Mogoș, Petrică, and Pauwke Berkers. "Navigating the Margins between Consent and Dissent: Mechanisms of Creative Control and Rock Music in Late Socialist Romania." East European Politics and Societies: and Cultures 32, no. 1 (November 7, 2017): 56–77. http://dx.doi.org/10.1177/0888325417736807.
Full textAbstract:
This study seeks to delineate the highly convoluted relationship between (rock) musicians and the state in late socialist Romania (1975–1985). By investigating extensive archival files originating from the Securitate records, Agitprop branches, and the ideological committees of the Romanian Communist Party, we examine how the Romanian regime employed its mechanisms of creative control and how it made sense of Romanian musicians’ attempt to navigate them. First, such intricate mechanisms ranged from rewards and penalties in order to ensure ideological compliance, to repression by means of surveillance, recruitment, and harassment. Second, in our exploration of the margins of consent and dissent, the relationship between musicians and the state fluctuated between one of duplicity (that proved beneficial for both entities) and (symbolic) resistance (through collective and individual forms of dissent). Successful dissent came mostly from abroad, while, domestically, musicians were much more rigidly controlled; without being able to articulate coherent forms of dissent through their music, musicians challenged the Securitate through issues of morality. Music also led to the formation of subcultures—csöves and punks—which practiced anti-proletarian rituals of dissent. Thus, this research throws considerable light on broader sociological debates, such as the role of musicians in totalitarian settings, the hidden mechanisms employed by the state, and the ongoing literature concerning the configuration of subcultural movements in the Eastern bloc.
35
Sanyal, Debarati. "Calais’s “Jungle”." Representations 139, no. 1 (2017): 1–33. http://dx.doi.org/10.1525/rep.2017.139.1.1.
Full textAbstract:
In fall 2016, the French state razed Calais’s “jungle,” encampments that had sheltered close to 10,000 refugees. An analysis of film and photography set in the “jungle” highlights practices of resistance to the interplay of humanitarian compassion and securitarian repression in the destruction of contemporary camps, nuancing the view of borderscapes as sites of total biopolitical capture, and of refugees as “bare life.”
36
Marugán Pintos, Begoña. "Valoración de los sistemas telemáticos de prevención de la violencia de género por las profesionales que atienden a las víctimas de violencia de género." Sociología y tecnociencia 12, no. 1 (February 11, 2022): 112–35. http://dx.doi.org/10.24197/st.1.2022.112-135.
Full textAbstract:
El artículo tiene como objetivo conocer la valoración que hacen las profesionales de los Puntos Municipales de Atención a Mujeres Víctimas de Violencia de Género de la Comunidad de Madrid sobre la utilidad que tienen los sistemas de seguimiento telemático de protección a las mujeres víctimas de violencia de género.
La metodología utilizada es la cualitativa a través de la realización de 34 entrevistas a 59 de estos profesionales. Entre los principales hallazgos se evidencia la existencia de dos tipos de discursos: uno securitario y otro prevencionista, que valoran de modo diferente la validez de estos dispositivos
37
POPESCU, Alba-Iulia Catrinel. "IMPACTUL PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU AL ATACURILOR ISLAMIȘTILOR DIN AL QA’IDA ASUPRA SUA, DIN 11 SEPTEMBRIE 2001." Impact strategic 80, no. 3 (December 10, 2021): 65–78. http://dx.doi.org/10.53477/1842-810x-21-14.
Full textAbstract:
Ziua de 11 septembrie 2001, când islamiştii afiliaţi organizaţiei teroriste Al Qa’ida au atacat clădiri simbol de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, a reprezentat un punct de inflexiune în istoria recentă a umanităţii. Impactul acestor atacuri depăşeşte cu mult alte evenimente contemporane, care au declanşat procese geopolitice de anvergură, precum Criza Suezului din 1956 sau Revoluţia Islamică din Iran din 1979. Dacă iniţial omenirea s-a aflat în stare de şoc, văzând cum superputerea momentului pare paralizată în faţa agresiunii unui duşman puţin cunoscut, ulterior, măsurile de securitate şi dinamicile geopolitice au răsturnat nu doar modul de viaţă de până atunci al populaţiei Terrei, ci şi paradigme, concepte strategice, comportamente politice. Articolul de faţă îşi propune să analizeze modul în care atacul orchestrat de fanaticii salafisti din Al Qa’ida a transformat şi continuă să transforme societatea şi dinamica geopolitică globală.
