Thematische Bibliographien / Cunoașterea

Auswahl der wissenschaftlichen Literatur zum Thema „Cunoașterea“

Autor: Grafiati

Veröffentlicht am 25. Juli 2024

Zuletzt aktualisiert am 26. Juli 2024

Geben Sie eine Quelle nach APA, MLA, Chicago, Harvard und anderen Zitierweisen an

Wählen Sie eine Art der Quelle aus:

Machen Sie sich mit den Listen der aktuellen Artikel, Bücher, Dissertationen, Berichten und anderer wissenschaftlichen Quellen zum Thema "Cunoașterea" bekannt.

Neben jedem Werk im Literaturverzeichnis ist die Option "Zur Bibliographie hinzufügen" verfügbar. Nutzen Sie sie, wird Ihre bibliographische Angabe des gewählten Werkes nach der nötigen Zitierweise (APA, MLA, Harvard, Chicago, Vancouver usw.) automatisch gestaltet.

Sie können auch den vollen Text der wissenschaftlichen Publikation im PDF-Format herunterladen und eine Online-Annotation der Arbeit lesen, wenn die relevanten Parameter in den Metadaten verfügbar sind.

Zeitschriftenartikel zum Thema "Cunoașterea"

Sfetcu, Nicolae. „Cunoașterea“. Cunoașterea Științifică 1, Nr. 1 (September 2022): 3–26. http://dx.doi.org/10.58679/cs68980.

Der volle Inhalt der Quelle

Annotation:

Greu de spus ce este cunoașterea. Cu cât se discută mai mult asupra acestui concept, cu atât mai multe sunt opiniile divergente. Epistemologia este teoria cunoașterii, iar una dintre întrebările caracteristice epistemologiei se referă la ce au în comun toate nenumăratele tipuri de cunoștințe pe care ni le atribuim. O distincție majoră între diferitele tipuri de cunoaștere este cunoașterea descriptivă, declarativă sau propozițională (care necesită un grad mai mare de sofisticare intelectuală din partea celui care caută cunoașterea) și cunoașterea cunoștințelor sau a abilităților. Pentru ca o descriere, declarație sau afirmație să fie cunoaștere, trebuie ca aceasta să fie o credință, să fie adevărată, și să fie justificată. O declarație de credință este o expresie a credinței în cineva sau ceva. Credința trebuie să fie adevărată pentru a fi cunoaștere. Platon, în Gorgias, susține că credința este cel mai frecvent invocat purtător de adevăr. În multe dintre dialogurile lui Platon, precum Menon și, în special, Theaitetos, Socrate consideră cunoașterea ca fiind credința adevărată explicată sau definită într-un fel. Justificarea credinței implică un motiv bun pentru a face acest lucru. Definiția cunoașterii ca o credință adevărată justificată a fost acceptată pe scară largă până în 1960, când filosoful american Edmund Gettier a provocat discuții majore pe scară largă.

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

GEANĂ, Corina Mihaela. „Some Aspects Regarding the Grammaticality and Ungrammaticality of Idioms“. ANALELE UNIVERSITĂȚII DIN CRAIOVA SERIA ȘTIINȚE FILOLOGICE LIMBI STRĂINE APLICATE 2023, Nr. 1 (2023): 296–311. http://dx.doi.org/10.52744/aucsflsa.2023.01.28.

Der volle Inhalt der Quelle

Annotation:

Limbajul, ca sistem de comunicație, are sensuri literare și sensuri figurate. Un limbaj pur literar este rar întâlnit. Limbajul figurat este utilizat în mod frecvent. Nu ne putem da seama de înțelesul unei expresii sau structuri frazeologice doar prin cunoașterea sensurilor tuturor părților componente și a regulilor de formare a acestora. Și invers, nu ne putem folosi doar de cuvinte și reguli gramaticale pentru a obține construcții purtătoare de sens. Faptul că vorbitorii intuiesc care șiruri de cuvinte sunt posibile și care nu ne demonstrează că avem o cunoaștere a priori a grupurilor de cuvinte dintr-o propoziție. Studierea acestei cunoașteri a priori ne permite să construim un model prin care să încercăm să explicăm de ce formulăm enunțuri gramaticale în mod natural și nu unele agramaticale. Limbajul figurat este caracteristic metaforelor, comparațiilor, proverbelor sau idiomurilor. Lucrarea de față își propune să trateze idiomurile, mai precis acele aspecte legate de diferite particularități gramaticale și agramaticale din structura idiomurilor.

