Relevant bibliographies by topics / Analisi filologica

Academic literature on the topic 'Analisi filologica'

Author: Grafiati
Published: 10 March 2023

Create a spot-on reference in APA, MLA, Chicago, Harvard, and other styles

Select a source type:

Contents

Consult the lists of relevant articles, books, theses, conference reports, and other scholarly sources on the topic 'Analisi filologica.'

Next to every source in the list of references, there is an 'Add to bibliography' button. Press on it, and we will generate automatically the bibliographic reference to the chosen work in the citation style you need: APA, MLA, Harvard, Chicago, Vancouver, etc.

You can also download the full text of the academic publication as pdf and read online its abstract whenever available in the metadata.

Journal articles on the topic "Analisi filologica"

1

García Ureña, Lourdes. "Alessandro BELANO, Apocalisse, traduzione e analisi filologica, Roma: Aracne («Alef Omega», 1), 2013, 948 pp." Scripta Theologica 46, no. 2 (September 13, 2017): 549. http://dx.doi.org/10.15581/006.46.585.

Full text
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
2

Skubic, Mitja. "Gianfranco Folena, Vocabolario del veneziano di Carlo Goldoni, Redazione a cura di Daniela Sacco e Patrizia Borghesan. Regione del Veneto - Fondazione Giorgio Cini - lstituto di Enciclopedia ltaliana, Venezia 1993; pp. 718." Linguistica 35, no. 2 (December 1, 1995): 335–37. http://dx.doi.org/10.4312/linguistica.35.2.335-337.

Full text
Abstract:
E' con profonda commozione che mi accingo a stendere una breve recensione dell' opera postuma che porta il nome di Gianfranco Folena, scomparso prematuro nel 1992. Con l'italianistica di Ljubljana Folena ebbe rapporti amichevoli. A due riprese aveva fatto conferenze molto sentite e ci ha conquistati, oltre che con la sua dettagliata esposizione dei fatti e la perspicace analisi linguistica e filologica (ricordo ancora la conferenza sulla lingua nel Piovano Arlotto), anche con la sua affascinante pronuncia toscana. A me personalmente ha sempre elargito consigli (ebbi con lui un primo incon­ tro nel lontano 1952 a Firenze, lui, allora, assistente di Bruno Migliorini, e l'ultimo, solo telefonico, nel 1991) quando io, novello, incominciavo a produrre. Folena ha reso possibile la pubblicazione nelle riviste linguistiche italiane dei miei primi scritti e gliene sono sinceramente grato.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
3

Pisani, Vitagrazia. "Il culto di San Qirqos nell’Etiopia storica: analisi storico-filologica, con edizione critica della “Passio” (Gädlä Qirqos)." Aethiopica 16 (March 9, 2014): 303–4. http://dx.doi.org/10.15460/aethiopica.16.1.731.

Full text
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
4

Ferluga-Petronio, Fedora. "Analisi comparativa dei nomi della gerarchia ecclesiastica in sloveno e croato." Linguistica 31, no. 1 (December 1, 1991): 401–19. http://dx.doi.org/10.4312/linguistica.31.1.401-419.

Full text
Abstract:
L'argomento di questa ricerca trae spunto da due miei precedenti lavori trattanti l'uno i nomi per la gerarchia ecclesiastica in sloveno, l'altro quelli per il medesimo settore lessicale in croato. Il primo apparve in veste monografica (La Chiesa in Slovena. Analisi filologico-etimologica della gerarchia ecc!esiastica con particolare riguardo ai testi del Cinquecento, Centro studi storico-religiosi Friuli-Venezia Giulia, 14, Trieste 1984), il secondo in forma di articolo nella Rivista di Scienza religiose Studia Patavina (I nomi della gerarchia ecclesiastica in croato, Studia Patavina 37 (1990) l, Padova 1990, p. 97-117.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
5

Sabatini, Marco. "A morte filológica de Nietzsche: o período pré-homérico e a filologia clássica." Cadernos de Filosofia Alemã: Crítica e Modernidade 21, no. 1 (June 2, 2016): 99. http://dx.doi.org/10.11606/issn.2318-9800.v21i1p99-115.

Full text
Abstract:
Neste artigo, analiso uma possível perspectiva de como, por meio de uma de suas interpretações sobre a antiguidade grega, ou melhor, por meio do que nomeia como período pré-homérico, Nietzsche concebe uma cultura grega insustentável para a ciência de sua época, por falta de provas arqueológicas e filológicas, ao mesmo tempo em que afronta moralmente a modernidade. Com isso, a filologia moderna considera os estudos de Nietzsche como cientificamente mortos, legando-o negativamente à contemporaneidade, sem relevar os pontos positivos de sua filologia e sem crer que ela possua alguma contribuição mínima sobre os estudos da antiguidade clássica.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
6

Bakir, Moh Bakir. "Teknik-Teknik Analisis Tafsir Dan Cara Kerjanya." MISYKAT: Jurnal Ilmu-ilmu Al-Quran, Hadist, Syari'ah dan Tarbiyah 5, no. 1 (June 30, 2020): 51. http://dx.doi.org/10.33511/misykat.v5n1.51-72.

Full text
Abstract:
Teknik analisis dalam studi tafsir merupakan sebuah keharusan. Hal ini disebabkan bahwa teks al-Qur‟an ketika berdialog dengan manusia mesti menimbulkan beragam penafsiran. Disamping itu, karena faktor kesadaran ilmiah bahwa yang mengetahu pasti maksud suatu teks atau ucapan adalah pemilik teks dan ucapan itu sendiri. Penelitian ini berusaha mendeskripsikan teknik-teknik analisis dalam penelitian tafsir, sebagai uapaya untuk memahami kandungan-kandungan ayatayat al-Qur‟an. Paling tidak ada tiga teknik analisis dalam diskursus tafsir, yaitu analisis isi (content analysis), analisis filologis, dan analisis semantik. Penelitian ini termasuk penelitian kualitatif.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
7

Iswanto, Agus. "KECENDERUNGAN KAJIAN MANUSKRIP KEISLAMAN DI UIN SYARIF HIDAYATULLAH JAKARTA." Al-Qalam 21, no. 1 (January 9, 2016): 107. http://dx.doi.org/10.31969/alq.v21i1.202.