38
Santos, Rita, and Sílvia Roque. "The populist far-right and the intersection of antiimmigration and antifeminist agendas: the Portuguese case." DiGeSt - Journal of Diversity and Gender Studies 8, no. 1 (May 5, 2021): 41–58. http://dx.doi.org/10.21825/digest.v8i1.16958.
Full textAbstract:
This article aims to discuss the intersections of the anti-feminist and anti-immigration agendas in the Portuguese far-right through critical discourse analysis of the PNR and Chega’s positions. These political actors convey nationalist, racist and anti-multiculturalist messages at the same time that they show their hostility towards gender equality policies, using racial, cisgender and heteronormative categories as criteria to define whose citizens are worthy of defense/protection. Recently, they have also co-opted gender equality agendas to justify anti-immigration positions, specifically opposing the hosting of refugees, depicted as a potential threat to the imagined Portuguese and European white and Christian community. The latter representation, apparently disruptive of their own conservative ideology based on protecting the traditional family/nation, is thus re-oriented in order to simultaneously attack “gender ideology”. The article shows how the mobilization of gendered and racialized tropes in the construction of Europe and Portugal as at risk from ‘external’ forces re-inscribes racist and xenhophobic securitarian discourses in the political sphere.
39
Musolino, Santina. "Las políticas de la UE para la prevención del extremismo violento: ¿un nuevo paradigma de acción?" Revista CIDOB d'Afers Internacionals, no. 128 (September 30, 2021): 39–57. http://dx.doi.org/10.24241/rcai.2021.128.2.39.
Full textAbstract:
Este artículo presenta una perspectiva supranacional de la prevención del extremismo violento (PEV) a fin de averiguar si se puede identificar un nuevo paradigma de acción. Para ello, se hace un análisis crítico de las políticas, las medidas y las estrategias de la UE desarrolladas en el contexto de las amenazas y los retos que plantean la radicalización y el extremismo violento; se examina cómo el enfoque adoptado por la UE, originado en su estrategia antiterrorista de 2005, ha conllevado la necesidad de crear herramientas, estrategias, programas y redes para inspirar y alentar a los estados miembros a elaborar políticas e instrumentos dirigidos a prevenir y combatir la radicalización que puede conducir al extremismo violento; y, finalmente, se formula la hipótesis de que la adopción de dicho «enfoque blando» probablemente determinará una ampliación a largo plazo de las estrategias y las medidas más allá del marco securitario.
40
Spiridon, Raluca Nicoleta. "Nicolae Ceauşescu and the Jiu Valley miners' strike of 1977." Twentieth Century Communism 23, no. 23 (November 10, 2022): 147–57. http://dx.doi.org/10.3898/175864322836165599.
Full textAbstract:
The miners' strike of 1‐3 August 1977, in the Jiu Valley, Romania's largest coalfield, was a rare example of popular revolt against the regime of Nicolae Ceauşescu, although it did not take on an explicitly political character. This article places the strike in its international and domestic, political, and especially economic, contexts. The miners' unrest was the result of deteriorating living and working conditions, as the regime, increasingly in debt to western banks and hit by the global economic downturn, accelerated industrial investment at the expense of other sectors. This mass strike, which mobilised around a third of the miners in a proletarian 'bastion', shook the regime, and even brought Ceauşescu to visit the Jiu Valley in person, and it extracted a range of concessions. However, as archives of the Securitate secret police show, masked methods of repression were used against the miners and their leaders, while concessions were quickly reneged upon. This strike against a 'workers' state' anticipated further breaks in the social pact between the regime and the Romanian people, culminating in the fall of Ceauşescu in December 1989.
41
DUMITRU, Ilie Răsvan. "DETERMINĂRI GEOPOLITICE ALE RUSIEI LA MAREA NEAGRĂ." Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 9, no. 2 (July 1, 2021): 28–41. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-21-03.
Full textAbstract:
În prezentul articol se va analiza proiecția puterii economice și militare a Rusiei în regiunea Mării Negre, văzută atât prin prisma resurselor imense ale acesteia, cât și ca mijloc de proiecție a puterii militare în statele riverane și în Mediterana de Est. Perspectiva energetică este fundamentală în geopolitica Rusiei, iar regiunea Mării Negre este percepută de aceasta ca punct de confluență a mai multor interese globaliste, în care Rusia își dorește să fie nu doar mediator, ci pivotul determinant care să impună politica regională. Crearea unei dependențe energetice a Occidentului față de resursele rusești reprezintă un scop politic bine definit în strategia rusească. Gazele rusești devin astfel un veritabil cal troian prin care Rusia poate influența politicile europene, acest instrument energetic fiind completat și de alte instrumente de forță, menite să submineze sau să diminueze rolul NATO în Europa de Est. Interesele rusești se concentrează, în primul rând, pe dorința de a menține diferite niveluri de influență politică și economică în fiecare stat riveran, de a menține Marea Neagră sub control în privința exporturilor de petrol sau gaze naturale și a altor transporturi maritime prin portul Novorossiysk, precum și pe dorința de a preveni un deficit de securitate față de NATO, care ar putea amenința flancul de sud-vest al Kremlinului. În urmărirea acestor interese, strategia Rusiei se bazează pe utilizarea instrumentelor politice, diplomatice, informaționale și economice, care sunt susținute de o capacitate militară din ce în ce mai credibilă, aspecte care vor fi analizate și explicate în acest articol.