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

INGLIS, Iulia. „De la tradiție la inovație în filosofia și metodologia științei contemporane: „Trietica contradictoriului”, Ștefan Lupașcu“. Revista Etică și Deontologie 2021, Nr. 1 (20.10.2021): 95–103. http://dx.doi.org/10.52744/red.2021.01.12.

Der volle Inhalt der Quelle

Annotation:

"Ștefan Lupașcu, ca un epistemolog, pledează pentru un dialog deschis cu noile descoperiri științifice. El propune o teorie a cunoașterii bazată pe dualitate antagonistă în care fenomenele nu sunt liniare și statice, dar dinamice și ritmice. Cunoașterea este privită ca dualitate în care fenomenele nu sunt liniare și statice, dar dinamice și ritmice. Sunt analizate probleme de logică și de metodologia științei, iar principiul antagonismului contradictoriu în cadrul logicii sale admite existența unei funcții dinamice, structurale și contradictorii. Diversitatea elaborărilor științifice în domeniu denotă existența unui pluralism ce poate fi interpretat diferit: fie ca impediment în calea înțelegerii proceselor și fenomenelor structural sistemice care se produc, fie ca un indicator al diferitor opțiuni care trebuie tratat ca ceva pozitiv. Ştefan Lupaşcu explică termenul etică specific episemologiei sale prin definirea în prefaţa operei „Omul şi cele trei etici ale sale”: „... prin termenul de etică înţeleg comportamentul, în acelaşi timp fizic, biologic şi psihic al omului, în contact cu fenomenele interne şi externe ale subiectului şi obiectului, ale inconştientului şi conştiinţei”. Prin urmare reţinem comportamentul etic explicat prin dimensiunea fizică, biologică şi psiho-socială"

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Mincu, Eugenia. „Eugeniu Coșeriu despre „cunoașterea lucrurilor” și didactica limbii române“. Limba, literatura, folclor, Nr. 2, 2021 (Dezember 2021): 5–14. http://dx.doi.org/10.52505/llf.2021.2.01.

Der volle Inhalt der Quelle

Annotation:

The aim of this article is to present a new approach to the process of studying the Romanian language, non-native language, starting from the Coserian theory, according to which to know the language it is necessary to know not only the language, but also the designated “things” , which individualizes medical language and medical communication. The didactic process involves arousing interest and cultivating respect for the Romanian language, increasing the level of motivation in studying medical terminology in Romanian, highlighting the personality of the student and the personality of the teacher etc.

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Sfetcu, Nicolae. „Principii ale analizei intelligence în cadrul serviciilor secrete, afaceri și (geo)politică“. Intelligence Info 1, Nr. 1 (September 2022): 29–38. http://dx.doi.org/10.58679/ii80301.

Der volle Inhalt der Quelle

Annotation:

Intelligence, în plus față de cunoașterea științifică, presupune includerea în ecuație a factorilor umani, socio-economici și politici, și obținerea, prin analiză, de informații și predicții prin combinarea tuturor factorilor implicați. Analiza intelligence constă în aplicarea unor metode cognitive individuale şi colective pentru a cântări datele și a testa ipotezele într-un context socio-cultural dat.

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

TĂNASE (MĂXINEANU), Lavinia Elena. „ASPECTE PRIVIND STRATEGIA MARITIMĂ A ROMÂNIEI – TRECUT ȘI PREZENT“. Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 10, Nr. 3 (12.10.2021): 147–55. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-21-34.