Full text
Abstract:
<p>Tulisan ini menyajikan hasil penelitian tentang kecenderungan kajian manuskrip keislaman, khususnya<br />di UIN Syarif Hidayatullah Jakarta. Tulisan ini difokuskan pada kecenderungan metodologis dan tema<br />manuskrip yang banyak diteliti dan ditulis sebagai skripsi, tesis maupun disertasi. Penelitian ini penting<br />dilakukan untuk melihat bagaimana manuskrip keislaman, sebagai bagian dari wacana kajian Islam<br />Indonesia yang berbasiskan sumber lokal yang khas Indonesia. Pemeriksaan kecenderungan kajian<br />manuskrip keislaman ini menggunakan analisis isi dengan terlebih dahulu mengumpulkan data-data<br />yang tersedia di perpustakaan universitas dan fakultas. Hasil penelitian menunjukkan bahwa, kajian<br />dalam bentuk skripsi cenderung menekankan kajian filologis dengan tujuan menyajikan edisi teks,<br />terjemah dan mendeskripsikan isinya. Sementara hasil penelitian di tingkat magister cenderung studi<br />filologis dengan tambahan analisis konteks tertentu, sedangkan di tingkat doktoral, kajian-kajiannya<br />memiliki kecenderungan pada kajian manuskrip tanpa menggunakan pendekatan filologis. Adapun, dari<br />sisi tema, kecenderungan manuskrip-manuskrip yang dikaji adalah bertemakan tasawuf (keagamaan)<br />dan jarang yang melihat manuskrip-manuskrip susastra bernuansa keagamaan, seperti hikayat.</p>
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
8

Andina, Vironika Diya, Sugihato Sugiharto, and Imamudin Imamudin. "Nilai Kepahlawanan Dalam Serat Kridhawasita (Kajian Filologi)." ALFABETA: Jurnal Bahasa, Sastra, dan Pembelajarannya 3, no. 1 (April 15, 2020): 56–62. http://dx.doi.org/10.33503/alfabeta.v3i1.727.

Full text
Abstract:
Serat Kridhawasita diperoleh oleh penulis dari studi pustaka pada katalog Yayasan Sastra Lestari Surakarta dengan nomor katalog 1196. Serat Kridhawasita oleh pengarang disajikan dalam bentuk tembang jawa (Macapat) yang terdiri atas sembilan pupuh tembang. Nilai-nilai yang diajarkan dalam Serat Kridhawasita tuntunan bagi kehidupan manusia agar didalam menjalani kehidupan hendaknya selaras antara yang lahir dan yang batin. Penelitian ini dilaksanakan dengan tujuan untuk mendiskripsikan langkah-langkah kerja filologi dan nilai-nilai kepahlawanan yang terkandung dalam Serat Kridhawasita. Didalam penelitian ini langkah-langkah kerja filologi digunakan untuk memaparkan mengenai deskripsi naskah, transliterasi dan terjemahan teks, suntingan teks, dan analisis isi teks yang dikaji dengan menggunakan 7 indikator nilai kepahlawanan yang dikemukakan oleh Hartono Laras, yaitu : rela berkorban, ikhlas, cinta tanah air, percaya pada kemampuan diri sendiri, tanpa pamrih, pantang menyerah dan perbuatan yang didasari ketakwaan terhadap Tuhan Yang Maha Esa. Hasil analisis nilai kepahlawanan yang dilakukan pada penelitian memperoleh kesimpulan bahawa terdapat 6 indikator nilai kepahlawanan yang terdapat dalam Serat Kridhawasita yang terdapat dalam 9 pupuh tembang. Sedangkan langkah-langkah kerja filologi sesuai jika digunakan untuk mengkaji Serat Kridhawasita yang merupakan jenis naskah lama.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
9

Iswanto, Azis Heru. "NILAI-NILAI ETIKA HUBUNGAN MANUSIA DENGAN DIRI PRIBADI DALAM SERAT PUSTAKA WASIAT." Kejawen 1, no. 1 (March 31, 2021): 15–25. http://dx.doi.org/10.21831/kejawen.v1i1.39529.

Full text
Abstract:
Penelitian ini betujuan menguraikan nilai-nilai etika hubungan manusia dengan diri pribadi yang terkandung dalam naskah Serat Pustaka Wasiat karya Raden Nata Atmaja. Metode yang digunakan adalah metode penelitian filologi modern serta metode penelitian deskriptif. Sumber data penelitian ini adalah naskah dan teks Serat Pustaka Wasiat yang tersimpan di Museum Sonobudoyo Yogyakarta dengan nomor kodeks PBC 197. Teknik pengumpulan data menggunakan langkah penelitian filologi yaitu (1) inventarisasi naskah, (2) deskripsi naskah, (3) alih tulis teks, (4) suntingan teks, (5) terjemahan teks, serta (6) analisis isi. Analisis data menggunakan teknik analisis deskriptif. Hasil penelitian ini menjelaskan tujuh jenis nilai etika hubungan manusia dengan diri pribadi. Ketujuh nilai tersebut adalah ahklak ngati-ati dalam berbicara, watak nrima akan cobaan dan keberuntungan dari Allah, rumangsan bahwa setiap manusia memiliki aib pribadi, sikap waspada dalam berperilaku dan sifat sombong, mencegah hawa nafsu dengan cara laku prihatin, bersikap adil dalam memikirkan keduniawian dan kerohanian, dan sabar dalam menerima cobaan.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
10

Amaliana MZ, Zulfiana. "MEMBONGKAR KITAB PERUKUNAN BESAR MELAYU KARYA ABDUL RASYID BANJAR DARI KONSEP KEBERAKSARAAN HINGGA KONSTRUKSI SINTAKSIS." Bahasa: Jurnal Keilmuan Pendidikan Bahasa dan Sastra Indonesia 2, no. 1 (February 11, 2020): 29–34. http://dx.doi.org/10.26499/bahasa.v2i1.46.