42
ILINCA, Dragoș. "BAZA INDUSTRIALĂ ȘI TEHNOLOGICĂ DE APĂRARE EUROPEANĂ, ELEMENT DE SUSȚINERE A COOPERĂRII SUB EGIDA POLITICII DE SECURITATE ȘI APĂRARE COMUNE." Impact strategic 83, no. 2 (November 4, 2022): 22–35. http://dx.doi.org/10.53477/1842-810x-22-7.
Full textAbstract:
Dezvoltarea profilului UE în domeniul securității și apărării a reprezentat o constantă a ultimelor două decenii, fiind unul dintre proiectele cele mai dinamice ale integrării europene. Pe aceste coordonate, ultimii ani au consemnat progrese semnificative, ilustrate atât prin derularea unui număr semnificativ de operații civile și militare, în diferite perimetre geografice, cât și prin lansarea unor inițiative de cooperare în domeniul capabilităților de apărare, respectiv al cercetării în acest domeniu. Cadrul de raportare al acestor evoluții a cunoscut, de asemenea, schimbări majore, integrate în procesul de realizare a Bazei Industriale și Tehnologice de Apărare Europeană (EDTIB). După o etapă de structurare conceptuală derulată între anii 2007-2013, profilul acestui construct s-a maturizat accelerat în ultimii ani, oferind perspective consistente în ceea ce privește susținerea obiectivelor asumate de UE în domeniul securității și apărării. În acest sens, au fost elaborate proiecte practice privind capabilitățile și cercetarea în domeniul apărării, prin intermediul EDTIB, în acord cu agenda Politicii de Securitate și Apărare Comune. Un rol extrem de important îl reprezintă consolidarea potențialului financiar asociat EDTIB pentru susținerea proiectelor și inițiativelor de cooperare. Utilizarea resurselor bugetului Uniunii Europene, stimulată în contextul EDTIB, reprezintă o schimbare strategică de paradigmă în care cooperarea europeană a evoluat până acum. Rezultatele înregistrate până în prezent indică viabilitatea abordării, susținută prin interesul statelor membre de aprofundare a acestei tendințe, inclusiv prin consolidarea investițiilor în domeniul apărării și finalitate industrială.
43
Saracino, Doriano. "Ties and Identities." Social Sciences and Missions 33, no. 1-2 (May 22, 2020): 69–104. http://dx.doi.org/10.1163/18748945-03301025.
Full textAbstract:
Abstract Immigration from the Global South is a recent phenomenon in Italy, which is turning from a prevalently homogenous Catholic country into a multi-faith one. This transformation is evident too in prisons, where people from different religious traditions share space. The long road from religious diversity to social acceptance of differences is difficult. The public debate concerns essentially Muslim inmates, and the arguments swing from ‘securitarian’ views to an inclusive approach as an alternative way to prevent radicalisation. The lack of meaningful relationships between inmates of different faiths and their religious communities can be a serious obstacle to social reinsertion. An analysis of the Italian prison system with statistical data and qualitative research enables us to outline a model of the evolution of the penitentiary systems.
44
Aguerri, Jesús C., and Daniel Jiménez Franco. "¿“Prevención social y cultural”? Una revisión crítica del discurso y las proyecciones del Plan de Prevención de la Radicalización en España." Política y Sociedad 59, no. 2 (May 25, 2022): e62120. http://dx.doi.org/10.5209/poso.62120.