Der volle Inhalt der Quelle

Annotation:

Cercetarea istorică, prin studiul documentelor, ne permite o analiză a evoluției și maturizării strategiilor, în general, respectiv a strategiilor maritime și navale, în particular, atât pe plan internațional, cât și național, obiectivul acestui studiu fiind cunoașterea și înțelegerea strategiilor pe parcursul epocilor. Studiul este relevant atât pentru mediul militar prin prisma amenințărilor directe care vizează integritatea teritorială, cât și pentru cel privat, al afacerilor, luând în considerare importanța economică a frontierelor maritime și fluviale.

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Deliu, Alexandra, und Ciprian Tudor. „România socială 1918-2018. Contribuții ale ICCV la cunoașterea societății românești“. Sociologie Romaneasca 17, Nr. 1 (17.06.2019): 139–41. http://dx.doi.org/10.33788/sr.17.9.

Der volle Inhalt der Quelle

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Alexandra, Gruian. „The Folktale – Between the Epistemological and Gnoseological Cognition“. Incursions into the Imaginary 6, Nr. 1 (15.10.2015): 129–36. http://dx.doi.org/10.29302/inimag.2015.6.10.

Der volle Inhalt der Quelle

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Olenici, Nicolai, und Anca-Ionela Semeniuc Fecioru. „Contribuții la cunoașterea distribuției și biologiei speciei Retinia resinella (Lepidoptera: Tortricidae) în România“. Bucovina Forestiera 21, Nr. 2 (15.12.2021): 135–45. http://dx.doi.org/10.4316/bf.2021.013.

Der volle Inhalt der Quelle

Annotation:

Retinia resinella (Linnaeus, 1758) este o specie demult semnalată în fauna României, dar despre care există puține informații referitoare la răspândirea ei în țara noastră și la biologia ei. Obiectivul lucrării de față este acela de a contribui la o mai bună cunoaștere a situației sub cele două aspecte menționate. Pentru aceasta, s-au efectuat observații și s-au recoltat lujeri de jneapăn (Pinus mugo Turra) cu gale provocate de larvele acestei specii din cinci masive montane situate în Carpații Orientali de unde specia nu fusese semnalată anterior: Călimani, Giumalău, Suhard, Rodnei și Maramureșului, la altitudini de 1680-1790 m. Identificarea moliei s-a făcut după specia gazdă pe care erau galele colectate, după caracteristicile acestora și după aspectul larvelor găsite în galele noi. Totodată s-au stabilit anii în care s-au format lujerii cu gale, respectiv anii în care s-a produs zborul adulților acestei molii. Determinarea anilor s-a făcut după creșterile anuale în lungime ale ramurilor, precum și după numărul de inele anuale ale acestora. Prin investigațiile efectuate s-a evidențiat faptul că specia este prezentă și trăiește pe jneapăn în toate cele cinci masive montane, iar zborul are loc atât în anii pari, cât și în anii impari. Prin urmare, se poate spune că arealul speciei în țara noastră este mult mai larg decât se cunoștea anterior și că este foarte probabil ca specia să fie prezentă și în alte locuri unde cresc pini, în special P. sylvestris L. și P. mugo. Proporția relativ mare a galelor de pe lujerii formați în anii impari sugerează existența la altitudini mari cel puțin a unui segment important din populație care își incheie dezvoltarea abia în trei ani, nu în doi ani, așa cum este acreditat în literatură, și nu este exclus să fie trei cohorte care se dezvoltă după un ciclu de trei ani. Investigații suplimentare sunt necesare pentru a clarifica acest aspect.

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Vulpe, Ana, und Maria Onofraş. „Achiziții lexicale „ultrarecente” pentru vocabularul limbii române“. Limba, literatura, folclor, Nr. 1 (Juli 2022): 5–12. http://dx.doi.org/10.52505/llf.2022.1.01.