Full text
Abstract:
Seiring penyebaran syiar Islam di nusantara, pada abad ke-19 masehi ditemukan sebuah naskah berjudul Perukunan Besar Melayu karya Abdul Rasyid Banjar. Naskah ini membahas tentang kaidah fikih yang pemaparannya menggunakan Bahasa Indonesia dan ditulis dengan aksara Arab-Melayu. Naskah Ini Kitab Perukunan Besar Melayu dijadikan sebagai objek penelitian yang dikategorikan sebagai penelitian kualitatif dengan pendekatan filologi deskriptif. Penelitian ini bertujuan untuk memaparkan 1) alih aksara agar memperoleh suntingan teks naskah Ini Kitab Perukunan Besar Melayu secara lengkap dan bersih dari kesalahan, 2) penyesuaian ejaan dan pungtuasi, dan 3) distribusi sintaksis. Untuk mencapai tujuan penelitian dilakukan analisis data dengan teknik prosedur kerja filologi dan analisis komparatif. Oleh karena itu, penelitian ini mampu menghasilkan 1) transliterasi abjad Arab-Melayu menjadi abjad Latin, 2) rekonstruksi ejaan dan pungtuasi, dan 3) rekonstruksi sintaksis.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
More sources

Dissertations / Theses on the topic "Analisi filologica"

1

Manarin, Romina <1992&gt. "Leggere il Komachishū. Una analisi filologica e poetica." Master's Degree Thesis, Università Ca' Foscari Venezia, 2019. http://hdl.handle.net/10579/14606.

Full text
Abstract:
Il Komachishū (Raccolta poetica di Ono no Komachi) fu redatto probabilmente intorno al 1009, quando Fujiwara no Kintō (966-1041) lo incluse, insieme alle raccolte di altri trentacinque grandi poeti, nel Sanjūrokuninshū (Collezione dei trentasei poeti). Tuttavia, tutti i manoscritti che ci sono pervenuti risalgono solamente al periodo Edo (1603-1868) e sono divisi in due linee testuali molto diverse tra loro, fatto che rende impossibile determinare quale fosse il contenuto originario del testo. Inoltre, l’opera riporta molte poesie che nelle antologie imperiali che precedono il Sanjūrokuninshū risultano anonime o ascritte ad altri poeti, per cui anche l’attribuzione dei componimenti originali del Komachishū è incerta. Lo scopo di questo elaborato è, da un lato, quello di analizzare le differenze tra le due linee testuali, sia per quanto riguarda la disposizione dei componimenti nell’opera, che per quanto concerne le poesie stesse e le loro prefazioni, e, dall’altro, quello di dimostrare, attraverso un'analisi poetica dell'opera, che i versi che senza dubbio non sono stati composti da Komachi sono finiti nella raccolta non tanto per l'argomento che secondo molti studiosi sarebbe riconducibile alla leggendarizzazione della sua figura, quanto per una serie di fattori che includono lo stile e il lessico impiegato, vicini a quelli della poetessa.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
2

Cipolato, Caterina <1991&gt. "La rivoluzione dei classici: analisi filologica dei "travestimenti" dI Edoardo Sanguineti." Master's Degree Thesis, Università Ca' Foscari Venezia, 2020. http://hdl.handle.net/10579/17965.

Full text
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
3

Scomparin, Giorgia <1996&gt. "Frinico Atticista sui composti. Un saggio di analisi linguistico-filologica su alcuni lemmi dell'Ecloga." Master's Degree Thesis, Università Ca' Foscari Venezia, 2022. http://hdl.handle.net/10579/20780.

Full text
Abstract:
La tesi si propone di offrire un'analisi linguistica di alcuni composti significativi dell'Ecloga di Frinico, con l'obiettivo specifico di indagare la metodologia purista adottata dall'atticista e i rapporti con le altre opere lessicografiche contemporanee e posteriori.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
4

PESSINA, ANNA. "ANALISI FILOLOGICA E STORICO-TEOLOGICA DI UN INNO PASQUALE PRIMIGENIO. IL CASO DI Mt 27,51b - 53." Doctoral thesis, Università Cattolica del Sacro Cuore, 2019. http://hdl.handle.net/10280/63895.

Full text
Abstract:
L’elaborato analizza e ricostruisce la storia del testo del brano neotestamentario di Mt 27,51b-53. Il breve componimento, di natura innodica, assume particolare rilievo per la sua collocazione all’interno del racconto della passione, cuore dell’annuncio evangelico. Attraverso l’applicazione di una metodologia che tenga conto delle peculiarità di origine, redazione e trasmissione della letteratura protocristiana, il passo in questione è assunto come caso di studio per una rivalutazione, nella constitutio textus del Nuovo Testamento, della c.d. tradizione indiretta, non sempre adeguatamente valutata dalla filologia tradizionale. Il lavoro è strutturato in due macro-sezioni: la prima, filologica, volta a far emergere, attraverso l’analisi delle citazioni indirette, la forma testuale più antica. Particolare attenzione è rivolta all’espressione «dopo la sua risurrezione», non presente nella fase primitiva del testo. La seconda sezione, storico-teologica, analizza il contesto di formazione e utilizzo della pericope, avallando l’ipotesi di un’origine innodica del brano. Esso sarebbe stato un materiale liturgico precedente, forse giudeo-cristiano, a disposizione della comunità e fatto qui confluire dal redattore del Vangelo per celebrare il sacrificio di Gesù. Vengono, infine, indagate le motivazioni teologiche che potrebbero aver contribuito, tra il III e il IV secolo, alla modifica del dettato testuale più antico.
The thesis aims to reconstruct the history of the text of Matt 27:51b-53. This brief composition, probably a hymn, is particularly relevant for its arrangement in the passion narrative, which is the most important point of the Gospel’s kerygma. By applying a methodology that takes into consideration the peculiarity of the origin, the redaction, and the transmission of the earliest Christian literature, these verses are assumed as a study case, in order to value the indirect tradition in the reconstruction of the text of the New Testament. The work is divided into two parts: the first one, philological, brings out, through the indirect quotations, the earliest form of the text, which is partly different from the canonical one. Here, the sentence «after his resurrection» is relevant because it was not present in the primitive text. The second section analyses the context and the employment of the Matthean pericope in order to confirm the hypothesis of the hymn. It might have been a liturgical material, perhaps Jewish-Christian, used by the community and added to the Gospel by the redactor. Finally, this study takes into account the theological reasons that could have caused, within the third and fourth centuries, the modification of the earliest text.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
5

PESSINA, ANNA. "ANALISI FILOLOGICA E STORICO-TEOLOGICA DI UN INNO PASQUALE PRIMIGENIO. IL CASO DI Mt 27,51b - 53." Doctoral thesis, Università Cattolica del Sacro Cuore, 2019. http://hdl.handle.net/10280/63895.