Full textAbstract:
Este artículo plantea una revisión crítica del contenido, proyecciones y contexto de aprobación del Plan Estratégico Nacional de Lucha Contra la Radicalización Violenta, especialmente en torno a algunos de sus puntos más controvertidos. Transcurridos cuatro años desde la aprobación del PEN-CLRV, no es posible realizar un contraste empírico de sus efectos, logros o carencias, aunque quizá ese mismo hecho sea ya un elemento relevante para avanzar algunos apuntes. En todo caso, habiendo de enfrentar algunas preguntas sin respuesta, nuestro análisis apuntará a los capítulos del plan dedicados a integrar esferas, instituciones y profesionales de la intervención asistencial, social o educativa en una estrategia teóricamente opuesta a sus tareas y planteamientos: la llamada “lucha contra el terrorismo”, su ethos securitario y su deriva bélico-policial. Tras una revisión de los conceptos que protagonizan el discurso y ciertas lógicas subyacentes a dicho discurso, el principal aporte de este artículo quiere subrayar un importante debate aún no resuelto sobre cómo afecta cierta noción de seguridad al diseño y la ejecución de las políticas públicas, así como las tendencias en curso al respecto de la relación entre las esferas de la protección social y el control punitivo.
45
Mateos Martín, Óscar. "De la agenda normativa al “giro pragmático”: Causas, implicaciones y dilemas de la estrategia securitaria de la UE en el Sahel." UNISCI Journal 20, no. 60 (October 15, 2022): 145–67. http://dx.doi.org/10.31439/unisci-152.
Full textAbstract:
La región del Sahel se ha convertido en una prioridad estratégica para la Unión Europea (UE). Bruselas ha desplegado en la última década diversas misiones en el marco de su llamada Política Común de Seguridad y Defensa en países como Mali o Níger, a la vez que ha ofrecido un respaldo directo y masivo a nuevos actores regionales como el G5 Sahel, contribuyendo así a la proliferación de iniciativas militares impulsadas por diferentes actores globales que han convertido esta región en un espacio cada vez más militarizado y securitizado. El artículo analiza el contexto y las características de esta estrategia, considerando que escenifican un giro sustancial del papel tradicionalmente más normativo de la UE en el continente africano a una estrategia mucho más “pragmática”. Se argumenta que este cambio no responde a una única lógica sino a factores de diferente naturaleza y, a su vez, que presenta múltiples problemas, implicaciones y dilemas para la agenda europea en África en el corto, medio y largo plazo
46
ILINCA, Dragoș. "REPERE ISTORICE ÎN EVOLUȚIA FORMULELOR EUROPENE DE COOPERARE ÎN DOMENIUL ARMAMENTELOR." Impact strategic 4, no. 84-85 (February 21, 2023): 40–54. http://dx.doi.org/10.53477/1842-810x-22-12.
Full textAbstract:
Cooperarea europeană în domeniul apărării reprezintă unul dintre proiectele cu un dinamism demonstrat în ultimii ani prin inițiative concrete cu un pronunțat caracter multidisciplinar. În acest context, modul în care cooperarea europeană în domeniul armamentelor sprijină obiectivele politice de susținere a unui profil consolidat al UE în domeniul managementului crizelor a reprezentat o prioritate. Reflectarea practică a acestei abordări a vizat o perspectivă temporală ale cărei repere inițiale se plasează în contextul imediat al perioadei de după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Modalitatea de concretizare a evoluat către un model european de cooperare în domeniul armamentelor, care se bazează pe două tipologii. Acestea vizează, în primul rând, asocierea cooperării în domeniul armamentelor de cadrul instituțional al organizațiilor internaționale, așa cum este cazul Uniunii Europei Occidentale, NATO și Uniunii Europene. Se adaugă formulele de cooperare între statele europene dezvoltate în afara cadrului UE sau NATO. Rezultatele înregistrate în ultima perioadă indică fezabilitatea acestei soluții care reflectă, de asemenea, progresele înregistrate în procesul general de dezvoltare a profilului și contribuției UE ca actor relevant în contextul de securitate.
47
Menguaslan, Hikmet, and Murat Necip Arman. "TURKISH AND LIBYAN REFUGEE DEALS: A CRITICAL ANALYSIS OF THE EUROPEAN UNION’S SECURITARIAN IRREGULAR MIGRATION POLICY." Journal of Liberty and International Affairs, Institute for Research and European Studies - Bitola 8, no. 1 (2022): 340–59. http://dx.doi.org/10.47305/jlia2281340m.
Full text
48
Sas, Georgiana. "Consecinţele problematice ale aplicării încrederii şi recunoaşterii reciproce în contextul mandatului european de arestare." Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), no. 1 (June 1, 2020): 69–93. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2020.1.4.
Full textAbstract:
Încrederea şi recunoaşterea reciprocă sunt două principii care stau la baza implementării şi realizării spaţiului unic de libertate, securitate şi justiţie. Succesul rezonant al utilizării mandatului european de arestare se datorează premisei că, în aplicarea acestor principii, statele membre oferă standarde similare în materia cooperării judiciare datorită respectării unui set de valori comune. În ciuda acestui fapt, diferenţele culturale şi juridice dintre ţări, precum şi profundele transformări politice survenite în unele state au generat probleme practice care pun la îndoială actualitatea şi pragmatismul acestor deziderate.