Der volle Inhalt der Quelle

Annotation:

În partea a doua a studiului continuăm șirul de cuvinte și sensuri absolut noi, identificate și excerptate din mass-media din ultimul timp. Datorită prestigiului acestui tip de comunicare, cuvintele și sensurile intrate recent în limbă exercită o puternică influenţă asupra vorbitorilor. Însă, când se face uz de un cuvânt sau un sens nou, pe lângă utilitate, originalitate în exprimare, trebuie avută în vedere și cunoașterea exactă a formei și a conţinutului acestuia. Or, preluarea lor în limbajul comun impune prudenţă, discernământ. Au fost inventariate și prezentate în cadrul articolelor lexicografice (cu respectarea tuturor rigorilor) 25 de cuvinte și sensuri noi, atât împrumutate, cât și create pe teren propriu. Remarcăm, o dată în plus, că e vorba, deocamdată, de o fixare, de o semantizare primară a acestora.

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Mehr Quellen

Bücher zum Thema "Cunoașterea"

Bajan, Vasile. Cunoașterea de sine: Sonete. Chișinău: Pontos, 2005.

Den vollen Inhalt der Quelle finden

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Buchiu, Ștefan. Cunoașterea apofatică în gândirea părintelui Stăniloae. București: Libra, 2002.

Den vollen Inhalt der Quelle finden

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Coman, Ion. Cunoașterea de sine: Fascinație și repulsie. 3. Aufl. București: Editura Viitorul Românesc, 2003.

Den vollen Inhalt der Quelle finden

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Maior, George Cristian, und Sergei Konoplyov. Cunoașterea strategică în zona extinsă a Mării Negre. București, România: Editura RAO, 2011.

Den vollen Inhalt der Quelle finden

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Toader, Radu, und Ioana Fruntelată. In honorem Sabina Ispas: Cunoașterea "culturii profunde" Paradigme actuale. București: Editura Etnologică, 2021.

Den vollen Inhalt der Quelle finden

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Ursu, Viorica. Memorandul românilor: Centenar : 1892, 1894-1992, 1994 : contribuții la cunoașterea mișcării memorandiste. Baia Mare: Muzeul de Istorie Baia Mare, 1994.

Den vollen Inhalt der Quelle finden

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Horga, Ioan. Contribuții la cunoașterea Josefinismului provincial: Debutul Episcopiei Greco-Catholice de la Oradea, 1777-1784. [Oradea]: Editura Universității din Oradea, 2000.

Den vollen Inhalt der Quelle finden

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Opriș, Ioan. Alexandru Lapedatu în cultura românească: Contribuții la cunoașterea vieții politice și culturale românești din perioada 1918-1947. București: Editura Științifică, 1996.

Den vollen Inhalt der Quelle finden

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Ciorbea, Valentin. Evoluția Dobrogei între 1918-1944: Contribuții la cunoașterea problemelor geopolitice, economice, demografice, sociale și ale vieții politice și militare. 2. Aufl. Constanța: Ex Ponto, 2008.

Den vollen Inhalt der Quelle finden

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Stroe, Constantin. Filosofia comunicării: Cunoaștere, comunicare. București: Editura Universitară, 2015.

Den vollen Inhalt der Quelle finden

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Mehr Quellen

Buchteile zum Thema "Cunoașterea"

Minzat, Cristian, und Ionut Tausan. „ORDINUL HYMENOPTERA Contribuții la cunoașterea mirmecofaunei (Hymenoptera: Formicidae) din Rezervația „Plaiul Fagului”“. In Fauna Rezervației „Plaiul Fagului”. Nevertebrate, 201–8. Institute of Zoology, Republic of Moldova, 2022. http://dx.doi.org/10.53937/9789975347792.09.