Full text
Abstract:
L’elaborato analizza e ricostruisce la storia del testo del brano neotestamentario di Mt 27,51b-53. Il breve componimento, di natura innodica, assume particolare rilievo per la sua collocazione all’interno del racconto della passione, cuore dell’annuncio evangelico. Attraverso l’applicazione di una metodologia che tenga conto delle peculiarità di origine, redazione e trasmissione della letteratura protocristiana, il passo in questione è assunto come caso di studio per una rivalutazione, nella constitutio textus del Nuovo Testamento, della c.d. tradizione indiretta, non sempre adeguatamente valutata dalla filologia tradizionale. Il lavoro è strutturato in due macro-sezioni: la prima, filologica, volta a far emergere, attraverso l’analisi delle citazioni indirette, la forma testuale più antica. Particolare attenzione è rivolta all’espressione «dopo la sua risurrezione», non presente nella fase primitiva del testo. La seconda sezione, storico-teologica, analizza il contesto di formazione e utilizzo della pericope, avallando l’ipotesi di un’origine innodica del brano. Esso sarebbe stato un materiale liturgico precedente, forse giudeo-cristiano, a disposizione della comunità e fatto qui confluire dal redattore del Vangelo per celebrare il sacrificio di Gesù. Vengono, infine, indagate le motivazioni teologiche che potrebbero aver contribuito, tra il III e il IV secolo, alla modifica del dettato testuale più antico.
The thesis aims to reconstruct the history of the text of Matt 27:51b-53. This brief composition, probably a hymn, is particularly relevant for its arrangement in the passion narrative, which is the most important point of the Gospel’s kerygma. By applying a methodology that takes into consideration the peculiarity of the origin, the redaction, and the transmission of the earliest Christian literature, these verses are assumed as a study case, in order to value the indirect tradition in the reconstruction of the text of the New Testament. The work is divided into two parts: the first one, philological, brings out, through the indirect quotations, the earliest form of the text, which is partly different from the canonical one. Here, the sentence «after his resurrection» is relevant because it was not present in the primitive text. The second section analyses the context and the employment of the Matthean pericope in order to confirm the hypothesis of the hymn. It might have been a liturgical material, perhaps Jewish-Christian, used by the community and added to the Gospel by the redactor. Finally, this study takes into account the theological reasons that could have caused, within the third and fourth centuries, the modification of the earliest text.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
6

NEFZI, Emna. "Traduzione, analisi, studio filologico-linguistico e storico-culturale del testo “Taṯqīf al-lisān wa talqīḥ al-ğanān” [Emendamento della lingua e fecondazione dello spirito]." Doctoral thesis, Università degli Studi di Palermo, 2022. https://hdl.handle.net/10447/554918.

Full text
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
7

Biscalchin, Ylenia <1995&gt. "Il Detto d'Amore: studio e analisi di un dibattito filologico aperto." Master's Degree Thesis, Università Ca' Foscari Venezia, 2019. http://hdl.handle.net/10579/15850.

Full text
Abstract:
Nel seguente lavoro di tesi si presenterà il Detto d'Amore, manoscritto del XIII secolo, sul quale sono aperti tutt'oggi molti dibattiti. Verrà presentato un lavoro di confronto con i testi a lui collegato, Il Fiore e il Roman de la Rose, con particolare attenzione alle corrispondenze linguistiche e al metodo di traduzione utilizzati nei manoscritti toscani rispetto al testo base francese previa individuazione di loci critici nei testi. Esposizione della scheda del manoscritto, trascrizioni (diplomatica e interpretativa) dall'originale, parafrasi e commento al testo, breve sintesi dei dibattiti attributivi e di datazione ancora aperti.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
8

Tamai, Alice <1996&gt. "Le Novelle Galanti: analisi e commento." Master's Degree Thesis, Università Ca' Foscari Venezia, 2021. http://hdl.handle.net/10579/19111.

Full text
Abstract:
Dopo un breve accenno alla vita dell’autore e un breve inquadramento storico del testo, verranno analizzate le novelle in ottava di Giovan Battista Casti, celebre librettista del ‘700. L’analisi verterà sulla lingua e lo stile dell’autore, in particolare sul lessico e la fraseologia . Verranno poi presi in considerazione alcuni elementi della testualità, come le formule diegetiche in apertura e chiusura di novella e infine le varie figure retoriche e la metrica. L’analisi sarà suddivisa non novella per novella, ma seguendo i vari livelli di analisi.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
9

Cavasin, Valentina <1993&gt. "Analisi delle espressioni formulari nella Commedia dantesca." Master's Degree Thesis, Università Ca' Foscari Venezia, 2019. http://hdl.handle.net/10579/14822.

Full text
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
10

Forestan, Francesca <1993&gt. "Analisi dell'entrelacement nella Terza Continuazione del Conte du Graal." Master's Degree Thesis, Università Ca' Foscari Venezia, 2018. http://hdl.handle.net/10579/13713.