Această lucrare tratează două deficienţe importante rezultate din aplicarea principiilor încrederii şi recunoaşterii reciproce – utilizarea mandatului european de arestare pentru infracţiuni de gravitate redusă şi imposibilitatea analizei cauzelor pe fond în cadrul acestei proceduri –, precum şi modul în care politica unor ţări precum Polonia şi Ungaria ameninţă coerenţa şi uniformitatea necesare pentru utilizarea operativă a mecanismelor de cooperare judiciară în materie penală. După o scurtă trecere în revistă a modului în care instituţiile unionale şi statele membre au încercat să remedieze aceste neajunsuri, partea secundă a lucrării încearcă identificarea unei soluţii durabile, pornind de la jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
49
ILINCA, Dragoș. "OPORTUNITĂȚI DE DEZVOLTARE A PROFILULUI UE ÎN DOMENIUL CAPABILITĂȚILOR DE APĂRARE. FONDUL EUROPEAN DE APĂRARE." Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 11, no. 4 (January 12, 2023): 7–15. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-22-82.
Full textAbstract:
Articolul de față aduce în atenție una dintre principalele evoluții înregistrate în contextul cooperării europene în domeniul apărării, vizând crearea Fondului European de Apărare (EDF). Gândit ca o inițiativă, menită să contribuie la susținerea financiară a proiectelor de cooperare în domeniul dezvoltării capabilităților și cercetării de apărare, EDF reprezintă o inovație care a început să funcționeze din 2021, oferind perspective suplimentare de consolidare a Politicii de Securitate și Apărare Comune. Deși este o inițiativă nouă, intrarea în funcțiune a Fondului European de Apărare a fost devansată de o etapă pregătitoare, în care au fost definite cadrul procedural și mecanismele necesare funcționării noului instrument. Pe aceste coordonate, analiza dezvoltată la nivelul articolului vine să aprofundeze teza privind impactul pozitiv al EDF pentru sustenabilitatea cooperării europene în domeniul apărării. Valoarea strategică a noului instrument pentru integrarea problematicilor privind dezvoltarea de capabilități și cercetarea reprezintă o altă direcție aprofundată în cadrul articolului. Nu în ultimul rând, rolul economic al EDF beneficiază de o evaluare atentă în cadrul acestui studiu, din perspectiva modalității de raportare a entităților de profil de pe teritoriul UE, reflectat în creșterea participării acestora în procesul de promovare a proiectelor de cooperare.
50
DINULESCU, Iulian. "RELIGIE ȘI POLITICĂ ÎN CONTEXTUL ASALTULUI DIN 6 IANUARIE 2021 ASUPRA CONGRESULUI STATELOR UNITE ALE AMERICII." Impact strategic 79, no. 2 (September 23, 2021): 80–94. http://dx.doi.org/10.53477/810x-21-05.
Full textAbstract:
În 6 ianuarie 2021, o mulțime furioasă a atacat forțele de securitate și a luat cu asalt Congresul Statelor Unite ale Americii, majoritatea purtând pancarte conținând simboluri creștine și manifestând o conduită ultra-religioasă. Mulțimea a scandat sloganuri și cântece religioase amestecate cu repere ideologic-politice extremiste, teorii conspiraționiste QAnon și atitudini rasiste. De asemenea, protestatarii au urmat un ritual aflat în Biblie, în Vechiul Testament, în cartea lui Iosua Navi, un lider israelit căruia Dumnezeu i-a indicat modul în care va cuceri Cetatea Ierihonului, plină de oameni corupți și desfrânați, dacă va asculta porunca divină. Participanții la asalt, au urmat același ritual pentru a „cuceri” cetatea Capitoliului cu o lună înainte și l-au repetat începând cu 5 ianuarie 2021.
Întrucât religia este credința în Dumnezeu și reprezintă relația dintre omul credincios și divinitate, însușirea unor elemente de ideologie politică de către oamenii ultrareligioși a fost considerată naturală și obligatorie în conturarea unei societăți care să se dezvoltate pe principii creștine sub forma unei „cetăți creștine”.
În prezentul articol, prin analiza atitudinii comunității creștine în două faze distincte, cea de dinainte și cea din timpul și de după asaltul asupra Congresului SUA, va fi relevat rezultatul manifestării fenomenului ultrareligiozității îmbinat cu o ideologie politică extremistă.