Der volle Inhalt der Quelle

Annotation:

Familia Formicidae reprezintă un grup de insecte sociale, împreună cu viespile și albinile face parte din ordinul Hymenoptera. Furnicile sunt implicate în diverse procese în natură: zoocoria, amestecarea solului și îmbogățirea lui cu substanțe organice, combaterea insectelor dăunătoare și îngrijirea altor insecte (Frouz, Jilkova, 2008). În Republioca Moldova până în prezent au fost publicate doar 4 lucrări cu referire la biodiversitatea furnicilor de pe teritoriul țării: Поддубный и др., 1980, Верещагин и др., 1983, Животный мир Молдавии, 1983 și Лиховидов, 1984. Conform acestor publicații studiu asupra furnicilor s-a efectuat preponderent în Rezervația științifică Codrii. În urma studiilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova între anii 1958-1981 au fost identificate 51 de specii de furnici. În urma colectărilor efectuate în rezervație în anii 2020-2021 au fost identificate, în premieră pentru fauna Rezervației „Plaiul Fagului”, 15 specii de furnici, care aparțin la 8 genuri și fac parte din 2 subfamilii. Dintre speciile identificate, Colobopsis truncata (Spinola, 1808), Lasius platythorax Seifert, 1991 și Temnothorax crassispinus (Karavaiev, 1926) sunt noi pentru fauna Republicii Moldova. Diversitatea speciilor de furnici din Republica Moldova poate să fie substanțial îmbunătățită prin studii faunistice complexe din cele mai diverse habitate, care să caracterizeze mai bine nivelul de cunoaștere a mirmecofaunei. Cercetările de pe teritoriul Rezervației „Plaiul Fagului” trebuie să fie continuate, dat fiind fapul că numărul speciilor cunoscute până în prezent în Republica Moldova este de 54, deci putem să ne așteptăm la un număr mult mai mare de specii de furnici în ecosistemele naturale diverse ale rezervației. Pe teritoriul rezervației au fost identificate două specii de furnici Formica polyctena și Formica pratensis, care sunt incuse în lista IUCN a speciilor amenințate cu dispariția la nivel internațional.

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Konferenzberichte zum Thema "Cunoașterea"

Baban, Elena, und Livia Calestru. „Contribuții la cunoașterea faunei și ecologiei coleopterelor din rezervația științifică” Pădurea Domnească”“. In International symposium ”Functional ecology of animals” dedicated to the 70th anniversary from the birth of academician Ion Toderas. Institute of Zoology, Republic of Moldova, 2019. http://dx.doi.org/10.53937/9789975315975.28.

Der volle Inhalt der Quelle

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Musteață, Sergiu. „Introducere“. In Cercetarea și valorificarea patrimoniului arheologic medieval. "Ion Creanga" State Pedagogical University, 2022. http://dx.doi.org/10.37710/idn-c12-2022-5-6.

Der volle Inhalt der Quelle

Annotation:

Cercetarea și valorificarea patrimoniului arheologic medieval, alături de sursele scrise, este deosebit de importantă pentru cunoașterea realităților istorice ale perioadei respective. Culegerea de studii este unul dintre rezultatele proiectului CVPAM, care reprezintă contribuțiile participanților la Conferința Științifică Internațională Cercetarea și valorificarea patrimoniului arheologic medieval, realizată la Chișinău, în perioada 4-6 noiembrie 2021, la care au participat arheologi, istorici și antropologi preocupați de cercetarea perioadei medievale din România, Republica Moldova, Rusia și SUA.

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Bacal, Svetlana, und Irina Mihailov. „Contribuții la cunoașterea coleopterelor epigee din unele ecosisteme forestiere din regiunea de nord a Republicii Moldova“. In Provocări şi tendinţe actuale în cercetarea componentelor naturale şi socio-economice ale ecosistemelor urbane şi rurale. Institute of Ecology and Geography, Republic of Moldova, 2020. http://dx.doi.org/10.53380/9789975891608.14.