Full text
Abstract:
La presente analisi si propone di considerare gli aspetti caratteristici del ricorso all’entrelacement nella Terza Continuazione (1214/1225 o post 1230) di Manessier, uno dei seguiti in versi del Conte du Graal o Perceval (1182/1183 ca.) di Chrétien de Troyes. Manessier tentò personalmente di far approdare il poema in ottosillabi di Chrétien a una conclusione in qualche misura idonea a rimediare all’incompiutezza del modello. Dopo aver situato storicamente la figura dell’autore, si passa in rapida rassegna la ricca tradizione manoscritta relativa alle Continuazioni, con il proposito di ricostruire il contesto in cui ebbero luogo la composizione e la diffusione dell’opera. Si procede poi a considerare l’universo letterario dal quale la Continuazione di Manessier prende le mosse, sulla scorta degli altri epigoni di Chrétien. È questa la sede deputata all’indagine dei rapporti intertestuali che vigono nel complesso delle Continuazioni. La ricerca mira a far emergere eventuali loci paralleli, analogie e disparità di trattamento riscontrabili nella tradizione, ma non manca di trattare l’aspetto più genuinamente innovativo dell’opera di Manessier, ossia il tema della vendetta, indagandone lo schema narrativo grazie al confronto con opere affini. Si analizza poi il ruolo tutt’altro che secondario svolto dai personaggi, sia nell’universo arturiano generalmente inteso, sia nell’intreccio dell’opera in esame, rilevando le costanti di cui Manessier si avvalse a sua volta per delineare la fisionomia e la personalità dei protagonisti. L’analyse dell’intreccio offre l’opportunità di determinare con precisione le funzioni svolte dai vari personaggi nonché le sequenze da questi ingenerate. Ci si sofferma a rilevare i tratti distintivi propri del tempo e dello spazio romanzeschi, con particolare riguardo alla loro intersezione e ai motivi che ad essi afferiscono, per poi trascorrere alle manifestazioni divergenti dettate dall’emersione dell’elemento magico. Infine, esaurita la sezione propriamente narrativa della Terza Continuazione, si passa ad analizzare la pur minoritaria parte descrittiva, una volta individuate le caratteristiche dell’usus scribendi medievale.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
More sources

Books on the topic "Analisi filologica"

1

Sgarbi, Romano. Analisi linguistico-filologica dell'interpretazione armena della trattazione greca filoniana intorno all'altare: Romano Sgarbi. Milano: Istituto lombardo di scienze e lettere, 1989.

Find full text
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
2

Antonio, Paolucci, and Tempestini Anchise, eds. La terrazza del mistero: La Allegoria sacra di Giovanni Bellini : analisi storico-filologica e interpretazione psicoanalitica = The terrace of mystery : Giovanni Bellini's Sacred allegory : historic-philologic analysis and psychoanalytic interpretation. Firenze: NICOMPLE, 2001.

Find full text
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
3

Matina, Marcello La. Il testo antico: Per una semiotica come filologia integrata. Palermo: L'epos, 1994.

Find full text
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
4

Saracgil, Ayse, and Letizia Vezzosi, eds. Lingue, letterature e culture migranti. Florence: Firenze University Press, 2016. http://dx.doi.org/10.36253/978-88-6453-414-5.

Full text
Abstract:
Il volume raccoglie i contributi presentati al primo Seminario organizzato nel 2014 a Firenze dalla Sezione di Studi Interculturali del Dipartimento di Lingue, Letterature e Studi Interculturali sul tema “Lingue, letterature e culture migranti”. I saggi – di autrici provenienti dall’area di studi di germanistica e di filologia germanica, di lusitanistica, ispanoamericanistica, sinologia e comparatistica – prendono in analisi vari aspetti del tema della ‘migrazione’ nella molteplicità delle sue realizzazioni: accanto ad osservazioni strettamente linguistiche, indagano sul fenomeno del contatto interculturale sul piano sociale, storico, letterario e antropologico.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
5

Jóhannesson, Kristinn, Johansson Karl G. 1959-, and Lönnroth Lars 1945-, eds. Den fornnordiska texten: I filologisk och litteraturvetenskaplig belysning : studier och diskussionsinlägg. [Göteborg]: Litteraturvetenskapliga Institutionen, Göteborgs Universitet, 2000.

Find full text
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
6

Aguilar, Rafael Cano. Introduccion Al Analisis Filologico (Castalia Instrumenta). Editorial Castalia, 2003.

Find full text
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
7

Echenique, Maria. El Analisis Textual: Comentario Filologico, Literario, Linguistico, Sociolinguistico y Critico. Ediciones Colegio de Espana, 2001.

Find full text
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
8

Ilie, Monica Cezarina. Discursul electoral in limba romana actuala. O abordare cognitiv-semantica. Editura Universitara, 2022. http://dx.doi.org/10.5682/9786062814069.

Full text
Abstract:
Lucrarea propusa de Monica Cezarina Obagiu Ilie trateaza o tema fertila prin natura ei, caci discursul electoral, „specie” a discursului politic, ofera camp nelimitat de analiza lingvistica si ideologica, in stransa legatura una cu alta, din nenumarate perspective teoretice si prin aplicarea celor mai felurite grile practice. Noutatea demersului de fata consta in aplicarea modelului analizei cognitiv‑discursive – relativ bine cunoscut in domeniul filologic, in forma sa „traditionala” – intr‑o varianta inedita in spatiul romanesc al cercetarii de specialitate. Este vorba despre aplicarea instrumentalizata electronic, printr‑un soft creat special pentru analiza discursului, si anume, prin Programul „Tropes”.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
9

(Editor), Y. Bürki, and E. De Stefani (Editor), eds. Trascrivere La Lingua/Transcribir La Lengua: Dalla Filologia All'analisi Conversazionale/De La Fililogia Al Analisis Conversacional, Spanish/Italian. Peter Lang Publishing, 2006.

Find full text
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
10

Nieto, Maria Dolores. Estructura y funcion de los relatos medievales (Biblioteca de filologia hispanica). Consejo Superior de Investigaciones Cientificas, 1993.

Find full text
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles

Book chapters on the topic "Analisi filologica"

1

Fabrizi, Virginia. "La guerra nel Foro. Analisi e implicazioni di un ricorrente tema liviano." In Giornale Italiano di Filologia - Bibliotheca, 249–74. Turnhout, Belgium: Brepols Publishers, 2021. http://dx.doi.org/10.1484/m.gifbib-eb.5.125330.

Full text
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
2

Pagani, Andrea. "Absent Fathers and Italian Nation-building in Carlo Collodi’s Books for School." In Biblioteca di Studi di Filologia Moderna, 39–56. Florence: Firenze University Press, 2022. http://dx.doi.org/10.36253/978-88-5518-597-4.06.

Full text
Abstract:
In this contribution, I analyse the schoolbooks of Carlo Collodi (born Carlo Lorenzini, 1826-1890), written between 1877 and 1890. In those years, the recently formed Italian State – declared in 1861 and completed in 1871 with the annexation of Rome – faced the necessity of constructing a shared national identity for a heterogeneous community. I examine how the representation of paternal figures is informed by Collodi’s pedagogical approach in his schoolbooks. Within the Italian nation-building, which had cultural and ideological nuances, the family was considered essential, and the padre played an undisputed authoritarian role. However, my analysis demonstrates how Collodi’s schoolbooks subvert that ideology through representing the dysfunctional paternal figure.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
3

Svandrlik, Rita. "Il tempo non lineare in Esterno giorno – Val Rosandra di Claudio Magris e in La gita delle ragazze morte di Anna Seghers." In Biblioteca di Studi di Filologia Moderna, 35–45. Florence: Firenze University Press, 2021. http://dx.doi.org/10.36253/978-88-5518-338-3.08.

Full text
Abstract:
In Anna Seghers’ short story, Gita delle ragazze morte (1943-1944) and in Claudio Magris’ Esterno giorno – Val Rosandra (1982), a group of high school friends and their trip on the eve of World War I provide the narrative nucleus around which individual micro-histories meet macro-history. In the proposed analysis, the reason for the deprivation is identified as an element common to the two texts. In Seghers’ story, the temporal distance is cancelled out in a continuum, whereas Magris’ story operates through multiplication and fading between different typologies of texts: novel, screenplay, film, Goethe’s Faust, and short story.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
4

Carciaghi, Federico. "Un manifesto per la modernità: venti anni di Utopia e disincanto." In Biblioteca di Studi di Filologia Moderna, 373–83. Florence: Firenze University Press, 2021. http://dx.doi.org/10.36253/978-88-5518-338-3.28.

Full text
Abstract:
The current essay aims to highlighting the importance of Magris’ Utopia e disincanto. The year of its first publication (1999) was a watershed moment in his career, as it paved the way to a new season of public engagement and historical analysis, which can be also seen in his later essays and novels. Twenty years later, Utopia e disincanto is still a manifesto for modernity, a deeply contemporary book where Magris’ analytical view is headed towards an idea of universal literature, an idea of Weltliteratur that should be a tool to understand the changes in which mankind is involved. Literature is meant to be a tool to investigate the dark sides hidden among the folds of History
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
5

Di Salvo, Margherita. "Analisi del contatto in migranti campani di I generazione: la questione dei segnali discorsivi." In Actas del XXVI Congreso Internacional de Lingüística y Filología Románica, edited by Emili Casanova and Cesáreo Calvo, 583–94. Berlin, Boston: DE GRUYTER, 2013. http://dx.doi.org/10.1515/9783110299915.583.

Full text
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
6

de Dardel, Robert, and Yan Greub. "Analyse spatio-temporelle des composés nominaux prédicatifs en protoroman." In Actas del XXVI Congreso Internacional de Lingüística y Filología Románica, edited by Emili Casanova and Cesáreo Calvo, 531–42. Berlin, Boston: DE GRUYTER, 2013. http://dx.doi.org/10.1515/9783110299953.531.

Full text
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
7

Becker, Martin. "Les lectures de ‹devoir› en diachronie: une analyse modo-sémantique." In Actas del XXVI Congreso Internacional de Lingüística y Filología Románica, edited by Emili Casanova and Cesáreo Calvo, 5–16. Berlin, Boston: DE GRUYTER, 2013. http://dx.doi.org/10.1515/9783110299939.5.

Full text
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
8

González-Posada, Antonio María García. "El tratamientu de /ll/ xeminada n’aragonés. Analís hestóricu y comparativu." In Actas del XXVI Congreso Internacional de Lingüística y Filología Románica, edited by Emili Casanova and Cesáreo CALVO, 637–44. Berlin, Boston: DE GRUYTER, 2013. http://dx.doi.org/10.1515/9783110299892.637.

Full text
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
9

Mora Gutiérrez, Juan Pablo. "Debates en el aula y colaboración de alumnado de cursos superiores en la asignatura de primero Lingüística." In Ciclos de mejora en el aula. Año 2021 Experiencias de innovación docente de la Universidad de Sevilla, 1675–94. 2021st ed. EDITORIAL UNIVERSIDAD DE SEVILLA, 2022. http://dx.doi.org/10.12795/9788447222865.096.

Full text
Abstract:
El presente trabajo es el resultado de la realización de un Ciclo de Mejora en el Aula (CIMA) de asignatura completa en Lingüística, asignatura de primero del Grado en Filología Hispánica, en la Facultad de Filología de la Universidad de Se- villa. Se incentivó la cooperación entre el alumnado de primero y el de los dos últimos cursos del grado para diseñar y llevar a cabo los retos y preparar los de- bates de los viernes. Se analiza la efectividad de los debates como herramienta de aprendizaje cuando se crea un entorno seguro en el que se lleva a cabo el contraste de ideas y en el que se pueden expresar todas las opiniones incluidas las más controvertidas. El nivel de satisfacción con los debates aumentó con res- pecto a cursos anteriores. Palabras clave: Lingüística, grado en Filología Hispánica, desarrollo profesio- nal docente, debates en la docencia universitaria, colaboración entre alumnado.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
10

Szilágyi, Imre. "Analisi linguistica: appunti sulla sintassi del volgarizzamento." In Filologie medievali e moderne. Venice: Fondazione Università Ca’ Foscari, 2021. http://dx.doi.org/10.30687/978-88-6969-509-4/006.

Full text
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles

Conference papers on the topic "Analisi filologica"

1

Hent, Adrian Nicolae. "Analiza contrastivă - actualitate și relevanță în predarea limbii române ca limbă străină în Armenia." In Filologia modernă: realizări şi perspective în context european. “Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Institute of Romanian Philology, Republic of Moldova, 2021. http://dx.doi.org/10.52505/filomod.2021.15.26.