Der volle Inhalt der Quelle

Annotation:

This article reports on the edaphic beetle diversity and abundance study conducted on the teritory of the Republic of Moldova during 2005 and 2014 in forest ecosystems located near Branzeni and Zabriceni. All insects were collected using pitfall traps techniques. In total, 1620 beetle specimens were collected, representing 31 species from 17 genera and 4 families. The largest family was Carabidae, followed by Silphidae, Scarabaeidae and Lucanidae. Carabidae also represented the greatest proportion in terms of number of individuals. Seventeen species were common in all investigated forest ecosystems. The most abundant and dominant for all ecosystems investigated proved to be the species Nicrophorus vespilloides. Of the rare beetle species in the investigated forests have been reported species Carabus ullrichi and Lucanus cervus both with the status of vulnerable species.

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Rotari, Natalia. „Aportul semantic și pragmatic al metaforei în lingvistică“. In Filologia modernă: realizări şi perspective în context european. “Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Institute of Romanian Philology, Republic of Moldova, 2021. http://dx.doi.org/10.52505/filomod.2021.15.37.

Der volle Inhalt der Quelle

Annotation:

Studiul de față propune o analiză a funcției semantice și pragmatice a metaforei lingvistice, raportate la teoria cognitivității, metafora fiind considerată o categorie cognitivă a gândirii. Mutațiile de sens, în procesul metaforizării, sunt realizate la nivelul psiholingvisticii prin forța emoțională a vorbitorului declanșată de evenimente sau sentimente, metaforele fiind create în limbaj prin expansiune sau atracție. Caracterul creativ și generativ al metaforelor lingvistice contribuie la diversitate semantică, iar cunoașterea semnificatului facilitează înțelegerea procesului metaforic. Explicațiile de ordin pragmatic descriu mecanismele de funcționare a metaforei lingvistice, or, mecanismul metaforic este centrat pe relația dintre A și B, adică A și B nu pot fi metafore de la sine, relația dintre ele este cea care le crează.

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Chirilov, Nelea. „Strategii didactice moderne în procesul de predare – învățare - evaluare a disciplinei Analizei Economico-Financiare“. In Învățământul superior contabil: provocări și soluții: Colocviu științific cu participare internațională in memoriam profesorului Viorel Ţurcanu. Academy of Economic Studies of Moldova, 2024. http://dx.doi.org/10.53486/isc2023.13.

Der volle Inhalt der Quelle

Annotation:

Actualmente, evoluția și dezvoltarea societății în ansamblul nu putea avea loc fără schimbări în științele educației economice. Drept urmare, știința și arta de a învăța pe alții, de a-i învăța să învețe dar mai ales de a insufla dragoste pentru cunoașterea disciplinei analizei economico-financiare, a determinat cercetarea problemelor și strategiilor didactice moderne în procesul de predare – învățare - evaluare. Creșterea calității în procesul predării disciplinei analizei economico-financiare obligă profesorul să cunoască și să folosească strategii didactice bazate pe acțiune, aplicare, cercetare și experimentare. Astfel, li se va crea studenților ocazia de a practica o învățare de calitate, de a beneficia de o îndrumare competentă, de a acumula cunoștințe durabile, susceptibile de a fi utilizate și în practica economică.

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Baban, Elena, Svetlana Bacal und Livia Calestru. „Contribuții la cunoașterea faunei de coleoptere din livada de meri din zona de nord a Republicii Moldova“. In International symposium ”Functional ecology of animals” dedicated to the 70th anniversary from the birth of academician Ion Toderas. Institute of Zoology, Republic of Moldova, 2019. http://dx.doi.org/10.53937/9789975315975.29.

Der volle Inhalt der Quelle

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Paslaru, Vladimir. „Limbajul și terminologia educației literar-artistice“. In Filologia modernă: realizări şi perspective în context european. “Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Institute of Romanian Philology, Republic of Moldova, 2021. http://dx.doi.org/10.52505/filomod.2021.15.31.

Der volle Inhalt der Quelle

Annotation:

Autorul definește limbajul educației literar-artistice (formării cititorului de literatură) și terminologia acesteia, pe care o structurează ierarhic pornind de la principiile generale ale cunoașterii și concretizând-o în baza principiilor educației artistic-estetice și educației literar-artistice. Astfel abordată și structurată, se conturează și principiile de integralizare a terminologiei educației literar-artistice, oferind cititorului repere fezabile de cunoaștere, proiectare și tehnologizare a procesului de formare a cititorului de literatură.

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Zaharia, Viorica. „Eul adolescentin între rătăcire, căutare și cunoaștere“. In Filologia modernă: realizări şi perspective în context european. “Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Institute of Romanian Philology, Republic of Moldova, 2021. http://dx.doi.org/10.52505/filomod.2021.15.46.

Der volle Inhalt der Quelle

Annotation:

Plasată între copilărie sau starea pregătitoare și maturitate, vârsta rațională, adolescența, caracterizată prin schimbări fizice și frământări psihologice, este „epoca” în care începem să ne descoperim sinele original. Vârsta formării şi marilor aspiraţii, adolescenţa este o temă literară predilectă încă de la începuturile literaturii, rezultat al efortului fiinţei umane de a se clarifica şi împăca cu sine şi cu lumea. Odată cu literatura secolului al XX-lea, tema respectivă este exploatată la maxim, categoria „romanelor adolescenței” fiind creată pentru a pune în evidență textele cu tematica adolescenței, subliniind statutul personajelor adolescenți, cu frământările inerente acestei vârste. Dramele existenţiale trăite de personaje adolescenţi au fost tentante şi pentru debuturile literare ale prozatorilor Mircea Eliade şi Jerome David Sallinger, creaţia cărora a influențat enorm mentalitatea societății și tinerelor generații nu doar a timpului lor.

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Savin-Zgardan, Angela. „Traducerea în viziunea lingvisticii integrale“. In Filologia modernă: realizări şi perspective în context european. “Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Institute of Romanian Philology, Republic of Moldova, 2021. http://dx.doi.org/10.52505/filomod.2021.15.39.

Der volle Inhalt der Quelle

Annotation:

Viziunea traducerii este privită prin prisma lingvisticii integrale a lui Eugeniu Coșeriu, care vine cu argumente în favoarea unei lingvistici a celor trei niveluri ale limbii înțelese ca trepte ale cunoașterii lingvistice: lingvistica limbii, a vorbirii și a textului. În articolul de față se face o analiză a fidelității traducerii versus temporalitatea în baza unei monografii recent apărute, consacrate traducerii.

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Negrusa, Alexandru. „The influence of the national bank of Moldova on banking sector activity in the context of Covid-19“. In Simpozion stiintific al tinerilor cercetatori, editia 20. Academy of Economic Studies of Moldova, 2023. http://dx.doi.org/10.53486/9789975359030.61.

Der volle Inhalt der Quelle

Annotation:

Pandemia Covid-19 a destabilit toate sectoarele economice la nivel mondial, fiind o provocare la fel și pentru sectorul bancar, pe care se bazează funcționarea tuturor proceselor economice, respectiv și nivelul de bunăstare a celor sociale. Banca Națională a Moldovei a intervenit cu o politică de suport și stimulare a sectorului bancar, utilizănd așa instrumente ca rezervele minimi obligatorii, regularea ratei de dobănda, oferirea posibilității unor modificări in contractele de credit entităților ce au suferit de consecințele pandemice. În aceasta lucrare, bazăndu-ne pe metode de cercetare precum metode general-stiințifice de cunoaștere, analiză logica, metoda documentară s.a., urmărind scopul general de determinare a influenții autorităților din Republica Moldova asupra sectorului bancar pentru suportul acestuia, considerînd rolul acestui sector ca baza funcționării economice și stabilitații țării.

APA, Harvard, Vancouver, ISO und andere Zitierweisen

Wir bieten Rabatte auf alle Premium-Pläne für Autoren, deren Werke in thematische Literatursammlungen aufgenommen wurden. Kontaktieren Sie uns, um einen einzigartigen Promo-Code zu erhalten!