Full text
Abstract:
Când te decizi să înveți o limbă străină, fie într-un cadru organizat, fie în alte contexte, poți fi sigur de un lucru: o să faci greșeli. Vei fi confruntat cu greșeala la început, pe parcurs sau chiar după finalizarea studiului, greșeli de care ești conștient și pe care le vei corecta sau greșeli pe care nici nu le realizezi și a căror sursă nu o cunoști. Eroarea în studierea unei limbi străine este certitudinea care uneori descurajează, alteori ambiționează, o problematică mereu actuală, care a reprezentat de secole punctul de plecare în analiza procesului de achiziție a unei limbi străine, pe lângă rolul esențial pe care îl are în sistemul de feedback al predării-învățării. Privită în ansamblu, istoria, nu foarte lungă, a lingvisticii contrastive se traduce printr-un efort susținut de a-și trasa o identitate bine definită în ansamblul vast al științelor limbii. Lingvistica contrastivă implică, grosso modo, o comparație teoretică, sistematică și sincronică între două sau mai multe limbi, înrudite sau nu, tipologic asemănătoare sau diferite. Acest articol își propune să abordeze selectiv probleme circumcise lingvisticii contrastiv-tipologice, presupunând examinarea noţiunilor de comparare sincronică, echivalenţă cu scopul de a determinaizomorfismul, respectiv alomorfismul celor două limbi şi identificarea unor metode, structuri relevante pentru un demers didactic coerent, profund, ancorat în limba vorbită, circular şi eficient. Urmând traseul analizei contrastive lucrarea punctează, cu exemple, o serie de diferenţe între limbile armeană şi română, variind de la lipsa categoriei gramaticale a genului la substantive, de la faptul că unele cuvinte din cele două limbi aparţin unor părţi de vorbire diferite, până la folosirea în contexte gramaticale diferite a articolelor hotărâte şi nehotărâte.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
2

Savin-Zgardan, Angela. "Traducerea în viziunea lingvisticii integrale." In Filologia modernă: realizări şi perspective în context european. “Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Institute of Romanian Philology, Republic of Moldova, 2021. http://dx.doi.org/10.52505/filomod.2021.15.39.

Full text
Abstract:
Viziunea traducerii este privită prin prisma lingvisticii integrale a lui Eugeniu Coșeriu, care vine cu argumente în favoarea unei lingvistici a celor trei niveluri ale limbii înțelese ca trepte ale cunoașterii lingvistice: lingvistica limbii, a vorbirii și a textului. În articolul de față se face o analiză a fidelității traducerii versus temporalitatea în baza unei monografii recent apărute, consacrate traducerii.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
3

Gherman, Oxana. "Reprezentări ale feminității în poezia Basarabeană contemporană." In Filologia modernă: realizări şi perspective în context european. “Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Institute of Romanian Philology, Republic of Moldova, 2021. http://dx.doi.org/10.52505/filomod.2021.15.23.

Full text
Abstract:
În prezentul articol sunt cercetate modalitățile de reprezentare estetică a feminității în textele poetice ale lui Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Popa, Irina Nechit, Maria Pilchin, Maria Șleahtițchi, Radmila Popovici, Rodica Gotca, Veronica Ștefăneț, Moni Stănilă. În poezia supusă analizei, femeia este surprinsă în câteva ipostaze fundamentale: ca ființă spirituală, receptivă la suflul lumii, în conexiune cu universul și cu ființa divină, ca alcătuire trupească, în raport cu celălalt – în ipostază erotică, maternă, în cadrul familial și în context social. Se propune o abordare comparativă a unor secvențe poetice, acordând atenție trăsăturilor prin care personajele feminine se individualizează de la autor la autor, dar și punctele în care converg percepțiile asupra feminității.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
4

Cotorcea, Silvia. "Cronotopul orașului Chișinău în raport cu apariția și evoluția personajelor în proza românească." In Filologia modernă: realizări şi perspective în context european. “Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Institute of Romanian Philology, Republic of Moldova, 2021. http://dx.doi.org/10.52505/filomod.2021.15.15.

Full text
Abstract:
În studiul de față încercăm să explicăm relația și influența reciprocă dintre cronotopul literar al orașului Chișinău și personajele din proza românească. Astfel, analiza sincronică și diacronică a eroilor din textul epic demonstrează existența unui raport direct proporțional dintre timp, spațiu și personaj. Or, aceste trei componente de bază ale subiectului operei literare se prezintă ca un sistem menit să fundamenteze creația autorului.De asemenea, evidențiem legătura de cauză-efect între apariția, evoluția personajelor și timpul, spațiul literar al urbei ‒ viața și activitatea eroilor se aliniază lângă noțiunea de Homo Moldovanus Sovietic. În acest sens, interrelația cronotop-personaj presupune o abordare interdisciplinară și complexă, menită să ilustreze momentele subiectului textului literar.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
5

Mincu, Eugenia. "Lexemele savante < lat. venter, tris, m „ventru” = <lat. pantex, panticis, m „pântece” = < lat. abdomen, inis, n „abdomen”: terminologie și existențialism fizic." In Filologia modernă: realizări şi perspective în context european. “Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Institute of Romanian Philology, Republic of Moldova, 2021. http://dx.doi.org/10.52505/filomod.2021.15.28.

Full text
Abstract:
Unităţile lingvistice de origine savantă formează terminologia medicală în limba română, niveluri naţional şi internaţional. În prezentul articol, propunem analiza (niveluri diacronic, sincronic) lexemelor savante < lat. venter, tris, m „venter” = < lat. pantex, panticis, m „pântece” = < lat. abdomen, inis, n, „abdomen”, prezente în procesul de cunoaştere și de denominație a „lucrurilor” medicale. Acestea se înscriu în vocabularul fundamental al limbii române și în masa vocabularului. Sistemul terminologic este unul deschis, viabil. „Procesul de creaţie” şi de „modelare” a lumii generează prezenţa în terminologia medicală a fenomenelor semantice (aici, sinonimia). Limbile savante îşi asigură continuitatea sa în terminologia medicală în limba română, favorizând integrarea acesteia în „cunoaşterea” medicală universală.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
6

Rotari, Natalia. "Aportul semantic și pragmatic al metaforei în lingvistică." In Filologia modernă: realizări şi perspective în context european. “Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Institute of Romanian Philology, Republic of Moldova, 2021. http://dx.doi.org/10.52505/filomod.2021.15.37.

Full text
Abstract:
Studiul de față propune o analiză a funcției semantice și pragmatice a metaforei lingvistice, raportate la teoria cognitivității, metafora fiind considerată o categorie cognitivă a gândirii. Mutațiile de sens, în procesul metaforizării, sunt realizate la nivelul psiholingvisticii prin forța emoțională a vorbitorului declanșată de evenimente sau sentimente, metaforele fiind create în limbaj prin expansiune sau atracție. Caracterul creativ și generativ al metaforelor lingvistice contribuie la diversitate semantică, iar cunoașterea semnificatului facilitează înțelegerea procesului metaforic. Explicațiile de ordin pragmatic descriu mecanismele de funcționare a metaforei lingvistice, or, mecanismul metaforic este centrat pe relația dintre A și B, adică A și B nu pot fi metafore de la sine, relația dintre ele este cea care le crează.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
7

Negru, Cristina. "Text vs disсurs – abordări conceptuale." In Filologia modernă: realizări şi perspective în context european. “Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Institute of Romanian Philology, Republic of Moldova, 2021. http://dx.doi.org/10.52505/filomod.2021.15.30.

Full text
Abstract:
Discursul a devenit, în ultimele decenii ale secolului treсut, o noțiune-сheie a lingvistiсii, situându-se la granița lingvistiсii сu soсiologia, teoria сomuniсării și psihologia. Disсiplinile lingvistiсa textuală şi analiza disсursului s-au dezvoltat paralel dar independent una de сealaltă, observând importanţa şi neсesitatea de abordare şi tratare a disсursului. Există mai multe păreri și idei despre aceste două concepte, însă trebuie de atras atenția că pentru unii сerсetători disсursul este un text sсris, pentru alții doar produсția orală, fiind prezent în multe domenii de aсtivitate. Textul poate fi oriсe, după сum afirmă unii сerсetători ruși, de exemplu, visele la fel pot fi сonsiderate texte, la fel сa și unele сuvinte сare denotă un sens mult mai larg.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
8

Negrescu-Babus, Inna. "Migranții români între „aici” și „acolo”." In Filologia modernă: realizări şi perspective în context european. “Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Institute of Romanian Philology, Republic of Moldova, 2021. http://dx.doi.org/10.52505/filomod.2021.15.29.

Full text
Abstract:
Cercetările și dezbaterile în cadrul paradigmei migrației au apărut în ultimele decenii ca răspuns la fenomenele globalizării și a deplasărilor masive de populație. Prin acest studiu ne propunem să scoatem în evidenţă unele aspecte legate de etapele procesului de migraţie care ţin de ambele ţări implicate în actul migraţiei: ţara de origine şi ţara de destinaţie. Analiza cuprinde și prezentarea celor trei nivele de integrare în etapele procesului de migraţie şi anume, adaptarea, asimilarea şi participarea. Pe de altă parte, expunem și problemele cu care se confruntă imigranții români: provocări de ordin valoric, identitar, dar și de ordin tehnic, în directă legătură cu regulile de bază ale comunităţii unde a decis să imigreze. Astfel, în baza setului de valori învăţate în familia de origine, imigrantul construieşte un nou tip de identitate, departe de locul său de origine.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
9

Butnaru, Tatiana. "O problemă de circulaţie folclorică dintr-o perspectivă comparată." In Filologia modernă: realizări şi perspective în context european. “Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Institute of Romanian Philology, Republic of Moldova, 2021. http://dx.doi.org/10.52505/filomod.2021.15.06.

Full text
Abstract:
În articolul de faţă este propusă spre analiză balada Voichiţa, cu versiunile sale româneşti, greceşti sau sârbești, de o largă circulaţie în arealul daco-român. Balada este cunoscută la mai multe popoare şi, după opinia specialiştilor, „subiectul artistic exploatează o concepţie tipică sud-est-europeană”. Este o baladă fantastică, de circulaţie universală, cu diferite întâmplări neprevăzute şi colizii de natură etică , care se menţine în limita dintre ficţiune şi realitate. În baladă este zugrăvită o realitate, de o largă semnificaţie epică, care se sprigină pe ritualurile de la nunţi şi înmormântări, relevă anumite fenomene, situaţii de viaţă arhaică, legate de practici şi interdicţii specifice în modul de existenţă al familiei patriarhale. Blestemul matern şi călătoria fratelui mort aprofundează nucleul epic al narațiunii, ce va menţine subiectul, în zona fabulosului mitic. Privită dintr-o altă perspectivă, balada vizează acţiunile omeneşti, aflate sub semnul predestinării malefice, în mrejele misterelor demonice.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
10

Trinca, Lilia. "Profilul cultural românesc al conceptului de „frică”." In Filologia modernă: realizări şi perspective în context european. “Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Institute of Romanian Philology, Republic of Moldova, 2021. http://dx.doi.org/10.52505/filomod.2021.15.43.

Full text
Abstract:
În lingvistica actuală a devenit deja axiomatic faptul că fiecare limbă naturală reflectă un anumit mod de percepție/conceptualizare și creează propria „imagine” a lumii. Modul în care emoţiile îşi găsesc reprezentarea lingvistică oglindește un model/grilă de conceptualizare a experienţei afective specifice unei culturi. Or, aceeaşi emoţie poate fi experimentată diferit în două culturi diferite sau în cadrul aceleiaşi culturi, putând fi, deci, obiectul unor variaţii interculturale şi intra-culturale, diacronice şi diatopice. Ca metodologie de cercetare, pentru relevarea specificului românesc al formelor de manifestare lingvistică a afectelor, în cazul de față FRICĂ, am apelat la date obținute din analiza unităților discursului repetat ‒ proverbe și zicători, frazeologisme, expresii românești – care reprezintă un cod al culturii române, pe baza actualizării lor într-un corpus reprezentativ, care include circa 180 de unități, un set de surse „credibile”, relevante şi reprezentative, care să reflecte emoțiile şi modalităţile de expresie afectivă specifice spaţiului cultural român.
APA, Harvard, Vancouver, ISO, and other styles
You might also be interested in the extended bibliographies on the topic 'Analisi filologica' for particular source types:
Journal articles Dissertations / Theses
We offer discounts on all premium plans for authors whose works are included in thematic literature selections. Contact us to get a unique promo code!

To the bibliography